Biserica primeste fonduri pentru plata profesorilor de religie, a preotilor din sistemul de sanatate, penitenciare, armata si interne, pentru personalul neclerical, din "donatiile" administratiei locale de stat si din "sponsorizari" ale companiilor de stat, informeaza Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR). Intr-un comunicat care se numeste "Clarificari privind declaratiile inconsistente ale Patriarhiei BOR", ASUR precizeaza ca toate aceste fonduri se adauga la suma de 70 de milioane de euro pe care cultele o primesc anul acesta de la bugetul de stat, conform purtatorului de cuvint al Patriarhiei, parintele Stoica.

Replicile dintre ASUR si BOR, pe scurt:

  • Marti, 5 februarie, 23 de ONG-uri printre care si ASUR au dat publicitatii o scrisoare deschisa prin care au cerut Parlamentului sa opreasca finantarea bisericilor de catre stat si sa redirectioneze banii publici catre Educatie, Cercetare si Sanatate
  • In scrisoarea deschisa se arata: "Anual, Statul ofera cultelor religioase aproximativ 540 de milioane de euro, suma echivalenta cu 0,4% din PIB-ul Romaniei, valoare anuntata de insasi Patriarhia BOR".
  • Marti, 5 februarie, Biroul de presa al Patriarhiei publica un comunicat de presa in care sustine ca "anual sumele alocate in bugetul de Stat pentru cultele religioase reprezinta doar 0, 4% din buget", deci nu din PIB.

Intr-un comunicat remis HotNews.ro, ca replica la comunicatul Patriarhiei din 5 februarie, Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR) precizeaza ca "regreta lipsa de transparenta de care dau dovada atit autoritatile statului, cit si BOR in problema finantarilor acordate cultelor religioase de catre stat, din bugetele autoritatilor centrale si locale".

Comunicatul integral al Asociatiei Secular-Umaniste din Romania

"Biserica primeste fonduri din foarte multe surse. Suma la care a facut referire recent purtatorul de cuvint al Patriarhiei, parintele Stoica (cca. 300 milioane de lei, adica cca. 70 milioane de euro - Sursa) reprezinta doar virful icebergului".

Pentru o imagine corecta a finantarilor acordate cultelor de catre administratia centrala si locala, companiile cu capital majoritar de stat si institutiile publice mai trebuie sa adaugam:

  • plata profesorilor de religie, multi dintre ei preoti (sumele sint alocate din bugetul Ministerului Educatiei). Trebuie precizat ca, desi sunt platiti de catre Stat, profesorii de religie sunt direct subordonati ierarhiei religioase locale. De asemeni, cultele controleaza atat programa de invatamant, cat si continutul manualelor de religie.
  • plata preotilor din sistemul de sanatate, penitenciare, armata si interne (platiti din bugetele ministerelor respective)
  • plata "personalului neclerical" (se face din bugetele administratiei locale de stat)
  • "donatiile" administratiei locale de stat, cum ar fi sumele alocate de Primaria Capitalei si de Primariile de sector pentru asa numita Catedrala a Mintuirii Neamului sau celebrele deja clopote ale Catedralei din Mioveni, platite din bugetul primariei
  • "sponsorizarile" companiilor de stat, de exemplu reabilitarea in 2012 a Bisericii Manastirii Bisericani, in valoare de 100.000 de euro, finantata de Compania Nationala de Investitii (Sursa) s.a.m.d".

Mai mult, asa cum se vede din datele privind executia bugetara (Sursa), sumele puse la dispozitia cultelor prin intermediul Departamentului Cultelor sint in mod consistent marite prin rectificari bugetare - in 2011 capitolul 'Sustinerea Cultelor' a fost marit de 6 (sase!) ori fata de ce prevedea bugetul initial".

