Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc solicita Parchetului de pe langa Inalta Curte inceperea urmaririi penale a lui Florian Cormos, fost comandant al Coloniei de munca Cernavoda, pentru genocid, acesta fiind al treilea tortionar pentru care IICCMER sesizeaza procurorii, relateaza agentia Mediafax.
"Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a solicitat astazi, 11 februarie 2014, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inceperea urmaririi penale impotriva fostului comandant al Coloniei de munca de la Cernavoda, pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii. Capitanul in rezerva Florian Cormos, astazi 87 de ani, a savarsit, din punctul de vedere al Institutului, infractiuni contra umanitatii, in legatura cu persoanele internate administrativ si condamnatii aflati in exercitarea pedepselor privative de libertate, fapte prevazute si sanctionate de Codul penal actual, articolul 439 alineatul 1, litera j", a declarat marti, presedintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru.
El a precizat ca acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice in timpul regimului comunist, dupa Alexandru Visinescu si Ioan Ficior, in cazul carora a fost deja inceputa urmarirea penala, si Iuliu Sebestyen, decedat in octombrie 2013.
Capitanul in rezerva Florian Cormos a detinut functia de comandant al Coloniei de munca de la Cernavoda in perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953.
Andrei Muraru a precizat ca IICCMER are dovezi clare ca Florian Cormos a impus un regim de exterminare al celor internati administrativ si al condamnatilor aflati in executarea pedepselor privative de libertate, in cele patru luni in care a condus Colonia de munca de la Cernavoda fiind inregistrate 115 decese.
De asemenea, in timpul in care Florian Cormos a condus Colonia de munca a fost intregistrat si un numar mare de infirmitati permanente.
In aprilie 2013, IICCMER a anuntat ca a identificat numeroase fapte cu posibile consecinte de natura penala comise de 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor in urma exercitarii functiilor in perioada 1950-1964. Persoanele investigate au varste cuprinse intre 81 si 99 de ani si locuiesc pe teritoriul Romaniei. Totodata, IICCMER informa atunci ca a intrat in posesia datelor de identificare, a numelor si adreselor exacte ale persoanelor in cauza.
Pe 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului inceperea urmaririi penale impotriva lui Alexandru Visinescu, fostul comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, pentru omor deosebit de grav.
In 3 septembrie 2013, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus inceperea urmaririi penale fata de locotenent colonelul in rezerva Alexandru Visinescu, pentru genocid, intrucat in perioada 1956-1963, cand a condus Penitenciarul Ramnicu Sarat, i-a supus pe detinutii politici la rele tratamente, batai si alte violente, i-a lipsit de hrana, medicamente si asistenta medicala.
Reprezentantii IICCMER aratau ca in perioada 1956-1963, la Ramnicu Sarat au murit 12 detinuti politici, printre care Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Placinteanu, Victor Radulescu Pogoneanu si Mihail Romniceanu, decesele fiind cauzate de colaps cardio-vascular, insuficienta circulatorie cerebrala, hemoragie cerebrala sau afectiuni ale aparatului digestiv, in documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutritiei.
Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instantei supreme inceperea urmarii penale impotriva fostului comandant al coloniei de munca de la Periprava, colonelul in rezerva Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid.
In 24 octombrie 2013, Parchetul instantei supreme a anuntat ca a dispus inceperea urmaririi penale fata de Ioan Ficior, pentru genocid, constand in aceea ca, in virtutea functiilor de comandant si loctiitor de comandant, detinute in perioada 1958-1963, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici aflati in Colonia de munca Periprava.
Procurorii au aratat ca, din cauza conditiilor inumane din Colonia de munca Periprava (foame, frig, batai zilnice, lipsa conditiilor elementare de trai, neasigurarea conditiilor medicale necesare detinutilor bolnavi) si a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar si pentru muncitorii de profesie, numarul deceselor era foarte mare, fiind inregistrate 103 decese in perioada 1958 si 1963, cand la conducera unitatii a fost Ioan Ficior.
Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigatiilor in cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat in octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime si abuzuri politice in perioada in care a indeplinit functia de loctiitor pentru paza si regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) in cadrul Penitenciarului Gherla.
"Alte persoane care au detinut functii de conducere in aparatul represiv urmeaza sa fie trimise in justitie in perioada urmatoare", a precizat IICCMER.
