Curtea Constitutionala a Romaniei a respins luni toate exceptiile privind prevederi din legile referitoare la activitatea Agentiei Nationale de Integritate, anunta Agerpres.

Judecatorii Curti au constatat ca prevederile criticate sunt constitutionale. Decizia CCR este definitiva si general obligatorie.

Curtea a reluat, luni, dezbaterile asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind prevederi din legile referitoare la activitatea Agentiei Nationale de Integritate, dupa ce a decis repunerea pe rol a mai multor dosare.

In 18 aprilie, CCR a decis din nou repunerea pe rol a dosarelor in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate privind prevederi din legea referitoare la integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice si din cea de functionare a ANI din cauza imposibilitatii constituirii atunci a completului de judecata.

CCR a amanat in mai multe randuri in ultimele luni pronuntarea in aceste cauze.

Printre articolele contestate se afla si cele referitoare la termenul de depunere a declaratiilor de avere si interese, postarea pe pagina de internet a declaratiilor si transmiterea catre ANI, activitatile desfasurate de inspectorii de integritate, intocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea acestora, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane fizice sau juridice, termenul de contestare a raportului de evaluare si sanctiunile aplicate celor cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese.

Unul dintre dosare este cel al lui Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges, care a contestat in procesul cu ANI dispozitiile art.4, art.6 alin.(1) lit.e), f) si g), art.7 alin.(2), art.10 lit.f), art.11, art.12, art.20-25 si ale art.33 pct.1, 3 si 16 din Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii 144/2007 privind infiintarea si functionarea Agentiei.

Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice este contestata - in ansamblul ei, precum si art.1 alin.(3), art.6 lit.e), art.10, art.12 alin.(1) si (2), art.13 - 19 si art.20 - 26 din acelasi act normativ - in dosarul conexat al deputatului Karoly Kerekes si al fostului parlamentar Brindusa Novac.

De asemenea, un dosar este cel al presedintelui Colegiului Medicilor din Romania, Vasile Astarastoae, care a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.8, art.10 lit.f), art.21, art.26 alin.(1) lit.k) si alin.(2) din Legea 176/2010 si ale art.13 si art.15 alin.(1) din Legea 144/2007, precum si ale art.215 alin.(3) din Legea Educatiei Nationale 1/2011.

Alte doua dosare repuse pe rol in care sunt invocate exceptii privind dispozitii ale acelorasi acte normative sunt ale deputatului Vasile Ghiorghe Gliga si ale primarului Municipiului Timisoara, Nicolae Robu, fost senator.

Vasile Ghiorghe Gliga a contestat dispozitiile art.1 alin.(3), art.10, art.12 alin.(1) si (2), art.13-19 si art.20-26 din Legea 176/2010, iar Nicolae Robu legea in ansamblu ei.

In aprilie 2010, CCR a declarat ca fiind neconstitutionale mai multe dispozitii din Legea privind infiintarea, organizarea si functionarea ANI, decizie in urma careia institutia si-a pierdut o mare parte dintre atributii.

Curtea a motivat atunci ca prevederile capitolului I 'Dispozitii generale' (art.1-9) din Legea ANI sunt neconstitutionale in masura in care prevad competenta Agentiei de a efectua si intocmi acte de cercetare si de constatare referitoare la verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor.

De asemenea, judecatorii sustineau ca obligatia prevazuta de lege de a se publica declaratiile de avere si de interese pe paginile de internet, precum si transmiterea acestora catre ANI nesocotesc dreptul la respectul si ocrotirea vietii private, consacrat prin Legea fundamentala, precum si prin art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin expunerea nejustificata in mod obiectiv si rational.

Ulterior, in iulie 2010, CCR a admis sesizarea sefului statului si a constatat ca sunt neconstitutionale dispozitiile Legii privind integritatea in exercitarea functiilor publice si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, deoarece nu respecta normele de tehnica legislativa menite sa asigure sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei.

Potrivit CCR, legea nu respecta nici normele menite sa asigure continutul, forma juridica, limbajul si stilul actului normativ.