Primaria Capitalei a anuntat printr-un comunicat de presa ca in Bucuresti nu a fost inregistrata nici o paguba materiala si nici o problema de functionare a retelelor edilitare ca urmare a cutremurului de 5,5 grade care s-a produs in noapte de sambata spre duminica in Vrancea, fiind resimtit si in Bucuresti.

Bulina rosie, semnul distinctiv al cladirilor cu risc seismic majorFoto: HotNews.ro

Reamintim ca un cutremur cu magnitudinea 5,5 grade Richter s-a produs sambata noapte, la ora 4.37, in zona Vrancea.

O problema majora a Capitalei este cea a consolidarii blocurilor incadrate in clasa 1 de risc seismic.

In Bucuresti sunt 374 de cladiri expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, dintre care 190 reprezinta pericol public. In perioada 2002-2012, Guvernul, impreuna cu Primaria Capitalei si proprietarii, au consolidat prin programul national de consolidare doar 14 cladiri, iar lucrarile se desfasoara intr-un ritm foarte lent, timp in care banii publici sunt cheltuiti pe proiecte irelevante pentru bucuresteni. HotNews.ro prezinta intr-o serie de articole care este situatia blocurilor cu risc seismic la nivelul orasului si pe ce cheltuiesc primariile banii in loc sa se ocupe de consolidare.

Potrivit Primariei Capitalei, in prezent sunt santiere deschise la 5 imobile: bdul Dacia nr. 85, sector 2; bdul IC Bratianu nr.5, sector 3; str. Nicolae Iorga nr. 31, sector 1; str. Ion Campineanu nr. 9, sector 1; str. Maria Rosetti nr. 55. Urmeaza a se da ordinul de incepere a lucrarilor la alte 2 cladiri situate in str. Pictor Luchian nr. 12C si str. Boteanu nr. 3A-3B, in masura in care se semneaza cu proprietarii toate documentele necesare finantarii si mutarii acestora in locuintele de necesitate, sustin reprezentantii municipalitatii.

Potrivit Primariei Capitalei, pe perioada executiei, locatarii din imobilele la care se executa lucrari de consolidare, pot fi mutati in locuitele de necesitate situate blocurile 108 si 109 din Pta Natiunile Unite nr.8 si nr.9, sector 4, la solicitarea acestora.

Programul de consolidare merge atat de greu atat din cauza autoritatilor, care aloca bani putini anual, cat si din cauza proprietarilor care fie nu doresc aceste lucrari, fie sunt nemultumiti de contributia financiara pe care trebuie sa o faca.

Anual, PMB inainteaza catre Guvern listele de prioritati privind proiectarea si executia lucrarilor de consolidare, anexe din Normele metodologice de aplicare a OG 20/1994, intocmite pe baza solicitarilor si documentelor legale depuse de asociatiile de prorpietari/proprietari si in functie de acestea primesc bani. Si Consiliul General al Municipiului Bucuresti aloca anual bani pentru acest program. In 2013, Guvernul a alocat 6.370.000 lei, iar Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a alocat 6.700.000 lei.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, in luna iunie a acestui an ca a consolidat 30 de cladiri de cand a venit la primariei in 2008. Potrivit cifrelor furnizate de institutie la solicitarea HotNews.ro, au fost consolidate doar 14 blocuri. "E putin fata de ce am putea face daca ar exista bani. Nu au existat", a adaugat Oprescu, citat de Mediafax.

De asemenea, edilul a declarat ca Primaria va face o harta de risc seismic a Bucurestiului, insa nu o va face publica pentru a nu speria populatia si a nu fi la dispozitia samsarilor imobiliari.

Desi consolidarea celor circa 400 de blocuri incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public este o chestiune de viata si de moarte, Primaria Capitalei si Guvernul Romaniei aloca bani cu taraita pentru rezolvarea problemei. Mai exact, in 2013 cele doua institutii au alocat fiecare cate 6,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro). In comparatie, municipalitatea plateste 3 milioane de euro/an chirie pentru sediul in care functioneaza, intretinerea spatiilor verzi (gazon, panselute, flori, tuia) costa circa 100 milioane lei (22 milioane de euro), iar pentru Pasajul de la Piata Presei, considerat inutil de arhitecti si societatea civila - 18 milioane de euro.

In plus, desi unii primari de sector au cerut de la Primaria Capitalei competente sa poata consolida blocurile care prezinta risc seismic, institutia a refuzat descentralizarea. Reamintim ca in acest moment, la nivelul Bucurestiului, potrivit legii, doar Primaria Capitalei are competente in acest sens. Desi programul de reabilitare termica nu este o chestiune de viata si de moarte - tine de economisirea energiei si aspectul estetic al blocurilor - edilii de sector au alocat in 2012 peste 100 de milioane de euro, la care se adauga banii luati din credite interne/externe in ultimii ani - 336 milioane euro. In total - aproape jumatate de miliard de euro.

Un calcul simplificat al costurilor pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic arata ca, daca alocam in medie 5 milioane de lei pe bloc pentru consolidare si inmultim cu cele 375 de blocuri, rezulta ca ar fi nevoie de 1,8 miliarde lei (aproximativ 416 milioane euro). Daca sectoarele s-ar putea apuca de consolidare, cu bugetul alocat in 4 ani pentru reabilitare termica s-ar putea consolida toate blocurile incadrate in clasa I de risc seismic din Bucuresti. In plus, banii alocati consolidarii sunt recuperati de la proprietari in 25 de ani (potrivit prevederilor legale), in timp ce banii platiti pentru reabilitare nu se mai recupereaza niciodata, fiind un "cadou" al administratiei locale si Guvernului pentru proprietarii apartamentelor din acele cladiri.