Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea de aparare a reputatiei profesionale formulata de procurorul Oana Andrea Schmidt - Haineala, presedintele CSM, fata de comentariile denigratoare cu privire la pregatirea sa profesionala din cadrul unei emisiuni "Sinteza Zilei" difuzate de postul Antena 3. In raportul intocmit in urma verificarilor efectuate, inspectorii judiciari au concluzionat ca "prin afirmatiile sustinute in cadrul emisiunii "Sinteza Zilei", care reprezinta o deformare evidenta a realitatilor de fapt referitoare la persoana procurorului, a independentei si impartialitatii sale s-a indus, in mod indirect, ideea unei functionari anormale si incorecte a sistemului judiciar. Afirmatiile au fost de natura sa creeze suspiciuni in randul opiniei publice cu privire la probitatea profesionala, independenta si impartialitatea procurorului Oana Schmidt - Haineala".

Potrivit unui comunicat transmis vineri de CSM, "in sedinta din data de 21 martie 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat raportul Inspectiei Judiciare cu privire la cererea formulata de doamna procuror Oana Andrea Schmidt-Haineala, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat, in temeiul prevederilor legale, apararea reputatiei profesionale fata de comentariile denigratoare cu privire la pregatirea sa profesionala din cadrul emisiunii "Sinteza Zilei" difuzate de postul Antena 3 la data de 6.01.2013".

CSM prezinta in comunicat rezultatele verificarilor efectuate de inspectorii judiciari cu privire la un dosar instrumentat de Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, unde prim procuror la acea data era Oana Schmidt - Haineala, dosar ce a fost dezbatut in emisiunea de la Antena 3.

  • "In dosarul penal nr. 40/P/2004 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, la data de 21.02.2005, procurorul de caz Pavel Vasile a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Tigaret Nicolae, pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 174 alin. 1 - art. 175 lit. i Cod penal, art. 20 raportat la art. 174 - art. 175  lit. i Cod penal cu referire la art. 176 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, art. 81 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
  • La propunerea Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, prin incheierea din 5 noiembrie 2004, Tribunalul Bacau a dispus arestarea preventiva a inculpatului Tigaret Nicolae pentru perioada 5.11 - 3.12.2004, masura ce a fost prelungita pana la data de 27.02.2005.
  • Prin rechizitoriul nr. 40/P/2004 din 21.02.2005, verificat conform art. 264 alin. 3 Cod procedura penala, sub aspectul legalitatii si temeiniciei, de prim procurorul de la acea data, Oana Andrea Schmidt - Haineala, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Tigaret Nicolae, sub aspectul savarsirii infractiunilor retinute in sarcina sa.
  • Tribunalul Bacau, prin sentinta penala nr. 359/D din 2 iulie 2008 pronuntata in dosarul nr. 29/110/2005, a respins cererea inculpatului de schimbare a incadrarii juridice a faptelor deduse judecatii prin actul de inculpare si a dispus, in baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 lit. c Cod procedura penala, achitarea inculpatului Tigaret Nicolae pentru savarsirea infractiunilor in sarcina sa.
  • Curtea de Apel Bacau, prin decizia penala nr. 158/16 decembrie 2008 si Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia penala nr. 2204/11 iunie 2009, au respins apelul  respectiv recursul declarat de Ministerul Public si a mentinut sentinta penala nr. 359/D/2  iulie 2008.
  • In urma analizarii solutiei de achitare, prin referatul nr. 5982/1454/III/4/2010 din 5 mai 2010 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia judiciara, s-a concluzionat ca atat trimiterea in judecata, cat si solutia de achitare a inculpatului, nu sunt imputabile procurorului".

Astfel, se arata in comunicat, "inspectorii judiciari au retinut imprejurarea ca moderatorul emisiunii a dezbatut faptele cercetate in dosarul nr. 40/P/2004 al PT Bacau. Singurul in masura a dispune cu privire la starea de libertate a inculpatului a fost judecatorul desemnat din cadrul Tribunalului Bacau, care a si admis propunerea de arestare preventiva, formulata de PT Bacau. Potrivit art. 64 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata si modificata, 'In solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege'".

"In calitate de prim-procuror al P.T Bacau, Oana Andrea Schmidt-Haineala a verificat legalitatea si temeinicia rechizitoriului si a actelor de cercetare penala intocmite de procurorul de caz. Principiul independentei procurorului limiteaza dreptul procurorului ierarhic superior de a interveni in dispozitiile si actele emise de procurorul de caz pe parcursul urmaririi penale", se precizeaza in comunicat.

CSM arata ca, "prin afirmatiile facute in cadrul dezbaterilor, jurnalistii au depasit limitele admisibile ale libertatii de exprimare, asa cum sunt protejate de dispozitiile art. 10 din Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale".

- "Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrangeri, in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara, cum ar fi autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

- Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. 1 si 6 din Constitutia Romaniei, "Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile insa, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine". Totodata, dreptul la libera exprimare nu poate fi exercitat cu incalcarea principiului independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, astfel cum este statuat prin dispozitiile art. 124 din Constitutie si art. 2 alin. (3) din Lg. nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata.

- Referindu-se la restrangerea libertatii de exprimare in scopul garantarii autoritatii si impartialitatii puterii judecatoresti, CEDO, in cauza "Braford contra Danemarca" a decis ca "interesul de a proteja reputatia si a asigura autoritatea magistratilor este superior aceluia de a permite o discutie libera asupra impartialitatii acestora".

- In cauza "Pager si Oberschlick contra Austriei" s-a statuat ca "activitatea justitiei nu poate fi discutata fara sa se aiba in vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important intr-un stat de drept".

- Potrivit art. 30 din Lg. nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligatia de a apara magistratii impotriva oricarui act care le-ar afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

- Principiile independentei si impartialitatii magistratilor sunt consfintite de art. 124 alin. 3 din Constitutia Romaniei, art. 3 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor precum si in art. 3 alin. 2 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.

- Conventia de la Havana pentru prevenirea crimei si tratamentul delicventilor, adoptata la Congresul VIII al O.N.U. la pct. 4 prevede ca "statele vegheaza ca procurorii sa-si indeplineasca atributiile profesionale in deplina libertate, fara a face obiectul unor intimidari, hartuiri, fara a suferi ingerinte nefondate si fara a li se angaja, in mod nejustificat, responsabilitatea civila, penala sau de alta natura"", mai mentioneaza sursa citata.

Potrivit CSM, "Inspectorii judiciari au concluzionat ca prin afirmatiile sustinute in cadrul emisiunii "Sinteza Zilei" din data de 6 ianuarie 2013, care reprezinta o deformare evidenta a realitatilor de fapt referitoare la persoana procurorului, a independentei si impartialitatii sale s-a indus, in mod indirect, ideea unei functionari anormale si incorecte a sistemului judiciar. Afirmatiile au fost de natura sa creeze suspiciuni in randul opiniei publice cu privire la probitatea profesionala, independenta si impartialitatea procurorului Oana Andrea Schmidt - Haineala".

Astfel, "Analizand rezultatul verificarilor, in temeiul dispozitiilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, si art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la admiterea cererii de aparare a reputatiei profesionale formulate de doamna procuror Oana Andrea Schmidt-Haineala, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii", arata CSM.