INFOGRAFIC. Cum vreti sa fie Romania ca donator? De ce este nevoie de o agentie RoAid

Marţi, 5 noiembrie 2013, 10:46 Actualitate | Esenţial

Poate România să fie un donator influent în regiunea Europei de Est? Noi credem că poate. Dar mai întâi, puțin context. După aderarea la UE în 2007, România a început să contribuie ca stat donator – e parte din statutul nostru de țară membră. Ce înseamnă Asistență Oficială pentru Dezvoltare (să-i spunem după acronimul englezesc ODA)? Înseamnă acele proiecte prin care sunt ajutăm statele aflate în urma noastră, pe niște priorități stabilite în comun și funcție de nevoile lor. Că e un centru de transfuzie de sânge la Cahul, că sunt bursele pentru basarabeni, că e un proiect de integrare a copiilor din centrele pentru minori din Serbia (o listă completă a proiectelor finanțate de România după 2007 găsiți pe site-ul direcției ODA din MAE).

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) apreciază că România poate și trebuie să folosească mai bine statutul de donator. De aceea am derulat un proiect prin care am comparat ce facem noi cu ce fac alte state din UE. Am comparat România cu Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Bulgaria. Ne-am uitat la sume, priorități și la organizarea instituțională. Am avut câte un expert în fiecare din aceste țări și am lucrat pe o metodologie unitară. Rezultatele pe scurt pot fi vizualizate în infografic-ul alăturat. Pe lung, pot fi găsite în raportul Asistența Oficială pentru Dezvoltare. Studiu comparativ - țările Visegrad, România și Bulgaria care se găsește de astăzi pe site-ul crpe.ro. Proiectul a fost finanțat de The Black Sea Trust for Regional Cooperation (German Marshall Fund).

Ce fac alţii – profilul, bugetele şi destinaţiile noilor donatori din UE

România este în etapa în care învață să fie donator și o face destul de repede. Alte țări sunt ceva mai înainte, iar pentru a juca în liga donatorilor influenți trebuie să upgradăm procedurile și cadrul instituțional. În primul rând, este nevoie de o agenție care să reunească eforturile făcute de  diferite instituții românești. Altfel, dacă ne uităm în infografic vedem că polonezii au alocat 52 de oameni, cehii 19, slovacii 20, maghiarii 11. România are patru oameni care se ocupă de aceste proiecte în Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, avem nevoie de un brand ușor de recunoscut. Ro-Aid ar trebui să fie vizibil acolo unde se cheltuie banii românești, așa cum este PolishAid sau SlovakAid. Ca să nu mai zicem de USAID și alte „aid” tradiționale.

Vestea bună este că MAE a lucrat deja la un proiect de lege pentru a crea această infrastructură. CRPE și alte ONG-uri care se ocupă de dezvoltare susțin acestă iniţiativă iar și încearcă să convingă parlamentarii că este nevoie de el. Mâine, CRPE organizează împreună cu Comisia de Afaceri Externe a Senatului un eveniment în cadrul căruia vor fi dezbătute aceste propuneri.

Jucăm sub potențialul nostru și se vede. Dintre statele analizate, considerăm că există trei categorii: Polonia joacă în liga sa proprie și ar trebui să-i urmăm exemplul (alocând resurse și stabilind priorități clare). Slovacia și Cehia sunt în ascensiune rapidă și au ambiții mari, pe care le completează cu resurse, chiar peste potențialul lor de state mici. Ungaria, România și Bulgaria sunt „donatori emergenți” – experiență puțină, ambiții care trebuie încă urmate de fapte.

Pentru a pune cifrele în context: fiecare dintre aceste state are un buget total pentru ODA. Din bugetul total, cea mai mare parte merge spre cheltuieli multilaterale, fiind contribuția acestor state la bugetul comun ODA al UE. O parte însă (vedeți linia ”bilateral” din infografic) este la dispoziția statului donator.

