In Romania se inregistreaza "o crestere alarmanta" a numarului consumatorilor de droguri infectati cu HIV/SIDA. Un studiu realizat in 2012 arata ca "peste jumatate dintre subiectii intervievati" erau infectati cu HIV/SIDA, a anuntat joi Sorin Oprea, directorul Agentiei Nationale Antidrog, care a lansat Raportul National privind Situatia Drogurilor 2013. Eduard Petrescu, coordonator de programe la UNICEF, a declarat ca "din toate punctele de vedere asta se numeste urgenta epidemiologica si situatie critica". "Intr-adevar, avem o problema serioasa pe aceasta componenta", a raspuns directorul ANA. Vezi mai jos ratele de transmitere a bolilor infectioase asociate consumului de droguri (hepatita B si C, HIV), care sunt rutele de trafic a drogurilor, precum si pretul drogurilor in Romania.

Heroina capturi importante 2012Foto: Agentia Nationala Antidrog
  • Romania nu este o tara de productie a drogurilor, dar este un important punct de tranzit pe ruta Balcanica de traficare a drogurilor.
  • Romania este ruta alternativa  de introducere a cocainei in Europa, prin portul Constanta, in special a cocainei ce provine din Bolivia.

Canabisul este cel mai consumat drog in Romania, fiind prezent la nivelul intregii tari, se arata in Raportul National privind Situatia Drogurilor 2013, lansat joi, 28 noiembrie, de catre Agentia Nationala Antidrog (ANA). Potrivit raportului, se inregistreaza informatii cu privire la o renuntare a importului acestui drog din alte tari si declansarea unui fenomen de productie locala, fapt ce ar scadea costurile de vanzare si ar facilita "afacerile" traficantilor romani.

Potrivit unui studiu realizat de ANA in 2012 pe un grup format din 400 de consumatori de droguri din Bucuresti, 52,5% au declarat consum de canabis, 20,5% sunt consumatori de heroina, 13,5% au raportat consum de substante noi cu proprietati psihoactive (SNPP), 7,5% sunt consumatori de cocaina, in timp ce 2% au declarat consum de ecstasy, 1,5% consum de hasis, 1,3% consum de metadona, 1% consum de ketamina, iar 0,3% consum de solventi volatili.

Dintre cei 400 consumatori de droguri inclusi in cercetare, 45,5% au raportat, pe langa drogul principal, si consumul de droguri secundare. Consumatorii de ecstasy sunt cei care au declarat in cea mai mare proportie consum secundar de alte droguri - 75% dintre ei consuma pe langa ecstasy si canabis, cocaina si SNPP. Totodata, consumatorii de cocaina imbina in proportie de 66,7% cocaina cu alte droguri secundare, cum ar fi canabis, ecstasy si medicamente, in timp ce consumatorii de SNPP inregistreaza in proportie de 63% consum secundar, din care cea mai mare parte o reprezinta consumul de heroina (91% dintre consumatorii de SNPP consuma si heroina).

In functie de frecventa consumului pentru drogul principal, majoritatea respondentilor sunt consumatori ocazionali, 57%, din care 30% de 2 - 3 ori pe saptamana, iar 27% consuma mai putin de o data pe saptamana. In schimb, cei care au declarat consum intensiv se repartizeaza astfel: 32% consuma in fiecare zi, iar 11% au declarat consum de 4 - 6 ori pe saptamana, potrivit raportului ANA.

Cea mai mare proportie in ceea ce priveste consumul intensiv (in fiecare zi sau de 4-6 ori pe saptamana) se inregistreaza in randul consumatorilor de heroina - 76,8%, SNPP - 83,3% si metadona - 60%, in timp ce consumul ocazional (2-3 ori pe saptamana sau mai putin de o data pe saptamana) este predominant in randul consumatorilor de canabis - 72,9%, cocaina - 96,7%, ecstasy - 87,5%, hasis - 83,3% si ketamina - 75%.

Cea mai frecventa cale de administrare este prin fumat/ inhalare - 54,5%, urmata de cea injectabila, cu o pondere de 32,8%. Aceasta distributie este explicabila prin structura esantionului studiat in functie de drogul principal consumat, precizeaza Agentia Nationala Antidrog. Astfel, in cadrul esantionului, daca pentru majoritatea drogurilor exista doar o singura cale de administrare (canabis, hasis - fumat/ inhalare, cocaina, ketamina - intranazal/ prizat, heroina - injectabil, ecstasy - oral), pentru metadona si SNPP se inregistreaza cai diferite de consum, dupa cum urmeaza: metadona - 80% oral si 20% injectabil, SNPP - 88,9% injectabil, 3,7% oral, 5,6% intranazal/ prizat, 1,9% fumat/ inhalare.

Varsta de debut in consum

Referitor la varsta de debut a consumului de droguri, cea mai mare pondere a persoanelor incluse in esantion au inceput consumul de droguri la 20 de ani (13,5%). Varsta medie de debut este 21 ani, in timp ce, cea mai mica varsta de debut inregistrata este de 12 ani, iar cea mai mare este de 41 ani.

Pentru debutul in consum la varste sub 15 ani, este specific consumul de heroina, debutul la varste cuprinse intre 15 si 34 ani se produce de regula in consumul de canabis, in timp ce, debutul dupa 35 ani s-a facut in consumul de cocaina, SNPP si heroina.

Bolile infectioase asociate consumului de droguri

In anul 2012, prevalenta bolilor infectioase asociate consumului de droguri indica urmatoarele tendinte:

  • crestere semnificativa pentru HVB
  • crestere pentru HVC la nivel inalt (peste media europeana)
  • crestere alarmanta pentru HIV (peste media europeana)

In 2012, prevalenta bolilor infectioase asociate cu consumul de droguri indica o crestere semnificativa pentru Virusul Hepatic de tip B (HVB) cu 24,5%, pentru Virusul Hepatic de tip C (HVC) o prevalenta de 82,4%, o prevalenta foarte mare, si de asemenea o crestere alarmanta pentru virusul HIV/SIDA de 24,9%. Toate aceste date sunt prezentate in stransa colaborare cu Ministerul Sanatatii si cu Institutul National de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals" Bucuresti, a anuntat joi, 28 noiembrie 2013, Sorin Oprea, directorul Agentiei Nationale Antidrog.

Acesta a declarat ca "in 2011 Agentia Nationala Antidrog impreuna cu Ministerul Sanatatii au notificat Uniunea Europeana despre problematica cresterii infectarii cu HIV/SIDA la nivel national, astfel incat in 2012, la propunerea Romaniei, Organizatia Natiunilor Unite a avut o discutie foarte importanta pe o rezolutie in scopul sprijinirii tarilor unde apar focare de acest tip, Romania fiind promotorul acestei rezolutii".

"Explicatiile cresterii infectarii cu aceste tipuri de boli la nivelul consumatorilor de droguri sunt doua: schimbarea modelului de consum - se datoreaza in special aparitiei substantelor noi cu proprietati psihoactive care majoritatea se injecteaza - si reducerea substantiala a interventiilor de reducere a riscurilor de contractare a acestor boli", a explicat Sorin Oprea. Oficialul a precizat ca in 2012 Fondul Global al Natiunilor Unite UNODC s-a retras din Romania, astfel incat o parte dintre ONG-uri nu au mai putut furniza servicii de genul distribuirii de seringi gratuite.

"In functie de drogul principal consumat, prevalenta infectarii cu HIV/SIDA in randul consumatorilor de droguri injectabile, utilizatori de substante noi cu proprietati psihoactive (SNPP), este de 40,2%, iar pentru utilizatorii de heroina prevalenta acestei infectii este de 19,2%. Se poate constata ca riscul la consumatorii de SNPP este practic dublu", a declarat Sorin Oprea.

Acesta a precizat ca ANA in parteneriat cu asociatii neguvernamentale elaboreaza periodic anchete comportamentele si serologice care identifica comportamentele consumatorilor de droguri; "aceste tipuri de anchete se realizeaza cu preponderenta in Bucuresti, unde problematica este deosebita. Ultimul studiu s-a realizat in 2012 si concluziile sustin o parte din aceste modificari in cazul cresterii prevalentei HIV/SIDA, peste jumatate dintre subiectii intervievati fiind infectati cu virusul despre care vorbim", a afirmat directorul Agentiei Nationale Antidrog.

Prezent in cadrul conferintei, Eduard Petrescu, coordonator de programe la UNICEF, a declarat ca un studiu similar din urma cu 4 ani arata ca 1% din numarul consumatorilor investigati erau seropozitivi HIV. "Este o crestere de 50 de ori. Extrapoland la datele vizavi de estimarea numarului de consumatori, ne poate duce la circa 10.000 de consumatori de droguri problematici din Bucuresti care sunt potential infectati cu HIV. Din toate punctele de vedere asta se numeste urgenta epidemiologica si se numeste situatie critica. Sper ca autoritatile Bucurestiului stiu situatia asta".

Sorin Oprea a raspuns ca "se cunosc toate aceste date, noi am participat acum cateva zile la intalniri cu reprezentanti ai Institutului National de Boli Infectioase Matei Bals si au fost discutii foarte serioase, se cunosc aceste probleme. Eu am aceasta retinere, nu ma hazardez in a face extrapolari si comparatii, sa lasam totusi studiile efectuate de profesionisti sa spuna cu adevarat care este situatia. Acest tip de investigatie e facut pe un esantion, iar in momentul in care vorbim de o cifra absoluta este cu totul altceva".

Valentin Simionov, director executiv al Romanian Harm Reduction Network, a declarat in cadrul conferintei ca "au fost confirmate cazuri de intersectare HIV-tuberculoza, Romania fiind pe primul loc in Europa la tuberculoza si una dintre tarile cu cea mai mare prevalenta la tuberculoza multidrog-rezistenta. Cea mai importanta este chestiunea de sanatate publica pentru ca daca HIV se transmite doar pe cale sangvina, tuberculoza se transmite prin aer in spatii neaeristite si de la consumatorii de droguri va trece la populatia apropiata, familie, prieteni si ar putea reprezenta un pericol".

Adrian Abagiu, coordonatorul Programului national de schimb de seringi la consumatorii de droguri injectabile din cadrul Institutului "Matei Bals", a afirmat de asemenea ca "este pentru prima oara cand Ministerul Sanatatii a asigurat bani pentru achizitionarea de seringi si ne-au sprijinit, desi e un proces de licitatie, sa cumparam seringi de calitate buna, pe care le cer si le accepta consumatorii. E recunoscut la nivel european ca daca seringile din programul de schimb de seringi nu sunt de calitate, clientii le refuza, prefera sa foloseasca aceeasi seringa pana se toceste acul".

"S-a stabilit in octombrie 2012 ca pentru a stopa epidemia HIV/SIDA ar trebui asigurate minimum 4 milioane de seringi pe an la numarul estimat. Romania anul trecut a reusit sa asigure un milion si ceva, in 2013 tot cam un milion de seringi. Suntem departe de ce ar trebui sa facem. Aici este problema", a precizat medicul Adrian Abagiu.

Decese asociate consumului de droguri si mortalitate in randul consumatorilor de droguri

Pentru anul 2012, actuala raportare are la baza cazuistica INML "Mina Minovici" Bucuresti; doar 17 institutii medico-legale din tara au furnizat informatii pentru 2012, se precizeaza in Raportul National privind Situatia Drogurilor 2013, care precizeaza ca "lipsa unei reglementari juridice, cu statut de obligatie de raportare, poate fi una dintre explicatii".

In concluzie, sub rezerva absentei raportarii de catre 25 institutii medico-legale judetene, in anul 2012, la nivel national, au fost declarate 28 cazuri de decese asociate in mod direct consumului de droguri (toate din Bucuresti) si 17 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri.

In functie de locul decesului, in anul 2012, se constata urmatoarele:

  • 22 decedati la domiciliu,
  • 3 in locuri publice (strada, lac),
  • 2 decedati in alte locuinte,
  • 1 decedat in penitenciar,
  • 17 decedati la spitale.

In concluziile studiului se precizeaza: "Explozia alarmanta, cu tendinta ascendenta in ultimii doi ani a cazuisticii HIV in randul consumatorilor de droguri, necesita interventie rapida si energica".

Piata drogurilor - Rutele de traficare a drogurilor

In cursul anului 2012, in ceea ce priveste rutele de traficare a heroinei folosite de catre retelele de crima organizata, "situatia ramane stabila", precizeaza raportul ANA. Heroina continua sa fie traficata pe ruta Afghanistan - Pakistan - Iran - Turcia - Grecia - fostele state iugoslave si statele din Europa de Vest, care reprezinta ruta traditionala balcanica, avand ca destinatie Romania, Anglia si Olanda. Romania face parte din bratul nordic al rutei Balcanice, alaturi de Bulgaria si Ungaria.

Cocaina provine din Columbia, Bolivia, Peru si Venezuela si urmeaza in general ruta Spania - Franta - Austria - Ungaria catre Romania sau America de Sud - Africa de Vest si Centrala - Romania - catre Europa Centrala si de Vest. Acest tip de drog se regaseste cu precadere in marile orase - Bucuresti, Timisoara, Constanta - fiind un drog cu pret ridicat de vanzare, un drog de lux, costisitor pentru nivelul economic al majoritatii consumatorilor din Romania.

Canabisul provine din Spania, Grecia, Bulgaria, Olanda sau Albania tranziteaza Serbia sau Bulgaria, in functie de ruta urmata, si intra in Romania prin Ungaria. Cresterea semnificativa a culturilor de canabis autohtone reliefeaza reorientarea activitatii traficantilor, cu scopul evitarii riscurilor determinate de eventualele transporturi internationale, se arata in raport.

