Proiectul Dragnea privind descentralizarea, in realitate judetizarea, va bloca modernizarea Romaniei, propunandu-si sa transfere in mod uniform resurse care sa fie gestionate de catre consiliile judetele dupa principiul pentru fiecare cate putin, dintr-un disponibil financiar/patrimonial national care se micsoreaza de la un an la altul, considera Institutul pentru Politici Publice (IPP), intr-un comunicat remis HotNews.ro.

IPP, care se prezinta drept "un consecvent sustinator al unei viziuni moderne si sustenabile de descentralizare inca de la infiintare", critica proiectul de lege Dragnea, considerand ca asaza Consiliul Judetean in centrul dezvoltarii locale.

"Agenda Dragnea, care nu exprima o viziune de dezvoltare sustenabila cu scenarii de imbunatatire a calitatii serviciilor publice, promoveaza o viziune socialista, de uniformizare a nivelului de dezvoltare/de echilibrare a saraciei in interiorul judetelor, prin sustinerea ruralului de catre un Consiliu Judetean intarit in mod artificial.

Consiliului judetean i se da posibilitatea de a avea, formal, venituri proprii (taxe incasate pana in prezent de directiile deconcentrate ale Ministerelor), respectiv patrimoniu (prin preluarea activelor fostelor institutii deconcentrate, mai ales din domeniul tineretului si sportului, respectiv culturii - peste jumatate din paginile proiectului contin liste de cladiri si bunuri care vor intra in patrimoniul, actualmente inexistent, al judetului!).

Dezvoltarea Romaniei trebuie facuta in jurul centrelor urbane ¬ singurele entitati capabile sa genereze dezvoltare dinamica si sustenabila, in conditiile unei mobilitati crescute a populatiei dinspre mediul rural spre cel urban, considera IPP.

In situatia adoptarii unui asemenea proiect de lege, municipalitatile/localitatile mari sunt descurajate sa mai dezvolte/initieze proiecte de anvergura atata vreme cat nu le este recunoscut potentialul de a radia dezvoltare prin coagularea unor proiecte viabile (pe modelul dezvoltarii urbane policentrice). Principii, altminteri clamate de actuala clasa politica conducatoare, cum ar fi cel al subsidiaritatii sunt ignorate cu desavarsire in numele unui asa - zis sentiment de apartenenta judeteana rezultat in urma unor sondaje politice populiste organizate de MDRAP in ultima perioada.

Asigurand servicii primare in mediul rural, grija Guvernului ar trebui sa fie sa descentralizeze serviciile publice la nivel urban, concentrand resursele in marile centre urbane (municipiile), ci nu intarirea unei structuri administrative - judetul - fara nicio utilitate practica intr-o viziune coerenta de dezvoltare care ar fi cuprins, in opinia IPP, comune, orase si regiuni. Promotor al descentralizarii, IPP atrage atentia ca in scenariul foarte probabil al aprobarii acestui proiect de lege, orice discutie despre crearea regiunilor ¬ adevaratele motoare ale dezvoltarii de proiecte integrate, va fi inutila, nicio forta politica nemaireusind sa determine actualii politicieni de la nivel judetean sa cedeze structurii regionale parte din puterea dobandita prin acest proiect.

Fostul Presedinte de Consiliu Judetean Teleorman, ajuns Ministru al Dezvoltarii Regionale, ne condamna definitiv la perpetuarea unei administratii locale construite pe modelul comunist din 1968, incapabila sa se sustina financiar (in mediul rural) si dependenta de deciziile superiorului politic. Institutul insista in continuare ca autoritatile centrale trebuie sa inceteze politica de sustinere, cu resurse de la centru, a localitatilor care nu au capacitate sa colecteze venituri pentru nici macar un sfert din cheltuielile curente si de personal[2].

Avand in vedere realitatile binecunoscute din plan local, proiectul Dragnea da o recunoastere oficiala domniei politicului (printr-un Presedinte de Consiliu judetean care decide, sub aparenta formalitatii votarii prin Consiliu, cine sunt conducatorii fostelor institutii deconcentrate - aprox. 35 persoane per judet) si pune punct unui model de dezvoltare a resurselor umane in administratia publica (cariera in functia publica) propunand unul nou bazat pe contractul de management semnat cu acelasi om - Presedintele Consiliului Judetean.

Abandonarea discutiilor pe marginea proiectului de regionalizare in favoarea judetizarii Romaniei nu este altceva decat masura esecului clasei politice de a-si asuma un proiect vizionar de reforma a administratiei, care sa treaca dincolo de mize economice si politice meschine. Deplangem lipsa unei reactii publice a oraselor mari fata de acest proiect de lege care franeaza dramatic dezvoltarea urbana in Romania si vom continua sa promovam modele alternative de dezvoltare care permit cu adevarat modernizarea Romaniei."