Polonia – a alocat 340,5 milioane Euro  în 2012 (dintre care 25% sunt proiecte pentru relaţia bilaterală). Ţările prioritare către care Polonia şi-a concentrat resursele pe relaţia bilaterală sunt cele din Parteneriatul Estic  (primesc 70% din fondurile gestionate prin MAE și partenerii externi), Estul și Nordul Africii, Afganistan, Kîrgîstran, Tadjikinstan, Autoritatea Palestiniană. Tematica programelor prin care Polonia alocă fondurile mai sus menţionate se concentrează pe democratizare și împărtășirea experienței de tranziție;

Cehia – suma alocată în 2012 este de 170,6 milioane Euro ( dintre care 49 milioane euro pe relaţia bilaterală). Țări prioritare sunt Afganistan, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Mongolia, iar tematicile au o accentuată componentă de business şi sunt orientate pe mediu, agricultură, dezvoltare socială, democratizare, drepturile omului.

Slovacia - suma alocată în contul asistenţei pentru dezvoltare este de 60.8 milioane de Euro (13.8 pe relaţia bilaterală). Țările prioritare ca destinaţie a programelor sunt cele din Balcani, Parteneriatul Estic şi Nordul Africii. În cazul Slovaciei predomină proiectele mici, de împărtășire a experienței de tranziție (transfer de cunoștințe, consolidarea societății civile, participare civică, monitorizarea alegerilor)  implementate prin agenția SAIDC.

Studiu de caz: România

România a alocat 113 milioane de Euro (19,3 pe relaţia bilaterală) şi are ca obiectiv creşterea volumului asistenţei pentru dezvoltare la 0,33% din VNB până în 2015. În prezent, alocările reprezintă 0.09% din VNB; Aşadar, angajamentul promis trebuie să ajungă la sume de patru ori mai mari.

Planificarea acestui buget pentru perioada 2007-2012 a avut în vedere următoarele direcţii: contribuţii bilaterale orientate direct de către România către un stat partener; contribuţii tematice şi contribuţii îîn proiecte regionale; dezvoltarea educaţiei şi a conştientizării în rândul publicului larg; alocări destinate organizaţiilor internaţionale precum Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi asistenţa umanitară.

De remarcat, din bugetul bilateral ODA al României cea mai mare parte merge spre Republica Moldova (30% din bugetul ODA al MAE, apoi separat banii pentru bursele alocate tinerilor din R. Moldova și alte proiecte de asistență derulate de alte ministere, care se canalizează natural spre R. Moldova). Putem spune că Moldova este statul recipient prin excelență pentru banii românești – un mod interesant de insera prioritatea noastră națională într-un cadru european.

Bugetul general ODA al României

Priorităţi geografice ale României: Republica Moldova; Ucraina; Belarus; Georgia; Armenia; Azerbaidjan; Egipt; Tunisia; Libia; Irak; Autoritatea Palestiniană; Afganistan.

Priorităţi tematice: tranziția spre democraţie; susţinerea agriculturii şi dezvoltarea economică sustenabilă, în contextul schimbărilor climatice – cu preferinţă, domeniul fitosanitar şi sanitar veterinar; protecţia mediului înconjurător şi sprijinirea activităţilor de promovare a energiei durabile, în contextul schimbărilor climatice;

Ce nu merge și ce e urgent de rezolvat

Cadrul instituțional învechit
– direcția ODA din MAE are puțini oameni, nevoiți să lucrează pe legi  stupide și să gestioneze proceduri extrem de neprietenoase. De pildă Curtea de Conturi a României e rezervată în legătură cu cheltuierea unor fonduri pe proiecte de dezvoltare bilaterale, chiar dacă România s-a angajat în fața UE să facă exact asta. Trebuie deci un cadru legal adecvat.