Drogurile sintetice au cunoscut o expansiune deosebita pe piata din Romania in ultimii doi ani luand in considerare si faptul ca pe langa substantele clasice au aparut si derivati cunoscuti drept "designer drugs". Aceste substante noi cu proprietati psihoactive au fost numite impropriu etnobotanice sau legale. Prezenta pe piata din Romania a acestor droguri a fost determinata si de libera circulatie a persoanelor si bunurilor, dar si de diferentele de pret pentru drogurile sintetice vandute pe piata din Europa de Vest si cele vandute pe piata din Romania (in Romania preturile acestor substante sunt mai mari decat in Europa de Vest). De asemenea, in Romania, au existat si incercari de infiintare a unor laboratoare pentru producerea acestor substante.

Drogurile sintetice (amfetamine, metamfetamine, ecstasy) continua sa provina din statele din Vestul Europei, indeosebi Olanda, iar modalitatea de transport a acestora este fie prin sistemul de coletarie, fie aerian sau terestru, in acest ultim caz fiind utilizate autoturismele personale ale cetatenilor romani care se intorc din Occident.

Laboratoare clandestine

Raportul National privind Situatia Drogurilor 2013 noteaza ca in cursul anului 2012 au fost identificate pe teritoriul Romaniei doua laboratoare clandestine de conditionare de substante noi cu proprietati psihoactive, dintre care unul pe raza Municipiului Bucuresti si altul la pe raza Municipiului Buzau.

In incinta acestor laboratoare, membrii unor retele de traficanti romani realizau amestecuri de fragmente vegetale cu substante noi cu proprietati psihoactive, ce erau ulterior ambalate si portionate in vederea comercializarii (designer drugs).

Pretul drogurilor la nivelul strazii

Comparativ cu anul 2011, pe parcursul anului 2012, o parte din preturile de comercializare a drogurilor a ramas constanta, iar parte a suferit scaderi. Diferentele sunt determinate de cursul mediu al monedei euro, stabilit de B.N.R in cursul anului 2012, ce este usor crescut in comparatie cu anul 2011. In ceea ce priveste preturile de comercializare a drogurilor vandute en gros, acestea sunt similare anului 2011 si variaza in functie de tendinta manifestata la nivelul cererii pe piata ilicita.

Concluziile raportului

  • Romania nu este o tara de productie a drogurilor, dar isi pastreaza calitatea de important punct de tranzit pe ruta Balcanica de traficare a drogurilor; Romania, alaturi de statele cu iesire la Marea Neagra, este o ruta alternativa/ secundara de introducere a cocainei in Europa, prin portul Constanta, in special a cocainei ce provine din Bolivia;
  • Romania devine tot mai evident si o tara de destinatie pentru majoritatea tipurilor de droguri: heroina, canabis, cocaina, rezina de canabis si droguri sintetice, aspect confirmat si de capturile semnificative inregistrate la nivelul anilor 2011 si 2012 prin raportare la numarul capturilor, cantitatile confiscate, tipurile de drog confiscate, precum si la repartitia acestora pe teritoriul Romaniei.
  • In anul 2012, se constata o crestere semnificativa de aproximativ 60% a cantitatii totale de droguri confiscate, cu cresteri fata de anul precedent a cantitatilor de heroina (de 3 ori) si a plantelor si culturilor ilicite de canabis (de 3 ori);
  • Prezent la nivelul intregii tari, canabisul este cel mai consumat drog, inregistrandu-se tot mai multe informatii cu privire la o renuntare a importului acestui drog din alte tari si declansarea unui fenomen de productie locala, fapt ce ar scadea costurile de vanzare si ar facilita "afacerile" traficantilor romani;

In functie de tara de origine a drogurilor au fost constatate urmatoarele:

  • Cocaina provine din Columbia si Venezuela;
  • Heroina provine din Turcia;
  • Opiul provine din Iran;
  • Canabisul provine din Grecia, Bulgaria si Spania;
  • Rezina de canabis provine din Maroc;
  • Drogurile sintetice provin din Olanda, Spania, Romania si Bulgaria.

Tranzitand Romania, urmatoarele tipuri de droguri au avut ca destinatie:

  • Cocaina - cu destinatie Italia;
  • Heroina - cu destinatie Olanda;
  • Canabis - cu destinatie Italia, Olanda si Polonia;
  • Opiu - cu destinatie Germania.

Magazinele de "vise" au fost inchise in procent de aproximativ 98% si s-a inregistrat o scadere semnificativa a confiscarilor de SNPP (1,5 Kg), fata de 125,14 kg in anul 2010 si 4,96 kg in anul 2011.

Descarca de aici Raportul National privind Situatia Drogurilor 2013

Raport National Privind Situatia Drogurilor 2013

Citeste si: