Jan-Werner Mueller, profesor de politica la prestigioasa universitate Princeton, face o paralela intre premierul ungar Viktor Orban si cel roman, Victor Ponta, si pledeaza, intr-un editorial publicat The Guardian, pentru dotarea Uniunii Europene cu dreptul de a exclude o tara membra care nu respecta statul de drept.

Viktor Orban si Victor Ponta, la Bucuresti, in 2012Foto: Agerpres

"In teorie, o dictatura militara ar putea ramane in UE - evenimentele din Ungaria si Romania arata ca avem nevoie de un watchdog (institutie de supraveghere) al democratiei", isi incepe acesta editorialul.

Acesta prezinta situatia din Ungaria, care a votat luni a patra modificare a Constitutiei, in ciuda criticilor deschise ale Occidentului.

"Nu pentru prima oara, Orban castiga capital politic sfidand Bruxellesul in ceea ce priveste chiar principiile fondatoare ale statutului de membru al UE. Este momentul ca UE sa-si regandeasca abordarea fata de guvernele statelor membre care submineaza statul de drept", spune Jan-Werner Mueller, care propune crearea unui mecanism separat de Comisia Europeana si care sa se ocupe de supravegherea respectarii statului de drept in tarile membre.

Acesta noteaza ca votul din Parlamentul de la Budapesta poate parea suprinzator, in contextul in care vine dupa o serie de ciocniri cu UE si cu Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, dar si din cauza ca guvernului lui Orban a parut in ultima perioada mai conciliant. "Recent, secretarul general al Consiliului Europei lauda tara pentru faptul ca a schimbat legile initiale si extrem de restrictive prinvind presa. Organismele externe, se pare, acorda doar o atentie intermitenta a ceea ce se intampla cu adevarat in interiorul tarilor Europene.

Aici, apare comparatia cu Victor Ponta.

"Ele par de asemenea sa nu remarce ca guvernele, cand sunt atacate, incearca sa invete cum sa-si dejoace criticile. Premierului roman Victor Ponta, spre exemplu, i-a fost transmis in termeni fara echivoc de catre Barroso, vara trecuta, sa inceteze sa se joace cu legile care guverneaza demiterea presedintelui tarii, care se intampla sa fie exact principalul oponent politic al lui Ponta. Ponta pare sa fi invatat de la vecinul sau vestic: in loc sa schimbi legi pentru scopuri politice, este mult mai elegant sa adopti o nou constitutie care consacra preferintele partizane, la modul in care Orban a procedat in Ungaria".

Concluzia profesorului: UE trebuie sa creeze o institutie care sa monitorizeze sistematic democratia si domnia legii in statele membre.

El propune ca numele noii structuri sa fie Comisia Copenhaga, o referire la "Criteriile de la Copenhaga" pe care tarile candidate trebuiau sa le indeplineasca pentru a incepe procesul de aderare: democratie, stat de drept si respectarea drepturilor oamenilor.

Aceasta Comisie va avea ca rol sa traga un semnal de alarma in cazul guvernelor care au o istorie a subminarii sistematice a statului de drept, cum este acum cazul in Ungaria. Daca respectivul guvern ramane surd la critici, Comisia poate taia finantarile europene. Si daca nici acum guvernul in cauza nu raspunde pozitiv, statele membre pot decide suspendarea dreptului de vot in Consiliul European, o posibilitate prevazuta de tratatele actuale.

Profesorul noteaza ca actualele tratate nu prevad posibilitatea excluderii unui stat din UE.

"Teoretic, o dictatura militara poate ramane in UE. Cel mai probabil, nu va putea vota in Consiliul European. O ordine coerenta europeana ar trebui sa includa un mandat mult mai puternic pentru Bruxelles in ceea ce priveste interventia in randul statelor membre sau, daca acest lucru este considerat indezirabil politic, dreptul de a forta o tara sa iasa din UE. Sa speram ca acest spectru va face guvernele rebele sa se gandeasca de doua ori inainte", incheie acesta.

In data de 6 decembrie, secretarul american de stat de la acel moment, Hillary Clinton, mentionase Romania, alaturi de Ungaria, Rusia, Belarus, Ucraina, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan si Kazahstan, in randul tarilor unde exista un recul al democratiei.

"Din pacate, sunt semne de declin democratic in Ungaria si atacuri la adresa procesului constitutional in Romania si spectrul urat al antisemitismului, xenofobiei, discriminarii impotriva imigrantilor, a populatiei rroma, a homosexualilor si altor persoane vulnerabile persista", potrivit discursului postat pe site-ul Departamentului de Stat.

Tot atunci, ea a denuntat si "o miscare destinata sa re-sovietizeze regiunea", referindu-se la proiectul unei uniuni comerciale intre Rusia si foste republici sovietice. "Incercam sa gasim mijloace eficiente pentru a incetini sau a impiedica" acest proiect, a admis secretarul de stat american.