Presedintele Traian Basescu a cerut, marti, Guvernului si Parlamentului emiterea unui act normativ prin care sa fie interzisa prezenta pe teritoriul Romaniei a membrilor partidului maghiar Jobbik. "E un partid extremist, comportamentul lor de la Targu Mures justifica o astfel de masura", a spus seful statului. Jobbik - Miscarea pentru o Ungarie mai Buna - reprezinta extrema dreapta in Ungaria. Partidul condus de Vona Gabor detine 43 de mandate din totalul de 386 in Legislativul de la Budapesta. Jobbik si aripa sa paramilitara, Garda Maghiara, s-au remaracat ca miscari de extrema dreapta, ultranationaliste, iredentiste, antisemite si eurosceptice. Jobbik militeaza pentru autodeterminare si autonomie teritoriala a asa-numitului Tinut Secuiesc, care in Evul Mediu se intindea peste actualele judete romanesti Harghita, Covasna si mare parte din Mures.

Liderii JobbikFoto: Agerpres

"Am observat ieri o prezenta la varf a partidului extremist Jobbik. Cred ca a venit timpul sa punem capat prezentei acestui partid pe teritoriul Romaniei. Cer public Guvernului si Parlamentului sa emita un act normativ prin care sa se interzica prezenta in Romania a membrilor acestei formatiuni. E un partid extremist, care nu are responsabilitate pentru Europa unita", a declarat presedintele Traian Basescu intr-o conferinta de presa la Cotroceni.

"In Europa se constata o crestere a partidelor extremiste si, daca Ungaria nu ii poate pune sub control, macar pe teritoriul Romaniei nu au ce cauta. Voi avea o discutie extrem de aplicata in primul CSAT, pentru ca libertatea, democratia, dreptul de miscare, la libera exprimare, nu pot merge pana la nivelul la care prin abordari extremiste faci rau altora, iar Jobbik e un partid extremist de care le e rusine si guvernantilor de la Budapesta. Nu vad de ce ne-ar fi noua rusine. Comportamentul lor de la Targu Mures justifica o astfel de masura", a mai afirmat seful statului.

Cine e Jobbik, partidul extremist maghiar atacat de Traian Basescu

Partidul Jobbik - Miscarea pentru o Ungarie mai Buna - reprezinta extrema dreapta in Ungaria. Partidul condus de Vona Gabor detine 43 de mandate din totalul de 386 in Legislativul de la Budapesta. La alegerile din 2009, Jobbik a castigat 3 mandate de europarlamentari din totalul de 22 ale Ungariei, cu un scor de 17,7%, clasandu-se pe locul al treilea in urma scrutiului european, dupa conservatori si socialisti. In Parlamentul European, Jobbik este membru al Aliantei Europene a Miscarilor Nationaliste. Potrivit unui sondaj din decemebrie 2013, Jobbik este cotat cu o intentie de vot de 8%. (Sursa).

Jobbik si aripa sa paramilitara, Garda Maghiara, s-au remaracat ca miscari de extrema dreapta, ultranationaliste, iredentiste, antisemite si eurosceptice. Jobbik militeaza pentru autodeterminare si autonomie teritoriala a asa-numitului Tinut Secuiesc, care in Evul Mediu se intindea peste actualele judete romanesti Harghita, Covasna si mare parte din Mures. In Transilvania, Jobbik are deja 8 filiale, potrivit reprezentantilor miscarii (Sursa), cea mai recent deschisa fiind la Cluj-Napoca, in ianuarie 2014. Astfel, Jobbik incearca sa atraga electorat din randul etnicilor maghiari din Romania, in detrimentul UDMR si al partidelor radicale maghiare din Transilvania.

De altfel, in august 2010, europarlamentarul Jobbik Szegedi Csanad anunta infiintarea la Targu Mures a unui "Cerc de Prieteni Jobbik". Consilierul din Targu Mures al europarlamentarului ungar preciza atunci ca in acest cerc de prieteni vor fi inclusi tinerii care si-au manifestat dorinta de a se alatura formatiunii imediat dupa deschiderea in municipiu a cabinetului eurodeputatului Jobbik. Potrivit acestuia, "Cercul de Prieteni Jobbik" nu va fi o filiala politica, ci va derula programe civice, excursii si, in caz de nevoie, va participa la programe de intrajutorare.

In august 2013, la Borzont (jud. Harghita), s-a desfasurat Tabara Tineretului Maghiar din Ardeal (Erdelyi Magyar Ifjak-EMI), la eveniment luand parte si presedintele partidului Jobbik, Vona Gabor. Acesta a declarat atunci ca partidul pe care il conduce va apara drepturile si interesele maghiarilor din Transilvania, asumandu-si responsabilitatea unui conflict cu Romania.

Declaratiile liderului Jobbik au dat nastere unui val de critici. Ministerul Afacerilor Externe a condamnat "cu fermitate" si a respins declaratiile lui Vona Gabor. La randul sau, Ministerul ungar de Externe a declarat, raspunzand unei solicitari din partea diplomatiei romane, ca Jobbik este un partid de opozitie care nu este implicat in activitatea Guvernului ungar si nu impartaseste responsabilitatile acestuia.

