Comisa Europeana a prezentat miercuri raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe justitie. In cadrul raportului, Comisia arata ca Romania a pus in aplicare doar o parte din recomandarile care vizau restabilirea statului de drept si a independentei sistemului judiciar facute in vara de institutia europeana. CE atrage atentia ca problema Avocatului Poporului ramane una de actualitate, in conditiile in care noul Avocat are sprijinul coalitiei de guvernare dar nu si al opozitiei, astfel incat trebuie sa dovedeasca ca se poate ridica deasupra partizanatelor politice. Raportul MCV subliniaza ca o alta problema identificata este faptul ca nu a fost numita inca o noua conducere a Ministerului Public si a DNA-ului, insa critica prima procedura de selectie lansata de ministrul Mona Pivniceru aratand ca "procesul a fost initial grabit si nu a inspirat incredere corpului magistratilor".

In deschidere, Comisia Europeana arata ca in ultimele sase luni situatia din Romania a fost dominata de campania electorala si pregatirea alegerilor parlamentare insa numirea noului Guvern ofera o noua ocazie de a garanta respectarea statului de drept si a independentei justitiei si de a asigura stabilitatea.

1. Respectarea statului de drept si a independentei sistemului judiciar

Constatari ale CE

La capitolul respectarea statului de drept si a independentei sistemului judiciar, Comisia precizeaza ca a emis zece recomandari specifice menite sa contribuie la solutionarea controverselor privind statul de drept si independenta judiciara. In urma evaluarilor a reiesit ca "Romania a pus in aplicare doar unele dintre recomandarile Comisiei care vizau restabilirea statului de drept si a independentei sistemului judiciar". Astfel, desi Constitutia si rolul si hotararile Curtii Constitutionale au fost respectate, angajamentele privind independenta sistemului judiciar si privind raspunsul la hotararile in materie de integritate nu au fost puse in aplicare in mod corespunzator. Comisia puncteaza ca problema si faptul ca nu a fost numita inca o noua conducere a Ministerului Public si a DNA-ului.

In ceea ce priveste ordinea constitutionala a Romaniei, CE precizeaza ca:

• competentele Curtii Constitutionale in materie de verificare a constitutionalitatii hotararilor adoptate de Parlament au fost efectiv reinstituite.
• faptul ca hotararea definitiva a Curtii Constitutionale privind valabilitatea referendumului din data de 29 iulie a fost respectata a fost un semnal important ca normele constitutionale nu mai erau puse sub semnul intrebarii.
• Guvernul Romaniei s-a angajat sa recurga la ordonante de urgenta strict in situatiile prevazute de Constitutie si numai in caz de urgenta. In ultimele luni au existat mai putine motive de preocupare cu privire la acest aspect, iar inceperea activitatii unui nou Parlament, cu o majoritate clara, ar trebui sa contribuie la consolidarea procedurilor legislative ordinare ca mod corect de legiferare.
• Comisia ia nota de faptul ca toate actele, inclusiv hotararile Curtii Constitutionale, par sa fi fost publicate in timp util in Monitorul Oficial.

Problema Avocatului Poporului ramane una de actualitatea pentru Comisie, "intrucat noul Avocat al Poporului a primit sprijinul deplin al coalitiei aflate la guvernare, dar nu si pe cel al opozitiei, va fi deosebit de important ca acesta sa dovedeasca, in actiunile sale, ca se poata ridica deasupra partizanatelor politice. Avocatul Poporului are un rol important in ceea ce priveste protejarea echilibrului institutional al sistemului si, in special, are misiunea de a controla competentele executivului de a legifera prin ordonante."

CE mai precizeaza ca "este esential ca Presedintele, noul Guvern si noul Parlament sa garanteze stabilitatea ordinii constitutionale si toate partidele politice ar trebui sa depuna eforturi pentru reducerea polarizarii sistemului politic".

In ceea ce priveste discutia despre modificarea Constitutiei, Comisia puncteaza ca "este esential sa se dea asigurari institutiilor judiciare cu privire la faptul ca le este garantata independenta si sa se evite speculatiile care genereaza un climat de instabilitate".

"In perioada premergatoare alegerilor a existat, de asemenea, o discutie cu privire la o posibila modificare a Constitutiei. Este important ca procesul de reforma constitutionala sa se deruleze in conditii de respectare deplina a valorilor fundamentale, cum ar fi respectarea statului de drept si a separarii puterilor. Aceasta include respectarea in continuare a Curtii Constitutionale in calitatea sa de garant al suprematiei legii fundamentale, precum si independenta si stabilitatea institutiilor judiciare, inclusiv a organelor de urmarire penala. Este, de asemenea, important ca dezbaterii cu privire la eventualele reforme sa i se acorde suficient timp si un caracter suficient de deschis pentru a se putea ajunge prin procedura constitutionala corespunzatoare la cel mai larg consens posibil. In acest context este, de asemenea, esential sa se dea asigurari institutiilor judiciare cu privire la faptul ca le este garantata independenta si sa se evite speculatiile care genereaza un climat de instabilitate", se arata in raportul MCV.

O preocupare majora a Comisie Europene, amintita si al prezentarea raportului, o constituie presiunile facute de massomedia asupra institutiilor judiciare. CE aminteste ca in timpul verii a existat o dovada clara a exercitarii de presiuni asupra institutiilor judiciare si a lipsei de respect pentru independenta sistemului judiciar iar "aceasta ramane un motiv serios de preocupare".

"Comisia ar dori, de asemenea, sa atraga atentia asupra rolului mijloacelor de informare in masa. Au existat numeroase exemple de mijloace de informare in masa care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum si anumite indoieli cu privire la eficacitatea activitatii de supraveghere desfasurata de Consiliul National al Audiovizualului. Situatia sugereaza necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul ca libertatea presei este insotita de o protectie corespunzatoare a institutiilor si a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum si pentru a pune la dispozitie masuri reparatorii eficiente", se arata in raportul Comisiei.

CE critica in raport procedura initiala de selectarea a candidatilor pentru functiile de Procuror General si Procuror sef al DNA aratand ca procesul demarat de ministrul Justitiei Mona Pivniceru a fost "initial grabit si nu a inspirat incredere corpului magistratilor"

"Raportul a subliniat in acest context necesitatea ca numirea unui nou Procuror General si a unui nou Procuror sef al DNA sa fie atat un proces deschis si transparent, cat si unul in cadrul caruia sa fie alesi candidati avand competente specifice, integri si cu rezultate in actiunea anticoruptie. Procesul a fost initial grabit si nu a inspirat incredere corpului magistratilor. Ministrul Justitiei a prelungit ulterior termenele si a adus o serie de imbunatatiri procedurale, insa doar un numar restrans de candidati si-au depus candidatura. Cei doi candidati care au parcurs cu succes etapele acestui proces nu au reusit sa obtina avize favorabile din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si au fost respinsi, in cele din urma, de catre presedinte. Comisia considera ca prezentarea unui numar suficient de candidati de inalta calitate profesionala in cadrul unui proces deschis si transparent si, in masura posibilului, care sa primeasca girul CSM, sunt elemente esentiale pentru asigurarea desemnarii unei conduceri in masura sa obtina increderea publicului", arata Comisia.

La subcapitolul "Integritate", Comisia precizeaza ca, in noiembrie, rapoartele cu privire la unii ministri si inalti functionari inaintate in de ANI nu au dus la demisia acestora si ca desi noul Guvern si-a impus, ca obiectiv, lupta impotriva coruptiei, "dintre persoanele nou-numite in functia de ministru, trei erau cercetate penal pentru fapte de coruptie".

"In luna noiembrie, rapoartele prezentate de Agentia Nationala de Integritate (ANI) cu privire la unii ministri si inalti functionari nu au dus la demisia acestora. Noul Guvern si-a reiterat obiectivul de a lupta impotriva coruptiei, dar, dintre persoanele nou-numite in functia de ministru, trei erau cercetati penal pentru fapte de coruptie. In recomandarile sale din luna iulie, Comisia si-a exprimat speranta ca ministrii vor da un exemplu in ceea ce priveste respectarea aspectelor legate de integritate: acelasi lucru este asteptat si in ceea ce priveste acuzatiile de coruptie. Este esential pentru credibilitatea unui guvern ca persoanele care indeplinesc functii ministeriale sa se bucure de increderea publicului, de exemplu prin prezentarea demisiei atunci cand exista impotriva lor un raport ANI in materie de integritate. Cerintele constitutionale, inclusiv suspendarea din functia de ministru in cazul trimiterii in judecata, vor trebui aplicate in integralitate", precizeaza Comisia Europeana.

In ceea ce priveste parlamentarii, CE arata ca o procedura mai clara de gestionare a dosarelor in care parlamentarii fac obiectul unor hotarari in materie de integritate sau sunt acuzati de coruptie ar aduce un plus de credibilitate Parlamentului.

"In mod similar, credibilitatea Parlamentului ar avea de castigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor in care parlamentarii fac obiectul unor hotarari in materie de integritate sau al unor acuzatii de coruptie. Prezumtia ar trebui sa fie aceea ca, in cadrul normelor constitutionale instituite, organele de urmarire penala sa isi poata desfasura activitatea in acelasi mod ca in cazul celorlalti cetateni. Claritatea si caracterul automat al procedurilor sunt cele mai bune modalitati de a indeparta indoielile anterioare conform carora a existat un grad de subiectivitate in cadrul procedurilor parlamentare in acest domeniu", arata CE.

CE vorbeste si despre modificarea statutului parlamentarilor, masura adoptata in ianuarie de noul legislativ.

Potrivit raportului, "in ianuarie 2013, Parlamentul a adoptat amendamente la statutul membrilor sai, modificand procedura de ridicare a imunitatii in cazurile de perchezitie, arestare sau retinere a acestora si de urmarire penala a fostilor ministri. Sunt prevazute masuri suplimentare, inclusiv adoptarea unui cod de conduita.Printre aceste masuri vor trebui sa se numere includerea unui termen pentru fiecare etapa a procedurii in Parlament si furnizarea unei justificari complete atunci cand Parlamentul refuza sa ridice imunitatea. Este, de asemenea, important sa se clarifice faptul ca ANI ramane singura autoritate insarcinata cu verificarea potentialelor incompatibilitati ale functionarilor alesi si numiti."

Recomandari ale Comisiei

Comisia face o serie de recomandari la acest capitol, principala fiind introducerea si implicit aplicarea unui cadru clar privind interdictia a critica hotarari judecatoresti si de a submina activitatea magistratilor sau de a face presiuni asupra acestora

CE arata ca "noul Guvern si-a facut deja cunoscut angajamentul fata de independenta sistemului judiciar si suprematia statului de drept in cadrul Acordului institutional de colaborare dintre presedinte si prim-ministru" iar acest angajament ar trebui sa fie acum urmat de "introducerea unui cadru clar privind interdictia de a critica hotarari judecatoresti si de a submina activitatea magistratilor sau de a face presiuni asupra acestora si asigurarea aplicarii eficace a acestor cerinte. Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui sa fie invitat sa emita un aviz privind dispozitiile relevante".

2. Reforma sistemului judiciar, integritatea, lupta impotriva coruptiei

La subcapitolul "Reforma sistemului judiciar", CE precizeaza ca prima recomandare prevazuta de raportul din luna iulie cu privire la reforma sistemului judiciar se referea la punerea in aplicare a tuturor celor patru coduri juridice ori "calendarul de punere in aplicare a acestei reforme-cheie ramane incert". Intrarea in vigoare a Codului de procedura civila este in continuare prevazuta pentru februarie 2013 iar intrarea in vigoare a Codului penal si a Codului de procedura penala este programata cu titlu indicativ in februarie 2014, insa "este nevoie de mai multa claritate cu privire la modul in care se poate evita amanarea in continuare a acestor date".

Cea de a doua recomandare se referea la presiunea generala exercitata de volumul de munca asupra sistemului judiciar din Romania si la necesitatea de a restructura instantele si parchetele, reechilibrand numarul de angajati si sarcina de lucru, raportul MCS aratand ca "Guvernul remediaza in prezent sursa acestei probleme, prin modificari legislative, abordand unele dintre cauzele speciale ale unui val de dosare noi."

Ultima recomandare se referea la crearea unui grup de larga reprezentare care sa monitorizeze reforma judiciara. Aceasta recomandare a reflectat necesitatea de a se ajunge la un consens pentru reformarea sistemului judiciar. De la raportul din luna iulie nu s-a realizat niciun progres in ceea ce priveste reunirea in mod eficace a actorilor-cheie.

La subcapitolul "Eficacitatea actiunii judiciare", raportul arata ca "in ultimele luni, Ministerul Public, Directia Generala Anticoruptie si Inalta Curte au continuat sa lucreze in mod profesionist si impartial, uneori fiind supuse unei presiuni extreme. Rezilienta dovedita pana in prezent de institutiile respective intareste concluzia ca rezultatele pe care acestea le-au obtinut in materie de sanctionare a coruptiei la nivel inalt se numara printre cele mai semnificative semne ale progreselor realizate de Romania in cadrul MCV. Este esential ca acest progres sa se mentina sub noua conducere. De asemenea, acesta nu trebuie sa fie subminat de alte restrictii privind capacitatea agentiilor de asigurare a respectarii legii de a actiona in justitie."

La subcapitolul "Integritatea", Comisia precizeaza ca "o preocupare majora ramane faptul ca rapoartele ANI sunt in mod frecvent contestate, chiar daca bilantul actiunilor castigate de ANI in cazul atacarii deciziilor sale in instanta este pozitiv. Agentia, Consiliul National de Integritate (NIC) si personalul acestora au facut deopotriva obiectul unor frecvente atacuri politice si mediatice. Parlamentul nu a aplicat rapoartele ANI, chiar si atunci cand erau confirmate de hotarari definitive ale instantelor (a se vedea cele de mai sus). In noiembrie 2012, ANI a emis patru rapoarte de incompatibilitate privind ministri si inalti functionari. Toate cele patru rapoarte au fost contestate in instanta si niciunul dintre cei vizati nu a demisionat din acest motiv. Impreuna cu sugestiile frecvente de modificare a cadrului juridic al ANI, aceasta situatie genereaza o incertitudine care ingreuneaza capacitatea Romaniei de a face dovada instituirii unui cadru juridic solid in materie de integritate".

Cu privire la "Lupta impotriva coruptiei", CE arata ca "progresele par foarte limitate in ceea ce priveste prevenirea si pedepsirea coruptiei legate de achizitiile publice. Pasii inainte facuti in combaterea coruptiei la nivel inalt nu au fost insotiti de progrese in domeniul achizitiilor publice. Instrumentarea dosarelor pare sa dureze mult, partial din cauza necesitatii unei expertize financiare specifice, ceea ce conduce la problema speciala a contractelor incheiate inainte de pronuntarea unei hotarari judecatoresti cu privire la infractiune. Pedepsele pentru functionarii implicati in doare de frauda in materie de achizitii publice sunt in continuare foarte mici, iar legea nu prevede posibilitatea unei anulari pe motive de conflict de interese a proiectelor care au fost deja executate. Exista, de asemenea, mari indoieli cu privire la eficacitatea organelor de urmarire penala care gestioneaza aceste cazuri. Propunerile recente par sa puna in discutie baza institutionala independenta si stabila, care este esentiala pentru realizarea de progrese reale. O abordare mai sistematica a verificarilor ex ante, rol destinat in modul cel mai logic ANI (cu noi resurse), ar asigura, de asemenea, o punere in aplicare uniforma si sistemica si ar oferi o cale de urmat utila."

Concluziile raportului MCV

"Prezenta evaluare arata ca Romania a pus in aplicare doar unele dintre recomandarile Comisiei care vizau restabilirea statului de drept si a independentei sistemului judiciar. Desi Constitutia si rolul si hotararile Curtii Constitutionale au fost respectate, angajamentele referitoare la protectia sistemului judiciar impotriva atacurilor, la inlocuirea ministrilor impotriva carora au fost pronuntate hotarari in materie de integritate si la demisia parlamentarilor care fac obiectul unor hotarari definitive in materie de incompatibilitate si conflicte de interese sau care au fost condamnati definitiv pentru coruptie la nivel inalt nu au fost puse in aplicare pe deplin. In acelasi timp, nu au fost facute inca numirile la conducerea Ministerului Public si a DNA-ului", se arata in finalul raportului.

"De asemenea, Comisia remarca necesitatea accelerarii progreselor in ceea ce priveste recomandarile sale referitoare la reforma sistemului judiciar, la integritate si la lupta impotriva coruptiei. Comisia va monitoriza indeaproape progresele, in cadrul unui dialog constant cu autoritatile romane, iar la sfarsitul anului 2013 va prezenta un raport cu privire la procesul de reforma", incheie Comisia Europeana.