Resurse umane
– patru oameni care lucrează în direcția ODA din MAE sunt mult prea puțini.  Chiar și aceștia se schimbă foarte des, pentru că sunt diplomați de carieră şi preiau posturi în afară. Memoria instituțională se pierde odată la câțiva ani și este de facto externalizată la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP – agenția ONU care asistă România în implementarea proiectelor naționale) și la ONG-urile din domeniu (Federația FOND LINK). Ar trebui să ne propunem să urmăm măcar modelul slovacilor, care au 20 de oameni și o agenție specializată. Și, foarte important, este nevoie de oameni specializați. Avem masterate pentru dezvoltare la Cluj și la București – există deja specialiști în domeniu care pot fi aduși în sistem.

Coordonare mai clară.
Deși MAE ar trebui să coordoneze procesul, are puțin bani la dispoziție în mod direct. Restul fondurilor sunt împărțite prin alte ministere (Educație pentru programul de burse, Dezvoltare pentru programul celor 100 de milioane pentru Moldova, etc). De altfel, modul în care România a făcut promisiunea celor 100 de milioane în 2010 și nu a organizat un cadrul instituțional adecvat de derulare arată că mai avem de muncă (CRPE va reveni cu un raport special despre eșecul numit ”100 milioane”).

FAQ despre ODA și România

Înseamnă că dacă suntem donatori am scăpat de sărăcie?

Nu, nu înseamnă asta. Înseamnă doar că fiind membri UE contribuim la efortul comun făcut de Uniune pentru dezvoltarea statelor mai puțin dezvoltate. Considerați asta o obligație morală a membrilor din club. Ca membru al UE mai puțin dezvoltat primim la rândul nostru sume mult mai mari pentru coeziune din bugetul comun al UE – comparați 40 de miliarde euro alocaţi de UE pentru șapte ani cu suma plătită de România ca donator (aprox. 100 milioane pe an) pentru a avea un ordin de mărime.

Statutul de donator se traduce automat prin influență?

Nu, tocmai aceasta e problema. A aloca bani e doar primul pas. Deocamdată, România alocă mai puțin decât a promis la integrarea în UE și ar trebui să creasca treptat suma pentru a atinge un nivel de 0,33% VNB până în 2015,  asumat ca obiectiv de către statele UE. Chiar și cu fondurile de acum am putea face mai mult dacă i-am cheltui mai îndrăzneț. România nu are un brand ca donator și trebuie să-l creăm. Tocmai asta face proiectul de lege propus de MAE.

O idee: Cum putem lupta cu propria imagine?

Polonia este țara care finanțează proiecte de democratizare. Cehia ajută disidenți. Acestea sunt branduri de donatori dezvoltate prin perseverență. Ce face România? Vă propunem o idee: strategia jujitsu -numită după acel sport care folosește forța adversarului împotriva sa. România are unele probleme de percepție care vin din deficiențele reale ale noastre, ca țară. Tot România a investit, cu ajutorul UE, în rezolvarea acelor probleme. În mod inerent, am dezvoltat expertiză instituțională în acele domenii. Ce ar trebui să transmită România: noi suntem statul care a învățat, care s-a schimbat și care acum îi ajută pe alții să se schimbe.

Vă dăm două exemple:

România = țara care are grijă de copii
World Vision Romania a inițiat un proiect regional prin care statele din vecinătatea UE ar trebui să preia din lecțiile României, care a trecut în 20 de ani de la orfelinate macabre la un sistem de îngrijire familială a copiilor abandonați.

Instituții anticorupție
. Nu degeaba Agenția Națională de Integritate este luată ca model și a devenit recomandare UE în Parteneriatul Estic. Nu degeaba cei care fac monitorizări pentru Comisia Europeană pe anticorupție în Balcani și Parteneriatul Estic sunt români. Pentru că am investit mult și cu rezultate în acest sector. De ce nu România = țara care vă învață să construiți instituții anticorupție

Dumneavoastră ce ați vrea să se spună despre România în Balcani, în Est, în Africa de Nord? România = ?


























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

856 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică