Secretarul de Stat in Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul roman in Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, intr-o declaratie verbala, ceea ce a declarat ministrul roman de Externe, Titus Corlatean, la Izvorul Muresului si intr-un interviu recent, relateaza Mediafax.

Nemeth a respins ferm acuzatiile lui Corlatean, potrivit carora legea ungara privind coeziunea nationala contine o strategie ungara de "recucerire a Bazinului Carpatic" si urmareste sa "repuna in discutie tratatele de pace de la Versailles". "Textul legii contine tocmai opusul", a declarat secretarul de stat, citat de MTI.

Ministerul a respins, de asemenea, declaratiile lui Corlatean potrivit carora legea prin care se acorda cetatenia ungara "stabileste un criteriu etnic".

In realitate, afirma Nemeth, practica ungara, similara celei romanesti, le cere aplicantilor sa stapaneasca limba maghiara si sa aiba rude de sange cu cetatenie ungara.

UPDATE Ministerul al Afacerilor Externe caracterizeaza convocarea ambasadorului Romaniei la Budapesta drept un "exercitiu conjunctural de imagine".

"Declaratiile ministrului roman de externe cu privire la mesajul simbolic pe care il transmite adoptarea, in 2010, de catre legislativul ungar, in baza votului exprimat de deputatii Fidesz si Jobbik, a unei legi prin care se stabileste data de 4 iunie pentru a marca Ziua Solidaritatii Nationale, nu reprezinta un element de noutate si nu ar trebui sa surprinda partea ungara. Semnificatia acestui act normativ, de mentinere in atentia publicului a asa-zisului caracter injust al Tratatului de la Trianon, este evidenta si nu poate sa se bucure de aprecierea Romaniei", se precizeaza intr-un comunicat de presa publicat dupa aparitia informatiei privind convocarea ambasadorului roman.

MAE afirma ca Ungaria "continua sa incerce acreditarea publica a ideii ca legislatia ungara prin care se faciliteaza obtinerea cetateniei ungare si se accepta dubla cetatenie are ca model legislatia romaneasca in materie, incercand sa convinga partenerii internationali ca ceea ce a fost acceptabil in cazul legislatiei romanesti trebuie sa fie acceptabil si in privinta legislatiei ungare".

Dar "aceasta teza publica a diplomatiei ungare nu corespunde adevarului", spune MAE, cara arata ca "partea ungara nu are motive pentru a fi nedumerita de pozitia MAE roman pe aceasta tema".

Astfel, legea romana in materie acorda cetatenia romana persoanelor care au pierdut-o independent de vointa lor si descendentilor pana in gradul III inclusiv, avand, astfel, o natura reparatorie. "Legea ungara, in schimb, nu stabileste o limitare sub aspect personal, putand dobandi cetatenia ungara oricine face dovada unui ascendent cetatean ungur, legea permitand stabilirea ascendentei, inclusiv pe baza unor prezumtii de natura istorica fara prezentarea unor documente doveditoare", se arata in acest comunicat, in care MAE avertizeaza ca "spiritul Parteneriatului Strategic romano-ungar, fata de care partea romana este profund angajata, presupune tratarea cu responsabilitate a temelor cu potential sensibil in relatiile bilaterale".