In schimb, partidul maghiar extremist Jobbik a calificat drept "provocare deliberata" declaratia Ministerului roman de Externe, care ceruse guvernului de la Budapesta sa se delimiteze de pozitiile belicoase ale Jobbik. Istvan Szavay, lider Jobbik, a reiterat interesul partidului sau pentru minoritatea maghiara din Transilvania.

Presedintele Traian Basescu a iesit atunci cu declaratii dure la adresa liderilor politici din Ungaria care au facut declaratii belicoase la adresa Romaniei. Seful statului a anuntat ca "Romania isi va asuma leadership-ul punerii la punct a Ungariei, care a devenit focar de instabilitate in regiune din punct de vedere al politicilor privind minoritatile". Basescu a mai anuntat ca "foarte probabil" liderii politici maghiari nu vor mai putea participa anul viitor in Romania la Universitatea de vara de la Tusnad, pentru ca "au fost indecenti".

Reactii la declaratiile extremiste ale liderului Jobbik au avut si Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului in Romania (MCA) si Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel".

MCA a transmis ca paza Taberei Tineretului Maghiar din Ardeal este asigurata de o grupare paramilitara din Ungaria care "este sovina, rasist-extremista si anisemita". "Ca si evrei romani, ca si cetateni romani, nu putem ramane indiferenti in fata exportului/importului de extremism si rasism efectuat de Jobbik (...) MCA Romania solicita autoritatilor romane sa se sesizeze si sa verifice sursele de finantare a evenimentelor organizate si desfasurate pe teritoriul Romaniei cu participarea unor entitati extremiste si paramilitare straine", au precizat reprezentantii MCA.

Institutul "Elie Wiesel" si-a exprimat "profunda ingrijorare pentru declaratiile rasiste si incitatoare pe care dl. Gabor Vona le-a facut in cadrul unei tabere de la Borzont, judetul Harghita", si a solicitat institutiilor abilitate ale statului "sa se asesizeze pentru a lua masurile care se impun".

Mai mult, un deputat PSD, Bogdan Diaconu, a solicitat atunci Ministerului Afacerilor Externe declararea liderului Jobbik, Gabor Vona, persona non grata, anuntand totodata ca va depune in Parlament un proiect de lege de interzicere a extremismului. Raspunsul Ministerului de Externe a fost ca "declararea persona non grata a unui cetatean strain este aplicabila, conform Conventiei ONU de la Viena, doar persoanelor avand statut diplomatic".

Ulterior, liderul formatiunii radicale Jobbik, Gabor Vona, a afirmat ca presa din Romania a interpretat "in mod distorsionat" discursul pe care l-a rostit la Tabara Tineretului Maghiar din Ardeal si a calificat drept "isterice" reactiile politicienilor romani.

Pozitionarile dure ale Jobbik vin pe fondul apropierii alegerilor parlamentare din Ungaria. Vor fi primele alegeri desfasurate conform noii Constitutii, iar lupta pentru un loc in Parlamentul de la Budapesta se anunta extrem de dura, caci numarul de parlamentari a scazut de la 386 la 199. Electoratul maghiar din afara granitelor este o miza pentru toate partidele, iar radicalizarea discursului politic legat de drepturile minoritatii maghiare din strainatate este o constanta a campaniilor electorale din Ungaria.

eBihoreanul.ro relateaza marti ca, in 2 martie, la Oradea, trei reprezentanti Jobbik - vicepresedintele Gyure Csaba, deputatul Szavay Istvan si candidatul Jobbik pentru maghiarimea din Transilvania Erdely Bela - au avut o intrunire cu adeptii lor, inaintea alegerilor parlamentare programate in tara vecina pe 6 aprilie, la care etnicii maghiari din Romania cu dubla cetatenie vor putea vota pentru prima oara.

Potrivit publicatiei citate, acestia "au vanturat idei xenofobe, promitand ca vor apara maghiarimea in fata evreilor si tiganilor, dar si ca le vor promova interesele economice de etnicii romani".

Sursa citata mentioneaza ca si observatorii independenti apreciaza ca prezenta Jobbik, chiar daca pentru inceput inofensiva, poate afecta climatul interetnic din Oradea. "In conditiile in care maghiari din Romania vor putea vota prima oara pentru Parlamentul Ungariei, era de asteptat ca ei sa fie o miza pentru politicienii de la Budapesta. Totusi, extinderea campaniei din Ungaria in Romania si prezenta Jobbik transforma Ardealul intr-un camp de bataie si poate atata populatia de aici", a declarat presedintele Asociatiei Pro Democratia Oradea, Adrian Simon.

Prezent si el la intrunirea Jobbik, Simon considera ca "genul acesta de manifestari nu va face bine nici publicului maghiar din Transilvania si nici romanilor" si spune ca Pro Democratia va studia cum ar putea fi reglementata legal o astfel de campanie electorala "transnationala", cu potential negativ in planul relatiilor interetnice.

Potrivit estimarilor, pe 6 aprilie vor vota aproximativ 200.000 de cetateni romani care au si cetatenie ungara, numar suficient pentru a decide un mandat de parlamentar, mai arata eBihoreanul.ro.