Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a apreciat, marti, ca unele declaratii formulate in presa referitoare la activitatea DNA si a procurorilor anticoruptie privind ancheta in cazul Sorin Alexandrescu au fost de natura sa aduca atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei, cu consecinta subminarii autoritatii sistemului judiciar in ansamblul sau, transmite Agerpres.

Plenul CSM a analizat, in sedinta de marti, rezultatele verificarilor efectuate de catre Inspectia Judiciara privind cererea de aparare a independentei sistemului judiciar solicitata de Sectia pentru procurori privind afirmatiile facute prin intermediul postului de televiziune Antena 3, precum si a unor publicatii on-line "DC News" si "lumeajustitiei.ro".

"Luand in considerare toate aceste aspecte, Plenul CSM a decis ca cererea de aparare a independentei sistemului judiciar formulata de Sectia pentru procurori a Consiliului este intemeiata si, in consecinta, a procedat la admiterea acesteia", se arata intr-un comunicat al CSM transmis marti.

Sectia a facut aceasta solicitare ca urmare a promovarii in spatiul public, incepand cu 25 iulie, prin intermediul postului de televiziune Antena 3, precum si a unor publicatii on-line "DC News" si "lumeajustitiei.ro", a unor afirmatii de natura a aduce atingere independentei justitiei, fiind promovate unele mesaje cu caracter denigrator la adresa procurorilor anticoruptie, a institutiei DNA si a sistemului judiciar in ansamblu, in contextul instrumentarii cauzei privind pe inculpatul Sorin Alexandrescu si altii, in sensul evident de a discredita profesional si institutional si de a acredita ideea unei comenzi politice in legatura cu o ancheta penala aflata in derulare, in care institutia Antena 3 are calitatea de inculpat si de a submina atat prin limbaj, cat si prin atitudine, autoritatea judecatoreasca ca putere a statului consacrata constitutional.

Verificarile efectuate au stabilit ca afirmatiile formulate la adresa DNA sunt de natura a induce ideea unei implicari a politicului in justitie si sa creeze suspiciuni in randul opiniei publice cu privire la independenta si impartialitatea procurorilor.

"Prin astfel de afirmatii, care reprezinta o deformare evidenta a realitatilor de fapt, s-a indus in mod indirect ideea unei functionari anormale si incorecte a sistemului judiciar, in sensul ca procurorii ar fi instrumentat dosarul penal la solicitarea presedintelui Romaniei, intr-un alt cadru decat cel legal prevazut de legislatia penala. Or, acreditarea ideii ca magistratii nu respectata legea, fiind doar executantii unor comenzi politice, nefiind independenti, are drept consecinta alterarea increderii opiniei publice in competenta, corectitudinea si probitatea pe care in mod legitim orice persoana le asteapta de la magistratii carora le incredinteaza apararea drepturilor sale", se arata in comunicat.

Potrivit verificarilor, jurnalistii au depasit limitele admisibile ale discursului public politic si ale libertatii de exprimare, asa cum sunt protejate de dispozitiile articolului 10 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

"Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrangeri, in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara, cum ar fi autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti", mai spune sursa citata.

Sectia de procurori a dispus si sesizarea Consiliului National al Audiovizualului cu privire la posibila incalcare de catre postul de televiziune Antena 3 a mai multor prevederi din cuprinsul Codului de reglementare a audiovizualului.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in analiza aspectelor de natura sa afecteze independenta sistemului judiciar, a constatat ca, prin decizia din 10 septembrie a Consiliului National al Audiovizualului, postul de televiziune Antena 3 a fost amendat cu 20.000 lei pentru incalcarea prevederilor din Legea audiovizualului.

"In cuprinsul deciziei, se precizeaza ca '(...) in perioada 17 iulie - 01 august 2013, postul de televiziune 'Antena 3' a difuzat o serie de emisiuni informative si de dezbateri ce au avut in prim-plan evenimentele judiciare referitoare la extinderea cercetarilor asupra persoanei juridice S.C. 'Antena 3' S.A, pentru presupuse fapte de complicitate la infractiunea de santaj, pentru care este anchetat directorul S.C. 'Antena Group' S.A., precum si audierea, in calitate de martori, a unor persoane, in acest caz. In acest context, in cadrul acestor emisiuni au fost abordate subiecte referitoare la activitatea procurorilor DNA, a CSM, a presedintelui Consiliului, precum si a sistemului judiciar, in ansamblul sau", se mai arata in comunicat.

CSM ii apara reputatia procurorului DIICOT Alba, Ioan Muresan, in uma afirmatiilor lui Berbeceanu

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a mai decis, marti, sa ii apere reputatia procurorului-sef al DIICOT Alba Iulia, Ioan Muresan, dupa ce fostul sef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, l-a acuzat de santaj si "fabricarea" dosarului in care este cercetat, transmite Mediafax. Plenul CSM a decis sa ii apere reputatia magistratului, in urma analizarii Raportului Inspectiei Judiciare.

