Directia Nationala Anticoruptie (DNA) au cerut Guvernului, Senatului si Ministerului Justitiei documentele oficiale legate de modul in care a fost adoptata o ordonanta de urgenta privind functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), ordonanta pe care DNA o suspecteaza ca a fost data pentru a servi interesele companiei Carpatica Asig. Institutiile mentionate au termen pina marti sa furnizeze documentele cerute, in caz contrar procurorii urmind sa le ridice de la sediile institutiilor, au transmis surse judiciare pentru HotNews.ro.
DNA cere documente legate de intocmirea notei de fundamentare a OUG si avizul de legalitate, documente legate de parcursul in Guvern al ordonantei si de modul in care un proiect de lege legat de ASF a fost retras de la Senat.
Reamintim ca in referatul prin care DNA a solicitat instantei arestarea omului de afaceri Ilie Carabulea si a lui Marian Mirzac, membru neexecutiv in Consiliul de conducere al ASF, procurorii arata ca ordonanta de urgenta a fost promovata in Guvern in octombrie 2013 pentru a proteja interesele firmei de asigurari Carpatica. Nota de fundamentare a ordonantei a fost semnata de vicepremierul Daniel Chitoiu, a carui sotie este urmarita penal in dosarul Carpatica Asigurari. Totodata, seful ASF este Dan Radu Rusanu, nasul familiei Chitoiu.
In replica, premierul Victor Ponta a declarat ca ordonanta de urgenta prin care Guvernul a redus numarul membrilor board-ului Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si a impus o serie de criterii profesionale a fost negociata si solicitata in mod expres de Comisia Europeana si Fondul Monetar International (vezi aici mai multe amanunte).
Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta pentru a introduce un criteriu de incompatibilitate care sa-l dea jos pe un vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara, in urma influentei altui membru al conducerii ASF, Marian Mirzac, care urmarea sa protejeze astfel interesele firmei de asigurari Carpatica, acuza procurorii Directiie Nationale Anticoruptie. In interceptarile puse la dosar, Mirzac il indica pe ministrului Finantelor, Daniel Chitoiu, drept posibil initiator al ordonantei de urgenta.
Procurorii descriu un context in care, in octobrie 2013, Marian Mirzac, membru al consiliului Autoritatii de Supraveghere Financiara, se afla in "razboi fatis" cu vicepresedintele de atunci al ASF, Daniel Tudor.
Conform procurorilor, Mirzac ar fi vrut postul de vicepresedinte pentru a putea proteja mai bine interesele firmei de asigurari Carpatica, iar pentru asta ar fi urmat sa se foloseasca si de relatia pe care o avea cu presedintele ASF, Dan Radu Rusanu, fost vicepresedinte al PNL, finul ministrului Finantelor, Daniel Chitoiu, si al sotiei acestuia, Laura Chitoiu, urmarita penal si ea in dosar.
"Cel de-al doilea obiectiv urmarit de MIRZAC MARIAN, respectiv, crearea unui pol de influenta in cadrul A.S.F., si chiar ocuparea functiei de vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara, situatie din care ar fi putut proteja in mod deplin interesele S.C. CARPATICA ASIG S.A., a presupus din partea inculpatului eforturi canalizate in principal in sfera factorului politic.
Astfel, inculpatul MIRZAC MARIAN, care declarase un razboi fatis invinuitului TUDOR DANIEL GEORGE, a intervenit si a sustinut prin prisma relatiilor pe care le avea cu presedintele A.S.F. (cunoscut in mediul colocvial al apropiatilor acestuia ca fiind "unchiul") initierea si adoptarea unei Ordonante de urgenta de catre Guvern, care sub pretinsa indeplinire a exigentelor Comisiei Europene, a avut drept obiectiv introducerea unor incompatibilitati ce l-au obligat pe numitul TUDOR DANIEL GEORGE sa isi prezinte demisia", sustin anchetatorii.
Ce a facut Guvernul? Rolul premierului Ponta, al vicepremierului Chitoiu si al ministrului Voinea
Incompatibilitatea pe care ar fi dorit-o Mirzac impotriva lui Daniel Tudor urma sa fie adoptata in Parlament printr-o lege de modificare a OUG 93/2012, privind infiintarea ASF.
Presupusele planuri au fost insa date peste cap in 16 octombrie 2013, cand senatorii din Comisiile economica si de buget-finate s-au opus.
Atunci, s-ar fi trecut la planul B - Guvernul urma sa introduca incompatibilitatea care sa il demita pe Tudor de la ASF, printr-o ordonanta de urgenta.
"In conditiile in care amendamentul privind reglementarea unei incompatibilitati care sa-l vizeze exclusiv pe invinuitul TUDOR GEORGE-DANIEL nu era agreat de membrii celor doua comisii, s-a promovat o noua incompatibilitate (care, de asemenea, il viza exclusiv pe invinuitul TUDOR GEORGE-DANIEL), promovarea acesteia facandu-se printr-un proiect de Ordonanta de urgenta, proiect care a fost introdus pe lista suplimentara a sedintei de Guvern din chiar dimineata zilei de 16 octombrie 2013. Acest proiect a fost adoptat de Guvern, devenind Ordonanta de urgenta nr. 94/2013 din data de 16 octombrie 2013, publicata in monitorul Oficial nr. 643 din 18 octombrie 2013", acuza procurorii DNA.
"Cercetarile efectuate in cauza au evidentiat faptul ca inculpatul MIRZAC MARIAN cunostea aceste demersuri si urmarea maximalizarea sanselor de "reusita" a adoptarii acestui act normativ", mai afirma anchetatorii.
Prin OUG 94/2013, Guvernul a introdus o noua conditie pentru membrii Consiliului ASF: "o experienta profesionala in domeniul financiar, al institutiilor de credit si/sau al institutiilor financiare nebancare de minimum 9 ani ani de la data absolvirii studiilor" relevante in domeniile de activitate ale Autoritatii.
Ordonanta de urgenta la care fac referire procurorii este semnata de premierul Victor Ponta si contrasemnata de vicepremierul Daniel Chitoiu si de ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea. De asemenea, nota de fundamentare a ordonantei ii are ca semnatari pe Chitoiu si pe Voinea.
De altfel, intr-o discutie - interceptata de anchetatori - intre Mirzac si Laura Chitoiu, sotia ministrului de Finante, Mirzac il indica pe Daniel Chitoiu ca posibil initiator al ordonatei de urgenta carea avea sa-l dea jos pe viecpresedintele ASF Daniel Tudor.
1
24
