Romania are foarte mare nevoie de o reforma teritorial administrativa, dar in acest sens nu trebuie grabit procesul si criteriile trebuie sa fie tehnice, nu de ordin politic. Expertii CRPE, Ciprian Ciucu si Alexandru Ghita au discutat despre regionalizare si descentralizare si au atras atentia asupra faptului ca procesul de regionalizare va ingreuna si mai mult birocratia, iar obiectivul de a reduce costurile administrative nu va fi atins, daca se pastreaza viziunea actuala a ministerului Dezvoltarii. "Sunt localitati in Romania care nu se pot sustine economic iar in acest sens ar trebui sa avem experti care sa vina cu solutii si nu sa justifice deciziile politice deja luate", a declarat Cirpian Ciucu, expert CRPE.
- Fragmente din timpul dezbaterii video:
Bianca Toma: Am avut discutii si deja le-am raspuns cititorilor si celor care au pus intrebari legate de un subiect care este fierbine dar care este si foarte tehnic: regionalizarea. Tema specifica a proiectului nostru si al raportului pe care il veti publica in curand, este legat de zonele urbane functionale. De ce si care este legatura intre zonele urbane functionale si regionalizare? De care avem nevoie mai intai?
Ciprian Ciucu: Cred ca avem nevoie de amandoua in acelasi timp, pentru ca zone urbane functionale ar trebui cumva gandite si cuprinse in procesul de regionalizare-descentralizare. Regionalizarea anuntata ar trebui mai bine fundamentata pentru ca pana acum nu avem date suficiente despre cum ar fi mai bine sa o facem. Avem o viziune politica, ce ne-a fost prezentata, care insa nu este suficienta si nu este bine explicata. Pentru ca acest proces presupune in primul rand sa iei competente de la un nivel de administratie si sa le duci la altul. Asta inseamna servicii publice in special si bugetele lor aferente.
Din viziunea care ne-a fost explicata pana acum de minister, vor fi mentinute inclusiv judetele si atunci vom avea patru niveluri de administratie. Primul nivel, cel local, unde avem comune, orase, municipii s.a.m.d. Al doilea nivel este cel judetean, al treilea nivel cel regional anuntat si al patrulea nivel cel central.
Acum sa ne gandim: daca se vrea sa se ia, asa cum s-a anuntat, din compentente la nivel central fara sa fie duse la nivel regional, care oricum este un nivel in plus de administratie, avand costuri aferente si duse direct la nivel judetean. Avem noi capacitati sa ducem acele servicii la nivel judetean? Si vorbim de servicii de sanatate, educatie, inclusiv cele de administratie fiscala, evidenta populatiei, unde interactioneaza cetateanul cu administratia publica. Ca sa stii ce servicii iei de la centru sa le duci la judete ai nevoie de studii, ai nevoie de pilotari, ai nevoie ca sa intelegi cum sa se intample acest lucru. Eu nu cred ca ar fi eficient sa descentralizam in acest fel.
Noi vrem ca sa scadem costuri, nu sa crestem. Asta inseamna ca trebuie sa ridici competente de la nivel judetean sa le ducem la un nivel superior, cel regional. Pentru ca toate tarile occidentale care au trecut prin astfel de reforme au desfintat comunele mici, care sunt ineficiente si de multe ori au si probleme legate de coruptie. Le-au comasat si au facut unitati administrative mai mari, care sa serveasca zone geografice mai largi.
Romania are foarte mare nevoie de o reforma teritorial administrativa: sunt localitati care nu se pot sustine economic. Prea multe au fost upgradate nesustenabil. Adica indicatorii macroeconomici, sociali, culturali nu le justifica existenta de a fi in forma superioare de administratie. Satele au devenit comune, comunele au devenit orase, orasele au devenit municipii, dar si ele nu isi justifica existenta.
Va inchipuiti ca o comuna care nu ar fi trebuit sa fie comuna, ar fi trebuit sa fie sat, are o primarie in plus cu costuri aferente, cu coruptie - poate - aferenta. Asta era prioritatea Romaniei, bineinteles ca procesul trebuie foarte bine gandit si corelat cu regionalizarea si descentralizarea. Asta ia timp. Nu poti sa o faci intr-un an, chiar daca ai spatele politic, ai tot Parlamentul. Ai nevoie de experti care sa vina cu propriile lor solutii si nu sa justifice deciziile politice deja luate. Ai nevoie de evluari exante. Ceea ce se intampla acum este ca deciziile majore sunt deja luate si toata lumea si functionarimea face studii care sa-i justifice ministrului decizia.
B.T.: Avem o scurta precizare: avem vointa politica, adica isi permit autoritatile centrale si multi experti cheie care sunt doar teoriticieni si specialisti pe domeniile lor, isi pot permite sa faca o astfel de reforma ambitioasa si sa o duca pana la baza sistemului? Adica sa renuntam, sa reformam acele mii de localitati mici?
C.C.: Asta ia timp si studii si aici Alexandru Ghita se pricepe mai bine decat mine la cum trebuie sa fie desenate efectiv.