Ioan Muresan, procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) Alba Iulia, a cerut apararea reputatiei dupa ce a fost acuzat de fostul sef al Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate (BCCO) Alba Iulia, Traian Berbeceanu, ca a "fabricat" dosarul in care acesta din urma este acuzat ca sprijinea o grupare infractionala care se ocupa cu vanzare produselor petroliere.

Traian Berbeceanu sustinea, intr-o scrisoare adresata colegilor sai, ca "actiunea marsava" impotriva sa a fost "coordonata" de procurori DIICOT si ofiteri ai serviciilor de informatii care ar avea legaturi cu diversi infractori.

In 24 octombrie, a fost postata pe internet o scrioare atribuita sefului BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, o parte a documentului fiind postata si pe pagina de Facebook a lui Berbeceanu.

In scrisoare, care are 29 de pagini si este adresata "tuturor politistilor din structurile de combatere a criminalitatii organizate din cadrul Politiei Romane", seful BCCO Alba Iulia afirma ca in ultima perioada asupra sa si a echipei pe care o conduce se "desfasoara o actiune marsava de mari proportii, organizata si coordonata de procurori ai DIICOT si ofiteri ai serviciilor de informatii".

Seful BCCO Alba Iulia le spune colegilor sai sa aiba grija, avertizandu-i ca sunt "vanati", "denigrati" si ca impotriva lor "se fabrica dosare bazate pe probe false, pe declaratii mincinoase".

"Va cer doar sa aveti grija de voi si de subordonatii vostri, sa va feriti in fiecare clipa pentru ca astazi suntem noi cei vanati, denigrati, astazi noi suntem cei impotriva carora se fabrica dosare bazate pe probe false, pe declaratii mincinoase￯.dar maine ati putea sa fiti voi in locul nostru", se arata in scrisoare.

In acelasi document, seful BCCO Alba Iulia vorbeste despre un complot impotriva sa, in care sunt implicati procurori DIICOT si un coleg din BCCO, el facand referire la mai multe dosare si acuzand legaturi ale celor mentionati cu diferiti infractori.

El ii acuza pe procurorii DIICOT ca "au confiscat" rezultatele BCCO, pe care "si le-au atribuit fara rusine, mintind mereu ca au facut sute de perchezitii, ca au realizat zeci de prinderi in flagrant, ca au prins mii de infractori, ca au descoperit tone de droguri".

Berbeceanu da exemple concrete, vorbind si despre interceptari telefonice realizate de SRI privind procurori sau politisti care ar avea legatura cu diferiti infractori pe care ii informau despre cercetarile facute asupra lor.

Spre exemplu, Traian Berbeceanu ii acuza pe unul dintre colegii sai de la BCCO, Alin Muntean, pe seful DIICOT - Serviciul Teritorial Alba Iulia, Ioan Muresan, si pe un alt procuror DIICOT, Sergiu Cean, ca ar avea legaturi cu oameni de afaceri din Alba Iulia cercetati in diferite dosare instrumentate de DIICOT sau BCCO si pe care i-ar fi acoperit astfel incat sa nu fie cercetati sau sa primeasca pedepse mai mici.

Potrivit lui Berbeceanu, este cazul unui om de afaceri italian, Luca Anversa, cercetat in doua dosare, pentru evaziune fiscala si delapidare si pentru proxenetism si santaj.

Fostul sef BCCO Alba Iulia sustine ca italianul a fost condamnat la un an de inchisoare cu suspendare in dosarul de proxenetism, cunoscut in presa drept dosarul "Prostituate pentru VIP-uri", iar decizia instantei nu a fost atacata cu recurs de DIICOT, fiind considerata "indestulatoare". In celalalt dosar, italianul a fost condamnat tot cu suspendare, iar in acest caz seful DIICOT Alba, Ioan Muresan, "a considerat pedeapsa indestulatoare" si a dispus procurorilor sa nu atace solutia. Berbeceanu sustine ca, in schimb, italianul ar fi oferit favoruri unor apropiati ai procurorilor, angajandu-i la firma acestuia.

Un alt exemplu dat de Berbeceanu este cel al unui om de afaceri din Alba Iulia, Ion Lazar, care ar fi sprijinit gruparea de proxenetism si care ar fi fost implicat direct in astfel de activitati.

Berbeceanu mai sustine ca procurorii si politistul de la BCCO ar fi apropiati ai celor doi afaceristi, Anversa si Lazar, impreuna cu care au participat la partide de vanatoare in zona Muntilor Apuseni.

De asemenea, el sustine ca a adunat dovezi si despre faptul ca seful DIICOT Alba, Ioan Muresan, si procurorul Cean si colegul sau, Alin Muntean, faceau presiuni asupra unor inculpati ca sa declare ca ar avea legaturi cu el si astfel sa fabrice dovezi impotriva sa.

"Au incercat sa fabrice probe false impotriva mea, pentru a ma indeparta de la comanda Brigazii si pentru a putea sa-si vada nestingheriti de activitatile duse adesea dincolo de limita legalitatii", afirma Berbeceanu.

El isi acuza colegul de la BCCO ca ii deconspira amantei, o avocata din Alba, detalii despre cazurile aflate in lucru si chiar o lua la actiuni sub acoperire, punandu-i viata in pericol.

De asemenea, politistul sustine ca procurorii interveneau si le cereau colegilor lor sa nu faca anumite acte de urmarire penala sau sa nu ceara prelungirea unor masuri de arestare preventiva in cazul unor suspecti arestati in diferite cauze, iar in alte situatii ar fi informat persoanele cercetate, existand ca dovezi inregistrari ambientale.

Printre exemplele date este unul privind o actiune desfasurata in Hunedoara, cand persoanele vizate de perchezitii stiau dinainte despre acestea si chiar ii asteptau pe politisti.

El face referire si la Cristian Litera, cunoscut drept membru al lumii interlope din Hunedoara, pe care spune ca l-a cercetat personal de-a lungul anilor pentru infractiuni cu violenta. Berbeceanu sustine ca Litera ar fi fost determinat de seful DIICOT Alba, Ioan Muresan, si de colegul sau Alin Muntean "sa depuna marturie mincinoasa impotriva lui, promitandu-i ca ii va fi redusa pedeapsa la jumatate.

De asemenea, cei doi anchetatori sunt acuzati de Berbeceanu ca le-ar fi facut favoruri lui Litera si sotiei acestuia, in perioada in care cei doi soti au fost in arest: "Intr-una din zile, Litera Simina a fost scoasa din arestul IPJ Alba si transportata de Alin Muntean si de agentul Florina Selaru cu masina de serviciu si cu complicitatea procurorului sef Ioan Muresan la domiciliul din Deva, pentru a petrece cateva ore cu cei doi copii minori".

"Dupa lasarea in libertate a lui Litera Simina, echipa Muresan - Muntean a continuat favorurile facute celor doi, astfel ca saptamanal Litera Cristian este scos din arestul IPJ Alba, condus in biroul scms, Muntean Alin, unde se intalneste cu sotia sa, Litera Simina. Adesea, Mutean Alin a fost vazut incuind biroul cu cei doi inculpati in interior si revenind dupa 30-45 de minute sau asteptand pe hol consumarea intalnirii intime dintre cei doi inculpati", mai sustine Berbeceanu.

Comisarul sef reclama si presiuni la care ar fi fost supus in timpul liber de catre membri ai lumii interlope din Hunedoara si pericolele la care au fost expusi sotia si fiul sau.

Traian Berbeceanu este acuzat ca ar fi sprijinit o grupare suspectata de evaziune fiscala cu produse petroliere, cu un prejudiciu de peste 3,5 milioane de lei. In acelasi dosar sunt cercetati sotii Titus Biriescu si Ramona Biriescu, considerati liderii gruparii infractionale specializate in comert ilegal cu petrol, atat ei, cat si Berbeceanu fiind arestati preventiv pe 24 octombrie.

Curtea de Apel Bucuresti a prelungit, marti, cu 30 de zile, masura arestarii preventive in cazul lui Traian Berbeceanu, iar decizia poate fi contestata la instanta suprema.

Potrivit procurorilor, sotii Titus Gabriel si Anisoara Ramona Biriescu au sponsorizat BCCO Alba-Iulia, prin intermediul comisarului Traian Berbeceanu. Din documentele anchetatorilor reiese ca cei doi soti au sponsorizat indirect, prin comisarul Traian Berbeceanu, cu calculatoare si alte bunuri sau servicii, BCCO Alba-Iulia si Inspectoratul Scolar Hunedoara, unde lucreaza sotia comisarului.

Procurorii au aratat ca Traian Berbeceanu i-ar fi ajutat pe membrii gruparii, dandu-le informatii despre investigatiile DIICOT sau despre stadiul unor dosare care aveau ca obiect comiterea unor infractiuni economice de catre membrii acestei grupari. Berbeceanu i-ar fi anuntat si despre perchezitii si audieri de martori si le-ar fi spus cum pot evita probarea activitatilor infractionale, atentionandu-i cu privire la evitarea utilizarii comunicarilor prin telefon.