Presedintele Traian Basescu a declarat vineri, intr-o conferinta federala de presa cu jurnalistii acreditati la Bundestag, ca Romania si-a propus sa intre in zona euro in 2018-2019, desi indeplineste in momentul de fata 3 din cele 5 criterii de la Maastricht, urmatoarele doua urmand sa fie indeplinite in cursul acestui an. Motivul acestei amanari tine de faptul ca, a subliniat seful statului, "nu este suficient sa indeplinesti criterile pentru a fi performant in eurozona. Este obligatoriu sa ai o economie performanta, competitiva", or sectorul de stat a ramas necompetitiv si cu management defectuos, strategia Guvernului in aceasta privinta fiind de a accelera procesele de privatizare si de a trece la management privat acolo unde privatizarea nu este posibila.

Traian BasescuFoto: HotNews / DP

Totodata, presedintele a precizat ca Romania doreste "inceperea apropierii de intrarea in Schengen, fie si pe etape".

Presedintele a vorbit si despre discutia la nivel european privind statul de drept, aratand ca au existat doua incercari de nerespectare a statului de drept, in vara anului 2012 si in decembrie 2013, insa este semnificativ faptul ca institutiile statului au oprit "incercarile de a nesocoti statul de drept, fie ca discutam de decizii ale CCR , decizii ale ICCJ sau actiuni ale Parchetului General."

Basescu a adaugat ca Romania continua sa aiba o problema in selectarea oamenilor politici care ajung in Parlament, partidele neavand inca responsabilitatea selectiei celor mai buni oameni de care dispun. Seful statului a precizat ca, in opinia sa, "lectiile ultimilor doi ani pentru actuala majoritate parlamentara vor duce la o revolutionare a modului de selectarea a oamenilor politici."

La finalul interventiei, Traian Basescu a amintit de lupta anticoruptie din Romania. El a contrazis "formulari de multe ori nefericite" potrivit carora "coruptia in Romania este sistemica, endemica", aratand ca "institutiile statului roman au inceput sa lupte fara menajamente cu coruptia si, daca vreti, este o bucurie a mandatului meu ca am reusit sa tin justitia departe de influenta politica prin atributiile pe care un presedinte ales direct le are."

Presedintele a prezentat statistica condamnarilor in randul clasei politice, afirmand ca "institutiile statului roman nu se mai joaca cu politicienii corupti. Aceasta perioada in care s-a reusit izolarea justitiei de influenta politica a facut ca judecatorii, procurorii din Romania sa nu mai aiba complexe fata de oamenii politici ceea ce este un bun castigat. Cred ca aceste decizii ale instantelor ii vor convinge, daca nu prin educatie macar de frica, pe politicieni ca vremea in care administrau avutia nationala, prin natura functiilor pe care le au, in folosul lor este o vreme trecuta in Romania. Mai avem de facut suficiente lucruri in aceste lucruri, dar am convingerea ca suntem pe un drum bun."

Principalele declaratii facute de Traian Basescu:

• Va multumesc pentru invitatia de a fi la o conferinta de presa cu presa germana. Este o onoare si o oportunitate.
• Inainte de a intra in subiect as vrea sa va spun cateva cuvinte despre activitatea mea politica. Am fost ministru al Transporturilor in 5 guverne ale Romaniei, am fost de 2 ori ales in functia de primar general al Capitalei, Bucuresti, si 2 mandate consecutive de presedinte al Romaniei.
• Politica ramane totusi o activitate pentru care pot fi calificat pozitiv sau negativ de electorat, de romani. Meseria mea de baza este acea de ofiter de marina. Am fost comandant pe petroliere de mare tonaj, ceea ce a facut ca adesea in activitatea mea politica sa existe lipsa de diplomatie. Poate nu a fost cel mai rau lucru.
• Revenind la tema propusa pentru dezbatere, voi incepe cu cateva cuvinte despre Romania.
• Romania a devenit membra a UE la 1 ianuarie 2007. Efortul major de la acea data si pana in prezent a fost acela de integrare in structurile europene. Nu suntem la faza unei complete integrari insa tendinta continua este sa fim parte a acestui intreg care poate deveni in cele din urma UE. Inca suntem in afara zonei euro si in afara zonei Schengen ceea ce arata procesul de integrare este unul in devenire, in evolutie.
• Romania a fost si suporter dar si partener al tuturor deciziilor care aveau ca obiectiv sa creasca nivelul de integrare economica si sociala la nivelul UE.
• Suntem parte a Acordului Euro-plus, Romania a ratificat Tratatul Fiscal si a devenit parte a legislatiei interne, Romania va deveni parte a uniunii bancare prin propria ei optiune si asta pentru ca cea mai mare parte a bancilor din Romania sunt banci care provin din zona euro.
• Romania a trecut printr-o perioada de criza extrem de dificila si directia urmata pentru a iesi din criza a fost cea stabilita la nivel european, adica optimizarea propriilor sale costuri. Am fost nevoiti in 2010 sa luam masuri extrem de dificile pentru populatie pentru a iesi din deficit excesiv: reducerea salariilor in sectorul bugetar cu 25%, diminuarea numarului de angajati in sectorul public la nivel central si local cu 300.000 de salariati, am marit varsta de pensionare cu 5 ani pentru barbati si cu 7 ani pentru femei ajungang la 65 de ani varsta de pensionare in Romania. Nu mai putin importante au fost masurile luate legate de piata fortei de  munca, puata care a fost liberalizata in Romania. Enunt o ultima masura; pentru a creste veniturile la buget, am marit TVA de la 19% la 24%.
• Pe fond, ideea iesirii din criza a fost optimizarea cheltuielilor bugetului de stat si nu introducerea de noi taxe directe care in perioada de criza ar fi afectat puternic companiile. Astfel, in perioada 2009-2010-2011 am reusit sa mentinem somajul la un nivel acceptabil fata de media europeana, adica un somaj de 6,7%. Paradoxal avem o usoara crestere a somajului dupa iesirea din procedura de deficit excesiv si, spunem noi, dupa reechilibarea finantelor publice si consolidarea macroeconomica.
• In ceea ce priveste relatia romana-germana, politic este o relatie excelenta, prin comportamentul pe care l-am avut atat in relatia bilaterala cat si prin relatia in cadrul structurilor europene.
• Masuri extrem de severe care au fost luare de Guvernul Romaniei in 2010 au dus la pierderea consistenta a alegerilor de catre guvernul de centru dreapta. In acelasi timp insa, partea pozitiva este ca in anul imediat urmator Romania a trecut pe crestere economica ceea ce arata ca masurile economice as spune relativ neutre pentru economie, dar care s-au indreptata catre zona care generase marele deficite au reprezentat solutiile corecte.
• Venind in zona economica a relatiei bilaterale as vrea sa subliniez cateva elemente. Investitiile straine directe germane ale firmelor germane in Romania sunt de 4,6 mld de euro, sunt investitii orietate in primul rand catre industrie, si in mod deosebit industria de echipamente pentru constructia de automobile, care au generat un mare numar de locuri de munca in Romania. O alta zona de interes pentru investitorii germani a fost zona energiei, dar si zona serviciilor si a comertului.
• Am avut tot timpul un dialog cu comunitatea de afaceri germana din Romania in cadrul Camerei Romano-Germana si vreau sa va spun ca sugestii ale oamenilor de afaceri germani au fost introduse in legislatia Romaniei. Cum ar fi, spre exemplu, la introducerea a noii legi a educatiei in 2010 s-a tinut cont de recomandarea si sugestia de a introduce sistemul dual de invatamant. Nu mai putin importanta a fost opinia oamenilor de afaceri germani care au sugerat o relaxare a pietei muncii iar noi am facut pasul mai departe mergand pana la o liberalizare aproape completa a pietii muncii.
• Ne propunem ca in continuare sa fim parteneri a comunitatii de afaceri germane, pentru ca acest lucru a garantat un transfer de inalta tehnologie in Romania si a adus principii de eficienta manageriala pe care Romania nu le avea.
• Relatia cu Germania este foarte importanta si din punctul de vedere al comertului bilateral. In 2012, exporturile romanesti in Germania au fost de 8,4 mld iar importurile de 9,3 mld, iar anul acesta estimam o crestere de cel putin 8%, ceea ce inseaman ca vom fi foarte aproape de un volum al schimburile comerciale de 20 mld de euro.
• In ceea ce priveste statul de drept, stiu ca este o problema larg discutata in UE. Au fost majoritati parlamentare care au incercat sa nesocoteasca faptul ca Romania a indeplinit demult criteriile de la Copenhaga care vizeaza statul de drept. Au fost incercari de nerespectare a statului de drept in vara anului 2012 ca de altfel si in luna decembrie 2013. Ce este semnificativ, si este relevat si in raportul MCV, semnificativ este ca institutiile statului au oprit incercarile de a nesocoti statul de drept, fie ca discutam de decizii ale CCR , decizii ale ICCJ sau actiuni ale Parchetului General.
• Inca avem probleme in selectarea oamenilor politici care ajung in Parlament, partidele inca nu au responsabilitatea selectiei celor mai buni oameni pe care ii au la dispozitie, dar convingerea mea este ca lectiile ultimilor doi ani pentru actuala majoritate parlamentara vor duce la o revolutionare a modului de selectarea a oamenilor politici.
• As trece la problematica legata de perspectivele de integrare mai profunda ale Romaniei in spatiul UE. Eu personal ca om de centru-dreapta sunt un sustinator al crearii candva, candva, a Uniunii Statelor Europene ca solutie de a ramane eficienti si foarte puternici in competitia globala. Nu vom putea fiecare in parte sa stam in competitie cu China, poate cu India, tari care au populatii extrem de mari si forte de munca foarte ieftina. Probabil o politica economica unica la nivelul uniunii, probabil o mai puternica integrare si de ce o comanda unica pe prinicipale directii de dezvoltare vor fi solutia  de a sta in aceasts competitie extrem de puternica. Sunt, de asemenea, un adept al gasirii solutiilor de reindustriazare a UE, viata demonstrandu-ne ca nu putem trai avand o economie care se adreseaza intr-o proportie foarte mare serviciilor. Avem nevoie si de productie la noi, in UE.
• In ce ne priveste, dincolo de a nota cu satisfactie ca de la 1 ianuarie suntem total integrati in piata muncii prin liberatlizarea completa a drepturilor de munca a romanilor pe teritoriul UE, un pas pe care ni-l dorim este inceperea apropierii de intrarea in Schengen, fie si pe etape, si, de asemena, vizam intrarea in euro. Romania indeplineste in momentul de fata 3 din cele 5 criterii de la Maastricht. Celelalte 2 vor fi, foarte probabil, indeplinite anul acesta.
• Avem insa o mare problema pe care am constatat-o cu ocazia crizei si anume aceea ca nu este suficient sa indeplinesti criterile pentru a fi performant in eurozona. Este obligatoriu sa ai o economie performanta, competitiva, ori din acest punct de vedere Romania are economia impartita in doua segmente foarte clare: sectorul privat in care investitorii germani contribuie consistent, care este performant si care asigura Romaniei exporturi de peste 50 mld de euro - este cifra anului trecut -, si sectorul de stat care a ramas necompetitiv si cu management defectuos. De aceea, decizia Guvernului este sa accelereze procesele de privatizare, si acolo unde privatizarile nu sunt posibile, sa treaca la management privat.
• Al treilea subiect - situatia regionala. Eu nu o pot judeca in principal decat prin ceea ce s-a intamplat la Vilnius cu ocazia Summitului UE - Parteneriatul estic. Acolo ar fi trebuit sa fie 4 tari care sa parafeze sau sa semneze atat acordul de asociere cat si acordul de liber schimb. In cele din urma au ramas doar doua care doar au parafat cele 2 acorduri, Armenia si Ucraina facand pasul inapoi. Este un esec al UE si esecul vine si din faptul ca noi nu am avut intelegerea deplina a ce inseamna procesul de apropiere a statelor din fosta URSS de UE. Sigur, pentru noi, ca romani, avem bucuria faptului ca Republica Moldova nu a facut pasul inapoi si isi continua drumul de apropiere de UE, dar marea pierdere a Europei, si aici nu suntem doar romani suntem si europeni, este pasul inapoi facut de Ucraina.
• De ce acest lucru? Cu certitudine, Federatia Rusa doreste sa isi mentina influenta in spatiul fostei Uniuni Sovietice. Acest lucru cred ca a fost bine inteles la nivelul UE, ce n-am inteles insa, unde a fost confuzia, a fost legata de abordarea acestor tari din fosta URSS in acelasi mod in care au fost abordate fostele tari comuniste dar care nu au fost parte a fostei Uniuni Sovietice: Romania, Polonia, Ungaria, fosta Cehoslovacia, acum Cehia a si Slovacia etc. Ce nu s-a inteles e ca in fostele tari comuniste care acum sunt membre UE nu a existat o opozitie la drumul spre UE si spre NATO. Acolo nu au existat partide de opozitoie care sa vrea altceva decat UE, NATO. Chiar si partidele extremiste - Romania a avut in Parlament la vremea aceea un partid extremist, si acela a fost un mare sustinator al drumului euro-atlantic, si acest lucru s-a intaplat in toate tarile fost comuniste.
• Marea problema cu statele foste membre ale Uniunii Sovietice, in toate aceste tari exista si o puternica opozitie in parlamente si in randul populatiei cu privire la drumul spre integrare europeana. Este cazul Ucrainei, Republicii Moldova, a Armeniei, observ ca acest curent e mai putin intens in cazul Georgiei.
• Revenind la Romania, poate ar trebui sa va mai spun cateva cuvinte despre lupta anticoruptie. Am vazut formulari de multe ori nefericite spunand "coruptia in Romania este sistemica, endemica". Contrazic aceste afirmatii. Institutiile statului roman au inceput sa lupte fara menajamente cu coruptia si, daca vreti, este o bucurie a mandatului meu ca am reusit sa tin justitia departe de influenta politica prin atributiile pe care un presedinte ales direct le are.
• In momentul de fata, in Romania au fost condamnati definitiv 7 ministri si 18 membri ai parlamentului. In acelasi timp, deja au condamnari in prima instanta alti 5 ministri si alti circa 20 de parlamentari. Institutiile statului roman nu se mai joaca cu politicienii corupti. Aceasta perioada in care s-a reusit izolarea justitiei de influenta politica a facut ca judecatorii, procurorii din Romania sa nu mai aiba complexe fata de oamenii politici ceea ce este un bun castigat. Cred ca aceste decizii ale instantelor ii vor convinge, daca nu prin educatie macar de frica, pe politicieni ca vremea in care administrau avutia nationala, prin natura functiilor pe care le au, in folosul lor este o vreme trecuta in Romania. Mai avem de facut suficiente lucruri in aceste lucruri, dar am convingerea ca suntem pe un drum bun.

Intrebari:

1.Cand va Romania gata sa intre in zona euro? Cum vedeti eforturile Guvernului german de a atrage mana de munca calificata din Romania?

T. Basescu: Obiectivul nostru este sa intram in zona euro in 2018-2019. Cu certitudine criteriile de la Masstricht vor fi indepliniet anul acesta. Ce realizam insa? Ca economia de stat care nu a fost privatizata - app 45% din economia romaneasca - nu este la un nivel de competitivitate eficient.

Apropo, am fi foarte interesati daca, spre exemplu, Deutsche Bahn ar privi catre licitatia care se organizeaza pentru privatizarea CFR Marfa. Vom privatiza marile companii de stat pentru ca ni se pare ca aici este cheia cresterii competitivitatii sectorului de stat. De aceea ne propunem ca obiectiv 2018-2019 chiar daca in 2014 vom indeplini cele 5 criterii de la Maastricht.

Nu putem sa privim cu placere aceasta drenare de creiere catre Germania, Franta, Spania, Olanda, Italia etc, insa nu ne putem opune ei si nici nu putem. Romania a dorit sa aiba forta de munca integrata in piata fortei de munca la nivelul UE. Din Romania au plecat in ultimii 10 ani 14.000 de medici. Este o lovitura grea data sistemului de sanatate, costurile pregatirii unui medic sunt foarte mari, insa nu am reprosat niciodata vreunei tari ca accepta medici romani.

Au plecat cateva zeci de mii de specialisti in IT. N-am reprosat acest lucru, si moral, atata timp cat noi nu le putem oferi salariile care sunt in Germania, in Marea Britanie, in Italia sau in Olanda, nu pot sa ii spui omului "stai in Romania".

Am vrea ca acest fenomen sa aiba si reversul atunci cand vorbim de oameni cu pregatire mai slaba sau de minoritatea roma din Romania care adesea creaza inconveniente de imagine si Romaniei si inconveniente de convietuire tarilor in care se deplaseaza.

Am vrea acel echilibru si nu am mai vrea sa auzim politicieni din unele tari care ne reproseaza doar faptul ca vin cetateni de etnie roma in tarile lor. Pana la urma am putea sa auzim si acest lucru daca simultan ni s-ar multumi si pentru banii pe care statul rioman i-a cheltuit sa pregateasca medici ingineri it si alte specialitati cu inalta calificare

Nu blamam si nu acuzam statele care primesc forta de munca inalt calificata in Romania.

2. Credeti ca e nedrept ca s-a vorbit de invazia muncitorilor necalificati si de romi? Veti avea ocazia sa va intalniti in Berlin cu oameni mai importanti decat noi, jurnalistii, de pe scena politica?

T. Basescu: Doamna, de multe ori va considera pe dvs., jurnalistii. mai importanti decat multi oameni politici, sigur nu decat presedintele Germaniei sau cancelarul Mekel. Ma voi intalni cu presedintele federal in cursul acestei zile, la Munchen, si cu parlamentari imediat ce terminam conferinta de presa.

In ceea ce priveste problema roma, nu blamam faptul ca jurnalistii din alte tari semnaleaza problemele generate de minoritatea roma. Ne deranjeaza insa numai enuntarea problemei, nu si rezolvarea ei. Romania a avut si are o politica de integrarea a minoritatii roma destul de puternica. Ceea ce vedeti dvs. in Europa este expresia partii de esec a politicii de integrare a minoritatii roma la noi acasa. Este o categorie speciala, sunt romii nomazi care, prin valorile lor culturale, circula. Sigur, nu vrea sa zic ca numai romii nomazi vin in Germania.

Ce cred eu ca este bine sa facem, spre exemplu statul roman s-a implicat ori de cate ori i s-a permis. Am reusit sa diminuam impactul acestei comunitati in Italia, la Roma, am trimis politisti acolo. La fel am procedat in Marea Britanie, in Franta. Am inceput primii pasi si cu Germania. Insa nu este suficient doar sa ii identificam si sa diminuam actiunile care deranjeaza populatia, pentru ca aici e problema romilor, ei sunt extrem de vizibili, deranjeaza si as spune ca deranjeaza mult mai mult decat un bancher care face sa dispara dintr-o banca 10 mld. de euro. Ei vin, trag de cetateni, cer bani, de mancare. Oamenii din banci nu deranjeaza, doar vin guverenelsa plateasca miliarde pentru ei.

Trebuie sa cooperam cu statele membre pentru ca nu le putem restrictiona iesirea de pe teritoriul Romaniei daca nu au o ointerdiectie data de un judecator intr-un stat precum Germania, Franta, etc.

Mai putem face ceva, si la nivelul Comisiei Europene exista resurse pentru asta, putem sa ii ajutam sa se educe. Suntem gata sa trimitem dascali, profesori, educatori, oriunde pe langa orasele unde se stabilesc.

Nu ne deranjeaza semnalarea unui adevar. Ne deranjeaza daca toti romanii sunt catalogati ca fiind asa.

Nu sunt solutii acestea care afecteaza libertatea de miscare a cetatenilor europeni pentru ca, vreau sa ne intelegem, Romania a intrat cu tot cu romi in UE. Noi nu avem nici un articol in tratat in care spunem ca intram, dar fara romi, cei care ne-au primit stiu ca am intrat cu o comunitate roma. Atentie, ma refer la partea neintegrata a acestei minoritati pentru ca cea mai mare parte a minoritatii roma in Romania este integrata. Din pacate, dupa ce se integreaza nu isi mai recunosc originea si este greu sa ii utilizam ca exemplu pentru cei neintegrati inca.

3. Aveti vreu mesaj pentru politicienii bavarezi in ce priveste campania electorala pentru europarlamentare?

T. Basescu: Nu as vrea sa fac sugestii cu privire la cum ar trebui sa se desfasoare o campanie electorala.

Inteleg ingrijorarile unor guverne legate de eventuala afectare a resurselor destinate pentru protectie sociala, ce respingem insa categoric este aplicare unor masuri strict pentru cetatenii proveniti din Romania sau Bulgaria. Daca se aplica unele restrictii privind alocarea banilor care vizeaza sustinerea sociala a celor care nu au resurse, sa se aplice pentru toti cetatenii UE in mod egal.

Aceasta abordare vizeaza ingrijorarea ca cei veniti din alte tari - nu folosesc cuvantul migrant pentru ca nu il inteleg cand vine vorba de Uniunea Europeana - cred ca reglementarile UE pot da tuturor statelor confortul ca cei veniti din alte tari nu le vor prabusi sistemele de securitate sociala. Mi se pare putin "unfair" sa utilizezi problema unor oameni de multe ori amarati ca fiind o tema de campanie. Toti semnaleaza problema, pentru un politician responsabil fraza urmatoare trebuie sa fie "aceasta este solutia".

Voi avea intalniri cu politicieni bavarezi.