Foto: colaj Agerpres

Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a infiintat recent, prin ordin, "Comisia pentru analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor". Ministrul Cazanciuc aplica astfel prevederile unui legi controversate promovate de fostul ministru al justitiei, Catalin Predoiu si preia un proiect initiat de Mona Pivniceru cat era la minister. Proiectul infiintarii comisiei fusese pus in dezbatere publica inca din februarie 2013. Problema este ca magistratii si la CSM au criticat vehement inca de la aparitia ei acum doi ani ideea ca ministrul sa poata fi titular al actiunii disciplinare, insa ministerul justitiei se apara cu argumentul ca este doar un intermediar intre cetateni si CSM.

Legea promovata de ministru Predoiu, si care acorda prerogative ministrului Justitiei, presedintelui ICCJ si procurorului general sa sesizeze Inspectia Judiciara si sa porneasca actiuni disciplinare, fusese respinsa in decembrie 2011 in Camera Deputatilor. La vremea respectiva, asociatiile de magistrati au anuntat in unanimitate ca nu sustin proiectul de lege si ca "se impun proteste radicale". Si CSM a avizat atunci conditionat proiectul ministrului Predoiu, aratand ca "este de neconceput ca reprezentantii altei puteri in stat sau ai politicului sa aiba posibilitatea de a se indrepta impotriva magistratilor si de a incerca sa-i influenteze potrivit scopurilor dorite prin folosirea subiectiva a actiunii disiciplinare".

La randul lor, ONG-urile au criticat initiativa: "Linia este fină, până unde mă pot întinde cu acțiunea disciplinară astfel încât să mă asigur totuși că judecătorul nu devine ușor de convins să aibă anumite poziții”, a explicat la vremea respectiva directorul executiv al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki.

Proiectul de lege initiat de Predoiu a trecut in cele din urma de Senat, camera decizionala, in ianuarie 2012. Insusi ministrul justitiei de atunci, Catalin Predoiu venise in plenul Senatului pentru a tine un discurs lacrimogen care i-a convins pe senatori sa adopte proiectul de lege referitor la raspunderea disciplinara a magistratilor. "Ideea că un om care îşi înnoda lacrimile în barbă spune “nimeni nu le poate face nimic” mă răscoleşte şi astăzi", le-a spus Predoiu senatorilor, invocand o serie de cazuri care ar justifica, in opinia sa, ca ministerul justitiei sa poata cere declansarea unui mecansim disciplinar atunci cand se impune. (Vezi aici intregul discurs)

Legea a fost in cele din urma adoptata in 2012 si a introdus 8 abateri disciplinare suplimentare: nerespectarea deciziilor de recurs in interesul legii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorilor, motivarea in mod voit contrara rationamentului juridic, menita sa afecteze prestigiul justitiei.

Alte abateri disciplinare introduse se refera la manifestarile magistratilor care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale, prestigiului justitiei, savarsita de magistrat in exercitiul functiunii sau in afara atributiilor de serviciu, lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti si ale actelor judiciare ale procurorilor, nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior date in scris, in conformitate cu legea.

Fostul ministru al justitiei, Mona Pivniceru, a lansat in dezbatere publica in februarie 2013 ideea unei comisii la Ministerul Justitiei, formata din trei membri, judecatori sau procurori. Comisia ar avea drept scop analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor şi formulare de propuneri în acest sens ministrului justiţiei, în calitatea acestuia de titular al acţiunii disciplinare în materie. Acesta ar putea sesiza mai departe Inspectia Judiciara sau poate clasa sesizarea. Propunerea formulta pe vremea lui Pivniceru a fost adoptata practic fara mari modificari de ministrul Cazanciuc, printr-un ordin adoptat pe 15 octombrie privind modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Ministerului Justitiei. (Vezi punctul 12)

Ministerul Justitiei a explicat azi, intr-un comunicat, ca nu a facut decat sa puna in aplicare legi adoptate deja si ca " (...) ministrul justiţiei acţionează ca un intermediar între petenţi şi Inspecţia Judiciară, putând decide doar să sesizeze sau să nu sesizeze Inspecţia Judiciară. Şi până în prezent, ministrul justiţiei a primit petiţii şi sesizări de la cetăţeni pe care le-a înaintat Inspecţiei Judiciare (sau Cosiliului Superior al Magistraturii, înainte de înfiinţarea Inspecţiei Judiciare). În condiţiile legii, ministrul justiţiei nu poate decide sancţionarea unui magistrat (procuror sau judecător), ci are doar dreptul de a sesiza Inspecţia Judiciară care va efectua verificări şi va formula propuneri".

Pe de alta parte, judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, sustine ca o actiune intentata unui magistrat de catre ministrul justitiei ar putea fi interpretata usor ca o forma de presiune asupra justiei: "Raul vine de la Legea nr. 24/2012. MJ nu are rol doar de a trimite la Inspectia Judiciara sesizarile primite la minister de la cetateni. Ci inspectorul e obligat sa faca acele verificari, apoi sa trimita constatarile sale la ministru, care va decide apoi daca e cazul sau nu ca magistratul sa fie trimis in judecata disciplinara in fata CSM. In felul acesta, nu gresesc daca spun ca, pe de o parte Inspectia devine subordonata functional Ministerului, cel putin partial, pe de alta parte ministrul e suveran in decizia sa. Iar de aici pana la o actiune intentata magistratului ca forma de presiune, e doar un pas mic de facut"