Cenusarese si cantece de lebada. Despre cea mai influenta revista stiintifica din Romania

de Camaras de lumini     CamarasDeLumini
Luni, 10 februarie 2014, 17:05 Actualitate | Esenţial

Daca as fi fost sef de cabinet si as fi aflat din ditamai Nature ca cercetarea la mine in tara se prabuseste sub ochii mei blajini, mi-as fi dat doua palme, apoi i-as fi sunat pe onorabilii Costoiu si Pricopie si le-as fi sugerat si lor sa-si dea cate o pereche de palme, apoi as fi sunat-o pe doamna parlamentar-rector-ministru-doctor-inginer Andronescu si, ca un adevarat gentleman ce sunt, n-as fi stat cu mana-n san si as fi intrebat-o, scrasnind din dinti, despre cum potenteaza nanoparticulele de magnetita eficacitatea antibioticelor asupra Enterococcus feacalis dupa care... mi-as fi dat iar doua palme. Rosu-n obraji, as fi pus-o de-o remaniere guvernamentala si rectificare bugetara. Numai datorita providentialei reviste Nature, bugetele nationale pentru educatie si cercetare s-ar fi triplat peste noapte.

Numai datorita acribiei cu care aceasta revista a aparat, aici si aiurea, integritatea academica, as fi realizat nu numai ce gainarie academica facusem si ce haimana intelectuala devenisem, dar ros de remuscare, mi-as fi dat pana la urma demisia. De vreme ce nimic din tot acest scenariu de bun simt (pe meleagurile adevaratelor democratii) nu s-a intamplat in realitate, inseamna ca domnii Ponta, Costoiu si Pricopie au avut motive intemeiate sa nu dea crezare alegatiilor marsave din Nature. Daca-i asa, sa-i intrebam atunci:

Ce s-a intamplat cu cercetarea in Romania anului 2013?
  • S-a revigorat de cand guvernul dumneavoastra i-a alocat cel mai consistent buget de la revolutie incoace - un ilizibil 0,48% din PIB - sau e inca pe perfuzii, asteptand transplantul salvator?
  • Este in continuare Romania codasa UE in ce priveste procentul din forta de munca pe care il reprezinta personalul din cercetare (un meschin 0,3%) sau am luat-o in sfarsit inaintea bulgarilor?
  • De ce nu (mai) are Romania nici o universitate in top 500 si ce se intampla cu UPB, de nu mai poate reveni in acest top din care a fost smulsa acum 7 ani?
  • Ce masuri cuantificabile ati luat ca sa (1) stopati durerosul si exasperantul exod de materie cenusie si sa (2) facilitati intoarcerea in tara a cercetatorilor romani valorosi si (3) ce masuri coercitive planuiti impotriva celor din tara care nu ii doresc cu nici un chip inapoi in institutiile si la catedrele de unde au plecat?
  • Cum ati contracarat orice tendinta damboviteana de redimensionare bugetara la proiectele aflate deja in derulare?

Iata intrebari legitime, la care domnul inginer-rector-ministru-delegat Costoiu, dar mai ales primul ministru plagiator Ponta, cel mai infocat sustinator al cercetarii autentice, sunt gata sa raspunda oricand, cu date concrete si fara menajamente... Informatii "pertinente" mai gasiti si la doamna doctor Andronescu, inginer de functii cumulative, parlamentar si ierarh academic inamovibil, fost-rector, fost-ministru-gropar-al-educatiei-si-cercetarii si decapatorul meritocratiei in spatiul academic, actual presedinte al biroului executiv al Senatului UPB si vicepresedinte al Comisiei permanente pentru... ce credeati, invatamant, stiinta, tineret si sport... De la Pricopie veti obtine numai balbaieli.

Pana ne vor raspunde dumnealor insa, ce-ar fi sa facem noi o anamneza, tot fara menajamente, cercetarii din Romania mileniului III, din perspectiva calitatii publicatiilor stiintifice care apar la noi? Alegerea unei asemenea abordari e cat se poate de intemeiata, de vreme ce:

  • valoarea unei activitati de cercetare se reflecta fidel in calitatea publicatiei stiintifice in care este publicata;
  • exista un indice (oarecum) obiectiv de cuantificare a calitatii unei reviste stiintifice, numit factor de impact (FI), cu care editorii se lauda adesea pe pagina de web a publicatiei pe care o pastoresc.

Sfantul Graal al prestigiului in mediul academic

FI-ul unei publicatii stiintifice este o masura a influentei pe care aceasta o are in aria de specialitate de care apartine. Este, daca vreti, un fel de indice al prestigiului publicatiei si, prin extensie, al autorilor care publica in ea. Daca vreti sa stiti cine l-a inventat, al cui proprietate este acum si care-i sunt avantajele si dezavantajele, cititi aici. Ce e mai important de retinut este ca FI indica de cate ori un articol publicat in ultimii 2 ani a fost pomenit (citat) in alte reviste de specialitate in anul curent. Reteta pare simpla: cu cat sunt mai multe citari, cu atat FI-ul si influenta revistei in domeniul de care apartine sunt mai mari.

De exemplu, un FI cu valoarea de 1 in anul 2012 inseamna ca in medie, articolele publicate in 2011 sau 2010 au fost citate exact o data in 2012. Un articol poate fi citat de aceeasi revista in care a fost publicat prima oara, caz in care citarea devine autocitare, dar de cele mai multe ori acesta este citat in alte reviste, recunoscandu-i-se astfel valoarea stiintifica (inter)nationala. Nu exista revista fara macar o autocitare, mai important e ca procentul de autocitari din totalul citarilor sa fie cat mai aproape de 0%. Un procent de autocitari mai mic de 20% este unul din criteriile necesare (dar nu si suficiente) dupa care este evaluata (in bine) calitatea stiintifica a unei reviste de specialitate. De altfel, orice revista cu mai mult de 20% autocitari e suspecta de abuz si manipulare din partea editorilor, pentru ca practica autocitarilor e cea mai la indemana metoda de a creste artificial FI si prestigiul iluzoriu al revistei.

Poti fi un foarte prolific autor, dar daca nimeni nu-ti recunoaste aportul intelectual la progresul omenirii prin a-ti cita articolele, tot degeaba. FI va fi mic. Poti fi smecher si sa te autocitezi, adica in urmatorul articol pe care ai sa-l publici vei cita la referinte alte articole tot de-ale tale, pe cale le-ai publicat in trecut in aceeasi revista. FI va creste dar impactul articolelor si implicit al revistei nu va avea ecou dincolo de zidurile anoste ale institutiei de care apartii.

Revista ideala

Calitatea unei reviste stiintifice poate fi evaluata in multe feluri, mai mult sau mai putin obiective. In cazul revistelor autohtone insa, o evaluare coerenta a acestei calitati implica cunoasterea raspusurilor la urmatoarele 4 intrebari fundamentale:

  • care este procentul de autocitari (ideal sa fie cat mai aproape de 0%)
  • unde sunt citate cel mai des articolele publicatiei (ideal NU in aceeasi revista)
  • unde fac trimitere cele mai multe dintre referintele aferente articolelor (ideal NU in aceeasi revista)
  • in cazul fericit in care trimiterea se face catre alta revista, este aceasta tot din Romania? (raspunsul ideal ar trebui sa fie un categoric NU!)

A fi sau a nu fi indexat

Analiza noastra include numai publicatii din categoria A (conform UEFISCDI), indexate in faimoasa baza de date ISI (Institute for Scientific Information), ceea ce inseamna ca ele indeplinesc criteriile minime pentru a nu fie considerate simple fituici cu iz stiintific (vezi puzderia de reviste de categorie B+ sau B de la noi). Cu alte cuvinte, aceste publicatii au luat nota de trecere in ce priveste calitatea (editoriala, grafica, stiintifica), diversitatea internationala a autorilor si procesul citarii muncii altora.


























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

1054 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    ... (Luni, 10 februarie 2014, 18:34)

    vitan.sandu [utilizator]

    De ce mama d....cului nu ai suna matale la toti /// parlamentarii, ministrii de finante si premieri din ultimul deceniu sa-i intrebi cand o sa de cei 6% stabiliti prin alta lege pentru invatamant? Cum vrei sa mai faca cineva cercetare cand are norma didactica de predare dubla fata de prevederile legale? Si asta in conditiile in care maestrul funebriu marise normele didactice ca sa il satisfaca pe idolul sau (si al matale) Basescu dpdv al reducerii cheltuielile cu invatamantul?
    Vezi ca lucrurile nu sunt atat de simple, decat atunci cand nu vezi padurea din pricina copacilor.
  • +3 (3 voturi)    
    Romanii si cercetarea stiintifica (Luni, 10 februarie 2014, 20:32)

    UpNext [utilizator]

    Sa ne intelegem:
    1. In anul 1989, cercetarea fundamentala/aplicativa avea alocata 4% din PIB, respectiv 1,8 mld. USD suma care, ajustata la inflatie, PPP si alti indicatori corectivi, corespunde cu cca. 4,5 mld. Euro actuali (2,9%). Insa acest sector era coordonat politic de E Ceausescu, o "tsatsa inculta si proasta", ceea ce nu ne place deloc. Ca atare, daca conducatorii politici postdecembristi ar acorda importanta domeniului, ar insemna acceptarea si continuarea politicii E Ceausescu, ceea ce este inadmisibil, ca d-aia am facut revolutie;
    2. Prin condamnarea comunismului in Romania ca ilegitim si criminal, tot, dar ABSOLUT TOT ce a fost realizat in acea perioada trebuie distrus si inlocuit cu nu se stie exact ce. Petre Roman, in mare "roman", a spus clar ca industria este un morman de fiare vechi, deci trebuie vanduta ca atare. Cine se opune acestor directii politice este un bolsevic nenorocit, criptocomunist, securist si vandut hidrei rosii;
    3. Niciun om politic indigen nu crede sincer ca avem nevoie de R&D institutional din fonduri publice (ca "fraierii" ai de francezi, nemti etc.) pentru ca nu intelege ce este cercetarea. Aaa, daca este vorba de manarii, smenuri, ceva din care sa iasa banu' mare si rapid, eeh da, atunci se gasesc bani.
    Chiar daca am exagerat putin, stiti ca am ceva dreptate, mai ales cei care, ca mine, au lucrat in R&D. :((((


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi