Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si-a insusit, in sedinta de joi, punctul de vedere al Directiei Legislatie referitor la modificarea unor dispozitii ale OUG 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie (DNA), in sensul eliminarii competentei de efectuare a urmaririi penale in cazul infractiunilor de inselaciune, de evaziune fiscala si a celor prevazute in Codul Vamal al Romaniei, cu observatiile formulate de Comisia nr. 1, informeaza Agerpres.

In finalul expunerii Directiei Legislatie a CSM se propunea a se aprecia cu privire la sesizarea ministrului Justitiei in vederea initierii modificarilor normative, iar in minuta Comisiei nr. 1 se arata ca este insusit punctul de vedere al acesteia si ca in ceea ce priveste necesitatea instituirii unor norme tranzitorii se va prevedea ca, in dosarele in care s-a inceput urmarirea penala pana la data intrarii in vigoare a dispozitiilor actului normativ care va modifica OUG 43/2002 urmarirea penala se va efectua in continuare de DNA.

In punctul de vedere al Directiei Legislatie se arata ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - DNA a solicitat printr-o adresa Consiliului sa intreprinda demersurile necesare in vederea modificarii OUG 43/2002 privind DNA in sensul eliminarii competentei in cazul acestor infractiuni.

In sustinerea solicitarii au fost invocate elemente de statistica privind evolutia volumului de activitate al DNA, propunerile intemeindu-se pe concluziile analizelor intocmite la nivelul Ministerului Public, aratandu-se, totodata, ca restrangerea competentei Directiei ar duce la eficientizarea activitatii acesteia si ar asigura un cadru optim pentru indeplinirea obiectivelor specifice asumate prin Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada 2012-2015 in materia achizitiilor publice, continuarea progreselor deja inregistrate in investigarea faptelor de mare coruptie si asigurarea protectiei elective a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania.

"Prin operarea unor modificari in sensul celor propuse, s-ar permite o concentrare a activitatii de urmarire penala pe domeniul investigarii si finalizarii anchetelor vizand infractiuni grave, ce genereaza prejudicii insemnate bugetului public national si al UE. S-a aratat ca analiza solutiilor dispuse in aceste cauze a demonstrat ca nu exista o legatura directa intre fenomenul evaziunii fiscale si cel al marii coruptii, de natura sa justifice competenta organului de urmarire penala specializat. S-a sustinut ca modificarea ar avea consecinte pozitive asupra eficientei sistemului judiciar in ansamblu, in ceea ce priveste reducerea duratei anchetelor in cazul infractiunilor de evaziune/frauda fiscala, inselaciune sau din Codul vamal, gestionarea concomitenta a unui numar atat de mare de cauze complexe, in care urmarirea penala este efectuata nemijlocit de catre procuror, conducand in mod inevitabil la intarzieri semnificative in efectuarea actului de justitie, imprejurare care aduce atingere atat drepturilor persoanelor cercetate, cat si intereselor societatii", se arata intr-o nota a Directiei Legislatie a CSM.

De asemenea, sursa citata sustine ca s-a invocat si ca distinctia arbitrara intre cauze de aceeasi natura in functie de valoarea prejudiciului ingreuneaza stabilirea organului judiciar competent, ceea ce face ca din totalul solutiilor promulgate in aceste cauze un procent de 39% sa fie reprezentat de declinarile catre alte unitati de parchet.

Potrivit notei CSM, din totalul cauzelor de solutionat, un procent semnificativ (27,5% in 2012, respectiv 30% in 2011), il reprezinta dosarele care au ca obiect acest tip de infractiuni cu prejudiciu mai mare decat echivalentul in lei a un milion de euro.

"Anual, la DNA sunt inregistrate circa 1.000 dosare avand ca obiect astfel de infractiuni, in 2012 - 1.057 dosare, respectiv evaziune fiscala - 708, inselaciune - 335 si infractiuni prevazute de Codul Vamal - 30. In 2011 au fost inregistrate 1.066 dosare, respectiv evaziune fiscala - 672, inselaciune - 364, infractiuni prevazute de Codul Vamal - 14. Numarul rechizitoriilor intocmite in aceste cauze a fost de 87 in anul 2012 si de 64 in anul 2011. Desi numarul dosarelor solutionate este apropiat de cel al cauzelor nou intrate, numarul mare de dosare deja inregistrate face ca la sfarsitul fiecarui an sa ramana in instrumentare un stoc de aproximativ 1.000 de dosare", se arata in document.

In ceea ce priveste impactul modificarii de competenta propuse, s-a aratat ca trebuie avut in vedere ca prin aceasta interventie normativa volumul total de activitate al parchetelor de pe langa tribunale ar creste cu aproximativ 1% care ar putea fi gestionata cu resursele existente.

"Astfel, cele 43 de parchete de pe langa tribunale care au prevazute in schema 646 posturi de procuror au avut de solutionat 87.398 de dosare in anul 2012. Procurorii de la parchetele de pe langa tribunale solutioneaza in medie 69,58 dosare si intocmesc 8,54 rechizitorii intr-un an, iar cauzele pentru care ar opera modificarea de competenta ar reprezenta aproximativ doua dosare si 0,17 rechizitorii suplimentar pe procuror", sustine Directia Legislatie a CSM, care apreciaza ca, sub aspectul oportunitatii interventiei normative mentionate exista motive obiective si pertinente care sa fundamenteze o eventuala schimbare de competenta.

Totodata, se mentioneaza ca, sub aspectul conformitatii cu Constitutia, legile interne si tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, nu au fost identificate aspecte de nelegalitate, cu privire la eliminarea din competenta DNA a infractiunilor de inselaciune, evaziune fiscala si din Codul vamal, neaducandu-se atingere nici principiului liberului acces la justitie si nici dreptului la un proces echitabil.

CSM considera ca solutia tehnica pentru reducerea competentei DNA o reprezinta eliminarea infractiunilor din textul normativ art. 13 alin. (1) indice 2 din OUG 43/2002 si implicit modificarea acestui act normativ, si ca avand in vedere caracterul procedural al acestor prevederi, sediul acestora ar trebui sa se afle in legea de punere in aplicare a Codului de procedura penala, al carei proiect se afla inregistrat, in prezent, pe rolul Senatului.

In opinia CSM, prevederea unor norme tranzitorii, in sensul ca dosarele in care s-a inceput urmarirea penala raman in competenta DNA, ar asigura o preluare treptata a acestor cauze de catre celelalte unitati de parchet.