A.G.: S-a discutat foarte mult pe tema asta de cum desenam regiuni, cum redesanam unitatile administrativ teritoriale. Problema majora este ca in momentul de fata se tine cu dintii de niste unitati administrative care nu se mai explica din punct de vedere functional. Si aici intervine si partea de fragmentare excesiva. Comunele din Romania reprezinta cea mai mare fragmentare de unitati administrativ teritoriale...
C.C.: Din Europa
A.G.: Nu stiu daca din Europa, nu cred ca este neaparat din Europa dar din punctul de vedere al dimensiunii nu se explica. Pentru ca sunt comune cu foarte putine sate cu o populatie foarte mica si cum a spus si Ciprian au autoritati locale. Nu se pot intretine, nu pot plati salariile administratiei, drept urmare trebuie sa primeasca bani de la stat, ca si restul nivelurilor. Problema este ca se vorbeste numai si numai de descentralizarea puterilor si de aducerea unor responsabilitati noi la judete. Regionalizare nu inseamna numai asta. Inseamna sa luam si de la actorii mai mici, care nu au posibilitatea sa faca ceva concret si sa aducem la un nivel care poate coordona la nivel regional in cazul acesta, care poate coordona o actiune de dezvoltare a infrastructurii samd...
C.C.: Dezvoltare integrata - acesta este cuvantul. Sa ne dezvoltam impreuna. Sa cream capacitati la nivel regional cu oameni care sa gandeasca strategic prioritatile de dezvoltare a regiunii: a, b, c, d...Bun! Punem bugetele acolo si avem grija ca acele prioritati sa se intample. Daca nu ai strategie de dezvoltare, nu stii unde vrei sa ajungi, daca nu stii ce nevoi ai, i sa reiasa un shopping list cu dorintele marunte ale tuturor si atunci interventiile vor avea bugete foarte maruntite cu impact limitat. Avem nevoie de bugete mari, de proiecte mari, de capacitati. Pentru ca o primariede comuna mica (in realitate sat) nu o sa aiba capacitatea sa gandeasca proiecte, sa isi asume financiar interventii masive si atunci intreabrea e cum ii facem pe acesti oameni sa lucreze impreuna, pentru ca in Romania cele mai mari probleme la toate nivelurile de administratie sunt colaborarea si coordonarea. Si acum avem doua modele pe care Alexandru Ghita le-a studiat: e vorba de Asociatia de Dezvoltare Intracomunitara si despre Grupurile de Actiuni Locale. Nu sunt foarte eficiente. Pentru ca oamenii prefera, de exemplu, pe finantari europene sa implementeze proiecte simple. E mai usor, nu trebuie sa te coordonezi cu altii, daca vrei sa faci o achizitie, o faci singur, nu o faci si cu altii.
B.T.: Nu cumva politicul i-a incurajat sa faca asa?
C.C.: Ba da, e o problema politica si de cultura politica. Intrebarea este cum gasim acele mecanisme prin care sa ii determinam sa colbaoreze. Si asta e cea mai grea intrebare. Pentru ca daca vorbim de zone urmbane functionale, tem noastra, acum aceste ADI-uri, Asociatii de dezvoltare intracomunitara, nu sunt eficiente pentru ca functioneaza pe principiul unanimitatii si exista ADI-uri cu 75 de membri, 75 de primari diferiti care functioneaza pe principiul unanimitatii. Va dati seama ca nu e fezabil. Ai nevoie de leadership, ai nevoie de viziune asumata al nivel locala. Si trebuie cumva sa ingustam zona de luare a deciziilor dar in acelasi timp sa le tinem responsabile in fata cetatenilor. Cum putem face asta? La asta ne gandim cel mai mult si noi. Si la asta se gandeste si ministerul Dezvoltarii in acest moment. Cum sa le faca sa fie eficiente, sa faca acele proiecte pentru a imbunatati viata oamenilor, pentru ca despre asta este vorba.
B.T.: Fondurile structurale si alocarea lor viitoare ar putea incuraja in vreun fel aceasta cooperare atat la nivel local, cat si la nivel urban, in cadrul acestor zone urbane functionale?
A.G.: In viitoarea perioada de programare vor fi niste instrumente teritoriale integrate care priporitizeaza accesul la mai multe fonduri printr-un singur proiect dar care sunt conditionate de anumite asocieri. La fel si in cazul comunitatilor de dezvoltare locala. Ramane de vazut.
B.T.: E parte a solutiei?
A.G.: E o conditionare asupra resurselor. Si asupra asocierii.
B.T.: Cat de departe poate merge conditionarea?
C.C.: Nu stiu ca momentul pica destul de prost. Strategia de dezvoltare teritoriala a fost anuntata in 2014 cand se va fi incheiat etapa de programare. Si ma gandesc ca fiind vorba de acelasi minister ar trebui sa comunice bine in cadrul ministerului, si sunt convins ca vor face acelasi lucru, sa vina cu elemente inca de pe acum pentru ca deja se lucreaza la strategie astfel incat sa se poata cuprinde si sa avem instrumente financiare care sa sustina astfel de politici.
B.T.: Opt regiuni mult mai eficiente decat 41 de judete?
C.C.: Nu stiu daca opt. UE conditioneaza ca primul criteriu sa fie cel identitar. Nu stiu daca sunt mai eficiente. Principiul acesta al egalitatii, trebuie sa avem zone care sa fi egeale economic, cu acelasi numae de cetateni, cu acelasi PIB pe cal de locuitor, este un principiu destul de uniformizator si atunci e greu sa vii cu proiecte separate, cu instrumente de dezvoltare separate. E o metafora aici foarte usor de inteles. Ai niste cuie, toate batute la alt nivel in masa. Unele sunt mai sus, altele sunt mai jos. Si ai doua posibilitati: sa luam un ciocan si sa le batem pe toate in masa, ca sa ajunga la acelasi nivel, sau iei o tesla si le scoti pe cele de mai jos ca sa le aduci la nivelul celor de sus. Adica iti concentrezi eventual finantarea catre zonele in care este mai multa nevoie. Asta este si principiul european pe politica de coeziune. Si atunci chiar ma gandesc daca am avea nevoie de regiuni care sa fie similare. Poate din contra. Poate am avea nevoie de regiuni gandite cum spunea mai devreme Alexandru, bazate mai mult pe similitudini si atunci sa vii cu instrumente dedicate acolo unde e nevoie.
A.G.: Plus ca in momentul in care vom face regiuni la acelasi nivel de dezvoltare s-ar putea sa fim condusi pe o cale gresita. Pentru ca atunci cand se fac calculele, zonele care sunt mai putin dezvoltate vor fi ridicate mai sus decat zonele mai dezvoltate. Si atunci se creeaza un echilibru artificial care in realitate nu exista.
B.T.: Este o oportunitate 2013, momentul in care trebuie sa fie facute trei strategii cheie. In 2014 cum va arata?
C.C.: In zilele acestea se vorbeste de faptul ca nu ar avea suficient sprijin politic. Se pare ca va fi amananta. Ddeocamdata nu stim foarte multe lucruri. Adica in acest moment nu se prea comunica directia in care trebuie sa mergem. Mesajul e ca mergem inainte, dar toata lumea la nivel informal astazi vorbeste despre faptul ca nu se stie daca regionalizarea/ descentralizarea va continua anul acesta fiind dependenta de oeventuala noua Constitutie, de un referendum si alte aspecte POLITICE.
A.G.: Asta poate sabota putin si strategia de dezvoltare teritoriala pentru ca daca se amana nu stim pentru cat timp. Strategia asta are o bataie destul de lunga.
- Urmariti integral materialul video:
In cazul dezvoltarii regionale este vizibila tendinta de concentrare in orase mari. Ele devin centre regionale in detrimentul teritoriilor inconjuratoare care pierd atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere social, forta de munca migrand spre centru- sursa locurilor de munca. Dezvoltarea tehnologiei comunicatiilor si a infrastructurii de transport a dus insa la popularea zonelor adiacente centrelor urbane si cailor de comunicatie de proximitate ale acestora. Astfel au aparut zone urbane bazate pe migratia bi-directionala, formate dintr-un centru urban si localitatile inconjuratoare.
Aceasta relatie stransa intre centrele urbane si teritoriile adiacente, bazata pe oferta de locuri de munca, oportunitati legate de educatie si oferta serviciilor (publice sau private) a dus la conturarea a ceea ce a fost numit zona urbana functionala (ZUF).
Principalele probleme in calea unor proiecte de urbanizare care sa duca la aparitia unor servicii publice integrate si de calitate sunt faramitarea administrativa excesiva, lipsa unui cadru legal facil si o foarte slaba cultura a colaborarii pentru realizarea unor proiecte comune care sa depaseasca granitele administrative ale localitatilor.
Actualul sistemul de guvernanta locala sau judeteana nu permite functionarea eficienta a unor structuri de tip ZUF iar contextul dat de procesul de regionalizare-descentralizare poate fi folosit pentru gandirea unor solutii care sa permita colaborarea integrata pe principii teritoriale.
Despre Alexandru F. Ghita
Alexandru este urbanist, consultant independent si cercetator in domeniul planificarii spatiale europene. In 2007 a absolvit Facultatea de Urbanism din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", iar in 2011 masterul in planificare urbana si regionala al Facultatii de Stiinte Sociale, Departamentul de "Town & Regional Planning" din cadrul Universitatii din Sheffield, specializandu-se in europenizarea politicilor nationale si guvernanta teritoriala. Este membru al Regional Studies Association si al Registrului Urbanistilor din Romania.In prezent colaboreaza cu firme de consultanta si ONG-uri din UE care necesita expertiza specifica Europei Centrale si de Est in domeniul planificarii spatiale. Este online publisher al blog-ului de specialitate "The European Spatial Planning Perspective".
Dezbaterea a avut loc in cadrul proiectului "Dezbatem politici, crestem expertiza" derulat de Centrul Roman de Politici Europene, cod SMIS 40667, proiect co-finantat din Fondul Social European.
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.
1
2