De altfel, raportul Curtii de Conturi spune explicit: "De remarcat faptul ca unitatile de cult beneficiaza de sprijin constant din partea statului prin sume alocate din Fondul de rezerva bugetara. Din Notele de fundamentare nu rezulta caracterul urgent sau neprevazut al cheltuielilor aferente acestui sprijin din partea statului care sa justifice finantarea din Fondul de rezerva bugetara" (Sursa).

Tinind cont de diversitatea surselor de finantare din partea entitatilor de stat, Biserica este cea mai in masura sa ofere o cifra globala a sumelor primite. In acest sens, inca din 2010, Patriarhia BOR a sustinut, in repetate rinduri ca fondurile alocate cultelor reprezinta 'doar 0,4% din PIB'. Chiar daca acesta valoare nu este auditata de un organism independent si, in consecinta, poate fi mult subevaluata, o putem totusi folosi ca punct de plecare.

In acest context, tentativa de ieri (marti, 5 februarie - n.red.) a Patriarhiei de a stirni confuzie prin modificarea propriilor declaratii ridica multe semne de intrebare. Concret:

  • intr-un comunicat al Patriarhiei din octombrie 2010 apare pentru prima data aceasta mentiune: cultele primesc "doar 0,4% din PIB" (Sursa). Mai mult, se face referire directa la Sanatate (4% din PIB) si Educatie (6% din PIB). Ca o mentiune, in general, toate referirile care se fac la alocarile de fonduri bugetare se raporteaza la PIB, nu la valoarea bugetului.
  • Comunicat Patriarhie 06 septembrie 2012: din nou 0,4% din PIB
  • Comunicat Patriarhie 25 septembrie 2012: 0,4% din PIB
  • Comunicat Patriarhie 05 februarie 2013 (preluat de Agerpres; ora 15:20): 0,4% din PIB
  • Acelasi comunicat Patriarhie 05 februarie 2013, preluat de site-ul www.CrestinOrtodox.ro: 0,4% din PIB
  • In fine, dupa alte 30 de minute (la ora 15:51), comunicatul sus mentionat al biroului de presa al Patriarhiei apare postat pe Basilica cu un cuvint modificat 'buget' in loc de 'PIB': 0,4% din BUGET! Reamintim ca ponderea cheltuielilor bugetare in PIB este de cca. 35-37%. (...)

Mai mult, recentele declaratii ale Patriarhiei privind fondurile primite de culte sint lipsite de orice coerenta. Chiar daca, prin absurd, referinta s-ar face la buget, nu la PIB, 0,4% din cheltuielile bugetare ale administratiei centrale depasesc cu mult cele 70 milioane de euro anuntate de purtatorul de cuvint al BOR. Calculul arata astfel:

  • Cheltuielile bugetare prognozate pt. 2013 sint de cca. 35,5% din PIB (Sursa). La un PIB estimat de 139,8 miliarde euro (Sursa), avem:
  • 139,8 miliarde x 35,5% x 0,4% = 198,5 milioane euro
  • adica de 3 (trei) ori mai mult decit a declarat parintele Stoica!

Redau si calculul sumei totale primite de culte, conform declaratiilor repetate ale Patriarhiei:

  • 2012: la un PIB estimat de 132,6 miliarde euro (INS inca nu a dat datele finale) -> 530,4 milioane euro
  • 2013 la un PIB estimat de 139,8 miliarde -> 559,2 milioane euro

Valoarea medie (2012 - 2013): 544,8 milioane euro".

De unde a pornit ping-pongul comunicatelor

In ziua dezbaterii in Parlament a proiectului de buget, 23 de ONG-uri le-au cerut parlamentarilor sa stopeze finantarea bisericilor din bani publici si sa redirectioneze sumele astfel economisite catre domenii precum educatia, cercetarea si sanatatea. "Anual, Statul ofera cultelor religioase aproximativ 540 de milioane de euro, suma echivalenta cu 0,4% din PIB-ul Romaniei, valoare anuntata de insasi Patriarhia BOR. Pentru comparatie, reamintim ca nivelul arieratelor statului la plata medicamentelor este de doar 0,3% din PIB", se arata in scrisoarea deschisa a reprezentantilor societatii civile. Printre semnatarii scrisorii se afla si Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR).

In aceeasi zi, Patriarhia Romana publica un comunicat de presa in care sustine ca "anual sumele alocate in bugetul de Stat pentru cultele religioase reprezinta doar 0, 4% din buget, adica de peste 10 ori mai putin decat sumele alocate pentru invatamant si sanatate". Pe scurt, cele mai importante afirmatii din comunicatul Patriarhiei Romane:

- Statul roman nu plateste integral salariile personalului clerical si neclerical, ci asigura doar o contributie de aproximativ 60% la salariile acestora. Restul salariilor (comparabile cu cele ale profesorilor din Invatamantul preuniversitar), impozitele, asigurarile de sanatate si contributiile sociale sunt platite din fondurile proprii ale unitatilor bisericesti.

- Sumele platite de unitatile bisericesti pentru plata impozitelor si asigurarilor sociale aferente salariilor personalului deservent sunt aproximativ egale sau depasesc valoarea contributiilor la salarii primite de la bugetul de Stat. De exemplu, in fiecare luna valoarea totala a contributiilor la salariile personalului din Administratia patriarhala este de 557.472 lei, iar suma platita de Patriarhia Romana la bugetul de Stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurari de sanatate si contributii sociale este de 575.087 lei.

- Din cei 14.231 de preoti si diaconi ai Bisericii Ortodoxe Romane, peste 1.000 sunt salarizati exclusiv din fondurile proprii ale unitatilor bisericesti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizati neclericali sunt platiti integral de Biserica.

- Precizam ca personalul bisericesc clerical si neclerical se numara printre categoriile socio-profesionale din Romania cu cele mai mici salarii. In numeroase comunitati din tara, in special din mediul rural, din cauza saraciei si a migratiei in strainatate, preotii nu mai reusesc sa-si completeze salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul de Stat reprezentand unicul venit sigur pentru intretinerea familiei.

- De retinut este si faptul ca anual sumele alocate in bugetul de Stat pentru cultele religioase reprezinta doar 0,4% din buget, adica de peste 10 ori mai putin decat sumele alocate pentru invatamant si sanatate.

- Referitor la personalul monahal, precizam ca Statul nu plateste integral salariile a 10.000 de calugari si calugarite. Din cei aproximativ 8. 500 de calugari si calugarite ortodocsi, numai staretul/stareta si preotul slujitor din manastiri primesc contributie de la bugetul de Stat la salariu, adica doar cateva sute de persoane.

- In ceea ce priveste cei aproape 7.700 profesori de religie, mentionam faptul ca acestia au acelasi statut cu celelalte cadre didactice din invatamantul romanesc si sunt salarizati de Ministerul Educatiei. In acest sens, consideram ca prezenta religiei in programa de invatamant din scolile publice este un drept castigat de poporul roman in Decembrie 1989. De altfel, potrivit sondajelor si studiilor sociologice realizate in ultimii 15 ani, majoritatea romanilor apreciaza rolul orei de religie in formarea si educarea tinerei generatii.

Un numar de 33 de asociatii si publicatii crestine au trimis la randul lor, miercuri, o scrisoare deschisa Parlamentului, ca raspuns la scrisoarea transmisa cu o zi in urma de 23 de ONG-uri care cereau stoparea finantarii bisericilor din bani publici. In scrisoare, asociatiile semnatare arata ca elementul majoritar crestin-ortodox "se vede obligat sa reactioneze la campaniile mediatice instrumentate de aceste organizatii care au un vadit caracter anti-national" si se intreaba daca "0,2% dintre romani pot decide care sunt prioritatile si ce ar trebui sa se finanteze pentru ceilalti 99% dintre noi, marea majoritate membri ai Bisericii Ortodoxe Romane".