In urma examinarii clarificarilor transmise de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti referitoare la aspectele prezentate in spatiul public ca fiind contradictorii, in dosarul privind fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul Teoretic "Dimitrie Bolintineanu" din Bucuresti, procurorul general, Tiberiu Nitu, a constatat ca au existat o serie de deficiente in ceea ce priveste comunicarea publica, se arata intr-un comunicat al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ).

Parchetul arata ca nu s-a reusit comunicarea publica a faptului ca, desi fusesera emise mandate de aducere, acestea urmau sa fie puse in aplicare doar in situatia in care martorii ar fi refuzat sa se prezinte la audieri ulterior citarii de catre procuror.

Totodata, PICCJ a constatat ca nu s-a reusit comunicarea publica a faptului ca toti cei 112 elevi care urmau sa fie audiati cu prioritate, pe cat posibil chiar in ziua de vineri, 5 iulie 2013, sunt majori, astfel incat nu se punea problema audierii acestora in prezenta parintilor ori cu respectarea altei proceduri special.

Potrivit Parchetului, comunicarea s-a facut de catre mai multe persoane, ceea ce a dus la declaratii aparent contradictorii, dar care in fapt erau incomplete.

In ceea ce priveste problema perchezitiilor, PICCJ arata ca nu s-a reusit comunicarea publica a faptului ca perchezitiile corporale au avut loc luni, 1 iulie 2013, si ca impotriva modului de efectuare a acestora nu a fost formulata nicio plangere.

  • Vezi mai jos comunicatul integral al Parchetului General

Biroul de informare publica si relatii cu presa din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este imputernicit sa aduca la cunostinta opiniei publice urmatoarele:

Examinand clarificarile transmise de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti referitoare la aspectele prezentate in spatiul public ca fiind contradictorii, in cauza privind fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul Teoretic "Dimitrie Bolintineanu" din Bucuresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca au existat o serie de deficiente in ceea ce priveste comunicarea publica, dupa cum urmeaza:

- nu s-a reusit comunicarea publica a faptului ca, desi fusesera emise mandate de aducere, acestea urmau sa fie puse in aplicare doar in situatia in care martorii ar fi refuzat sa se prezinte la audieri ulterior citarii de catre procuror. Procurorul de caz s-a aflat vineri, 5 iulie 2013, la Liceul Dimitrie Bolintineanu si in scopul realizarii procedurii de citare a elevilor, pe langa efectuarea unor perchezitii (care nu vizau salile de examen sau elevii), aspect ce nu a fost adus la cunostinta publicului decat cu mare intarziere;

- nu s-a reusit comunicarea publica a faptului ca toti cei 112 elevi care urmau sa fie audiati cu prioritate, pe cat posibil chiar in ziua de vineri, 5 iulie 2013, sunt majori, astfel incat nu se punea problema audierii acestora in prezenta parintilor ori cu respectarea altei proceduri speciale;

- comunicarea s-a facut de catre mai multe persoane, ceea ce a dus la declaratii aparent contradictorii, dar care in fapt erau incomplete (purtatorul de cuvant al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti s-a referit la existenta mandatelor de aducere, deoarece doar o eventuala punere in executare a acestora era de competenta institutiei din care face parte; purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti a declarat ca nu s-au pus in aplicare mandate de aducere, fara a mentiona ca acestea fusesera totusi emise);

- au fost prezumate ca fiind cunoscute publicului anumite aspecte de ordin tehnic si organizatoric, care trebuiau in realitate explicate (diferenta dintre notiunile de "emitere" si "punere in executare" a unui act emis de organul judiciar; faptul ca autocarele aflate la fata locului au servit initial la deplasarea politistilor care au participat la actele efectuate la data de 5 iulie 2013; imprejurarea ca deplasarea la sediul organelor de politie - mai ales in cazul Directiei Generale Anticoruptie - putea sa constituie o problema de ordin practic pentru tinerii nefamiliarizati cu procedurile judiciare, astfel incat transportul acestora cu autocarul avea rolul de a reduce durata deplasarii, pentru a permite audierea unui numar cat mai mare de persoane in ziua respectiva);

- nu s-a reusit comunicarea publica a faptului ca perchezitiile corporale au avut loc luni, 1 iulie 2013, impotriva modului de efectuare a acestora nefiind formulata nicio plangere.

Modalitatea deficitara de comunicare a avut ca rezultat crearea in spatiul public a unei imagini negative in ceea ce priveste efectuarea urmaririi penale in cauza avand ca obiect fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucuresti.

Ca urmare, demersurile procurorilor au fost percepute nu ca parte integranta a anchetei efectuate intr-o cauza de coruptie, intr-un sector extrem de important si sensibil al vietii sociale, invatamantul preuniversitar, ci ca abuzuri ale autoritatilor.

In consecinta, majoritatea analizelor efectuate in spatiul public au omis faptul ca rezultatele pe termen lung ale descoperirii si sanctionarii unor astfel de fapte sunt conforme principiului apararii intereselor minorilor si tinerilor, primii prejudiciati de existenta elementelor de coruptie in sistemul de invatamant.

Fata de aspectele constatate, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat conducerii Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti ca, in continuare, comunicarea publica in acest dosar sa se faca doar de catre purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, doamna procuror Corina Paraschivescu.

S-a recomandat, totodata, procurorilor, ca, in situatia in care se preconizeaza efectuarea de acte procedurale care implica audierea unui numar mare de persoane, sa se acorde o mai mare atentie comunicarii publice referitoare la aceasta, pentru a se evita perceperea de catre cetateni a unui atare demers ca avand scopul de intimidare a partilor sau martorilor.