Confruntate cu o imigratie masiva a romanilor si bulgarilor saraci, mai multe orase din Germania cer ajutorul guvernului pentru a le sustine financiar in gestionarea acestui aflux, scrie AFP.

De la aderarea Bulgariei si a Romaniei in Uniunea Europeana, in 2007, Germania, din cauza economiei sale robuste, a devenit o destinatie privilegiata pentru noii cetateni europeni.

Numarul de imigranti din cele doua tari s-a triplat in cinci ani, pentru a atinge 330.000 la finele lui 2012.

Amenintata de o severa penurie de forta de munca si din cauza unei natalitati in berna, Germania s-a aratat deschisa la imigratie, pe fondul temerii legate de un aflux de persoane sarace si putin calificate.

Acum, incearca sa atraga din ce in ce mai multi tineri cu diploma din tarile in criza (Grècia, Spania, Portugalia). Dar bulgarii si romanii formeaza - dupa polonezi - contingentele cele mai mari de imigranti in ultimii ani.

Aceste tari nu au deocamdata decat un acces limitat la piata muncii si nu au dreptul la ajutoare sociale. Dar acest lucru se va schimba de la 1 ianuarie 2014, daca Bulgaria si Romania vor primi acces la spatiul Schengen.

Temandu-se de un aflux si mai mare, cu consecinte sociale si financiare, Germania a amenintat ca va folosi dreptul de veto in cazul in care s-ar fi pus problema unui vot in aceasta primavara.

Recent, mai multe orase sarace precum Mannheim (sud-vest), Dortmund sau Duisburg (vest) au lansat un semnal de alarma. Aceste comunitati gestionate de stanga cer un ajutor din partea statului federal pentru a face fata acestei "imigratii a saraciei".

Sigmar Gabriel, presedintele partidului social-democrat, a pledat chiar pentru un fond de salvare a acestor orase si a acuzat guvernul ca neglijeaza acest dosar.

In centrul bazinului industrial in declin Ruhr, Duisburg numara la inceputul lui ianuarie 6.176 bulgari si romani, fata de 3.800 cu 18 luni in urma.

Orasul cu aproape 500.000 de locuitori si-a pierdut un sfert din populatie din anii 1960. Somajul atinge aici 15%, de doua ori mai mult decat la nivel national, si orasul are o datorie abisala de 2,2 miliarde euro.

Aici se amesteca germani, turci, polonezi si imigranti rusofoni si are acum "un sfert de locuitori cu radacini straine", explica Marijo Terzic, de la serviciul de integrare al primariei.

Noii sositi sunt in majoritate cazati in Hochfeld, cartier de imobile vechi cu apartamente deseori prost intretinute si chirii mari.

Imigrantii nu sunt bine vazut de populatie. Astfel, Michael Willhardt, director al unei asociatii, "Cartierul viitorului", denunta neplacerile legate de noii imigranti.

Instalat de 15 ani in acest cartier cu "cladiri cu fatade dragute, bine conservate, ceea ce nu se vede des in Ruhr", acesta se teme ca Hochfeld sa nu devina o "Lampedusa" germana, insula mediteraneana a Italiei unde se inghesuie refugiatii africani, in speranta de a ajunge pe continent.

Primaria vede "o sansa, in special intr-un oras in declin demografic. Acesti tineri au resurse, talente", argumenteaza Terzic.

"Stim ca in 3, 5 sau 10 ani investitiile (in integrarea lor) ne vor fi returnate si chiar dublu sau triplu", continua el.

Un optimism care nu este impartasit de Eduar Pusic, asistent social la ZOF, o asociatie solicitata in 2009 de primarie pentru a se ocupa de aceasta noua populatie.

"Acesti oameni au in continuare conditii dificile de viata, aceleasi ca in tara lor de origine. Au un nivel slab de calificare. Sunt dificil de integrat", afirma acesta.

Valurile anterioare de imigratie corespundeau unei nevoi de mana de lucru calificata, dar "in societatea noastra nu mai este loc pentru oameni necalificati", considera acesta.

Un raport al expertilor germani pe acest subiect afirmat insa ca 22% dintre persoanele care vin din cele doua tari sunt "inalt calificate" si 46% "calificate", adeseori in meserii in care Germania se confrunta cu lipsa de forta de munca.

Daca bulgarii si romanii vor intra in spatiul Schengen in ianuarie, vor putea solicita un ajutor de locuinta, generand pentru Duisburg o cheltuiala suplimentara de "15 milioane de euro pe an", care nu poate fi acoperita fara sprijin financiar, potrivit lui Terzic.