Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, sesizarea presedintelui Traian Basescu privind Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, informeaza Agerpres.

In 22 ianuarie, Curtea a hotarat intreruperea deliberarilor pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeaza obiectul cauzelor si a dispus amanarea pronuntarii deciziei pentru 5 februarie.

Legea de modificare si completare a Ordonantei Guvernului cu privire la asociatii si fundatii prevede, printre altele, interzicerea utilizarii in denumirea asociatiei sau fundatiei a unor sintagme sau cuvinte susceptibile sa creeze confuzie cu denumirea unor autoritati sau institutii publice, iar asociatiile sau fundatiile care cad sub incidenta acestei reglementari trebuie sa-si schimbe denumirea in termen de doi ani.

In 23 decembrie 2013, Administratia Prezidentiala a informat ca seful statului a sesizat Curtea cu privire la neconstitutionalitatea unor prevederi din Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.

Presedintele sustine ca legea prevede ca asociatiile, fundatiile si federatiile legal constituite la data intrarii in vigoare a prezentei legi au obligatia sa-si modifice denumirea sub sanctiunea dizolvarii de drept si radierii din Registrul asociatiilor si fundatiilor, daca in denumirea lor sunt sintagme care pot crea confuzie cu denumirea unor institutii. Potrivit Constitutiei, insa, adauga seful statului, "legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile".

In plus, seful statului semnaleaza o "imixtiune a autoritatii legislative asupra autoritatii judecatoresti".

Potrivit lui Basescu, legea este neconstitutionala deoarece contravine dispozitiilor art. 1 alin (4) din Constitutie, potrivit carora "statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale", art. 126 alin. (1) prin care se stipuleaza ca 'justitia se realizeaza prin Inalta Curtea de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege', precum si prevederilor art. 15 alin. (2) prin care se stipuleaza ca 'legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile''.

Traian Basescu afirma ca Parlamentul nu poate printr-o lege sa modifice sau sa desfiinteze raporturi juridice consfintite prin hotarari judecatoresti, care se bucura de autoritate de lucru judecat, fara ca prin aceasta sa aduca atingere principiului separatiei puterilor in stat.

'Prin autoritate de lucru judecat intelegem acea situatie juridica rezultata din solutionarea definitiva a unei probleme dedusa in fata justitiei. Asupra aspectelor ce intra in autoritatea lucrului judecat opereaza prezumtia de adevar judiciar si nu este posibil, intr-un stat de drept, ca, ulterior, sa declansezi un nou control procesual asupra aceleiasi situatii juridice, dar in baza unor noi reglementari. Altfel spus, interventia legii asupra unor hotarari judecatoresti, prin care acestea ajung, practic, sa fie desfiintate, desi se bucura de autoritate de lucru judecat, le-ar conferi un caracter relativ, contrar principiului securitatii juridice si, implicit, principiului privind functionarea statului de drept', explica Basescu.

El apreciaza ca, avand in vedere alin. (3) al art. II din legea aflata la promulgare, instantelor de judecata le revine obligatia de a constata dizolvarea de drept a asociatiilor, fundatiilor sau federatiilor.

'Practic, se ajunge la incalcarea autoritatii de lucru judecat deoarece instantele de judecata vor fi obligate, in baza noilor prevederi, sa intervina asupra unor situatii juridice care s-au aflat sub imperiul unei alte reglementari, asupra carora s-au pronuntat definitiv si sa le desfiinteze, desi, sub aspectul conditiilor privind denumirea, subiectele de drept nu aveau cum sa aiba in vedere noua situatie creata prin Legea aflata la promulgare. Aceasta situatie echivaleaza cu o imixtiune a autoritatii legislative asupra autoritatii judecatoresti si reprezinta o incalcare a Art. 126 alin. (1) din Constitutia Romaniei', sustine seful statului.

In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, asociatiilor, fundatiilor si federatiilor le sunt impuse noi obligatii cu privire la denumirea pe care o poarta si cu care s-au facut recunoscuti in domeniul in care activeaza, 'astfel incat prin efectele retroactive ale prevederilor legii aflata la promulgare se nesocoteste atat principiul securitatii juridice, cat si principiul protejarii increderii cetatenilor in lege'.

'Noile cerinte in privinta denumirii asociatiilor, fundatiilor si federatiilor au efecte retroactive intrucat instantele de judecata si persoanele care au infiintat asemenea entitati nu aveau cum sa ia in considerare noile prevederi, iar acum, practic, se regasesc intr-o alta situatie juridica decat cea avuta in vedere la data constituirii', argumenteaza seful statului.

Astfel, subiectelor de drept vizate le sunt impuse conditii si efecte pe care nu le-au avut in vedere atunci cand au decis infiintarea si nici nu puteau fi prevazute din moment ce dispozitiile legale in vigoare nu prescriau o asemenea conduita, adauga Basescu.

In opinia presedintelui, regulile privind denumirea asociatiilor, fundatiilor si federatiilor nu erau reglementate in trecut, iar noile reguli, pentru a fi in acord cu principiul constitutional al neretroactivitatii legii, ar trebui aplicate numai pentru viitor, nu si pentru trecut.

Actul normativ contestat a fost adoptat de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, in 19 iunie 2012, iar ulterior presedintele a solicitat Parlamentului reexaminarea acestei legi deoarece 'o asemenea reglementare nu este oportuna intrucat aduce atingere 'securitatii juridice prin obligatia, prevazuta la Art. II, de a efectua modificarea denumirii asociatiilor, fundatiilor si federatiilor deja infiintate, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a acestei legi, astfel incat sa fie in acord cu noile interdictii'.

In urma reexaminarii, pe 10 decembrie 2013, Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, a mentinut solutia initiala, cu prelungirea termenului de la 6 luni la 2 ani, si a adoptat Legea, care a fost retransmisa sefului statului in vederea promulgarii.