Peste 1.400.000 romani isi serbeaza onomastica de Florii

de I.R.     HotNews.ro
Duminică, 28 aprilie 2013, 10:05 Actualitate | Esenţial


Peste 1.400.000 de romani isi aniverseaza duminica onomastica cu ocazia Sarbatorii Intrarii Domnului in Ierusalim, cunoscuta si ca Sarbatoarea Floriilor, potrivit Agerpres.

Din cei 1.487.510 romani aniversati de Florii, 634.467 sunt barbati, iar 853.043 femei.

Statisticile existente la nivelul Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne arata ca majoritatea romanilor care isi sarbatoresc onomastica de Florii, respectiv 334.634 de persoane, poarta numele de Florin, alti 146.328 Viorel, iar 54.749 Florian.

Alte 29.779 de persoane poarta numele Florea, 25.183 raspund la numele Florentin si alti 13.925 - Florinel.

Printre barbatii care isi serbeaza onomastica se numara si cei cu numele Trandafir - 2.418, Bujor - 1.550, Floricel - 928, Margarit - 699 si Crin - 204.

Din totalul romancelor cu nume de flori, 146.268 se numesc Viorica, 128.844 - Florentina, 92.668 - Florica, 87.202 - Floarea, iar 79.753 - Florina.

In duminica Floriilor vor fi aniversate si persoane cu nume mai rar intalnite, precum Garofita - 2.972, Iris - 2.196, Anemona - 858, Micsunica - 626, Romanita - 533, Panseluta - 444 sau Crizantema - 303.

  • Credinciosii ortodocsi sarbatoresc duminica Floriile, zi care aminteste de intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim, unde a fost intampinat de multimi de oameni cu ramuri de finic.

Intrarea Domnului in Ierusalim (Floriile) este sarbatorita in duminica dinaintea Invierii Domnului. Intrarea lui Iisus in Ierusalim este singurul moment din viata Sa pamanteasca in care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat. De data aceasta, isi pregateste singur intrarea, conform profetiilor din Vechiul Testament, ca sa fie recunoscut dupa Lege ca este Mesia, Mantuitorul lumii. Poporul il intampina pe Iisus cu ramuri de finic si de maslin, strigand: 'Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului'. Prin aceste cuvinte, oamenii simteau ca insusi Dumnezeu a venit in lume, pentru a aduce mantuirea ei. Intrand ca Imparat in Ierusalim, Iisus anticipeaza biruinta Sa apropiata asupra mortii, ca si biruinta intregii omenirii pe care o purta in Sine.

Primele mentiuni despre aceasta sarbatoare provin din secolul al IV-lea. Cei dintai care o pomenesc sunt Sfantul Epifanie, caruia i se atribuie doua predici la aceasta sarbatoare, si pelerina apuseana Egeria, care, in insemnarile ei de calatorie, descrie modul in care se celebra aceasta duminica in Ierusalim, spre sfarsitul secolului al IV-lea. De la unii dintre marii parinti ai Bisericii, intre care se afla Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Ambrozie si Sfantul Chiril al Alexandriei, exista predici celebre tinute in cinstea ei.

In vechime, Duminica Floriilor, inceputul saptamanii Pastilor, mai era numita Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii (cei care urmau sa se boteze) mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere sa fie admisi la botez iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei (Crezul). Se mai numea si duminica gratierilor, pentru ca, in cinstea ei, imparatii acordau gratieri.

De Florii, oamenii merg la biserica pentru a sfinti crengute de salcie pe care le pun la geamuri, la usi sau la porti. In unele parti ale tarii, locuitorii de la sate se incing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinta spune ca acest ritual ii apara de boli si ii face mai robusti. De asemenea, apara casa de rele si o protejeaza de evenimente neplacute.

Ramurile de salcie care se impart in biserica in ziua de Florii simbolizeaza ramurile de finic cu care l-au intampinat multimile in Ierusalim pe Iisus.

Incepand cu seara de duminica, in biserici incepe savarsirea slujbelor numite denii. Acestea evoca toate momentele importante petrecute in viata Mantuitorului intre ziua Intrarii triumfale in Ierusalim si pana la Invierea Sa din morti. Rememorarea acestor momente triste sunt un prilej de constientizare a starii noastre de pacat din care putem iesi doar cu ajutorul lui Dumnezeu, Cel care s-a rastignit si a inviat pentru noi.

Cu ziua de Florii incepe ultima saptamana a Postului Pastilor, numita Saptamana Patimilor, in care crestinii se pregatesc sa intampine marea sarbatoare a Invierii Mantuitorului Iisus Hristos.

Doua dintre aceste denii au o semnificatie aparte si o structura speciala. Astfel, denia din Joia Patimilor, cunoscuta si sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, recapituleaza si actualizeaza in constiinta credinciosilor istoria mantuirii, incepand cu Cina cea de Taina si continuand cu prinderea Mantuitorului in gradina Ghetsimani, aducerea Lui la arhiereii Ana si Caiafa, condamnarea de catre Sinedriu, judecarea de catre Pilat, batjocorirea, rastignirea si moartea, incheind cu punerea in mormant.

Denia de vineri seara cuprinde randuiala Prohodului Domnului, care evoca deopotriva durerea nespusa la vederea Fiului lui Dumnezeu pe cruce, precum si nadejdea in biruinta Invierii ce se intrezareste. Slujba se incheie cu procesiunea de inconjurare a bisericii, care simbolizeaza inmormantarea Domnului. AGERPRES/(AS-Daniel Popescu, Mariana Zbora-Ciurel)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3491 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by