Declaratie surprinzatoare a presedintelui Traian Basescu, vineri, la sedinta CSM. Presedintele a ridicat problema numirii sefilor DNA si Parchetului General, si a spus ca, potrivit articolului 134 din Constitutie, nu ministrul Justitiei ar trebui sa faca propunerile, ci CSM. Articolul 134 din Constitutia Romaniei, alineatul 1, prevede ca "Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii."Basescu a cerut CSM "un punct de vedere neoficial" legat de aceasta problema.

Incepand cu anul 2005, potrivit unei legi initiate de Monica Macovei, numirile la sefia DNA si a Parchetului General s-au facut la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al CSM, decizia finala apartinand sefului statului.

Declaratiile lui Traian Basescu in sedinta CSM:

  • Am o problema, care este o problema la zi. Puteti sa spuneti: domnul presedinte, dar cum de nu ai observat-o pana acum?
  • Dupa cum stiti, am primit propunerea de la Ministerul Justitiei pentru functia de procuror general si procuror sef al DNA.
  • Dincolo de asta, as mai face o paranteza: trebui sa gasim solutii sa asezam pe functii procurori adjuncti, sefi de sectii.
  • Teoria pe care am avut-o pana acum a fost: Nu numim adjuncti si sefi de sectii la parchete pana nu numim sefii mari, dandu-le acestora ocazia sa fie implicati in numirea adjunctilor. Pana acum, sefii nu au avut sansa sa isi faca o echipa.
  • Acum eu fac un apel la dumneavostra - o urgenta la zi este ocuparea posturilor vacante sau cu interimari pe ele in Parchetul General si in DNA, si sunt multe functii.
  • Eu am primit propunerile pentru cei doi sefi.
  • Am venit pregatit sa ridic problema asta. Avem un articol - 134 in Constitutia Romaniei: CSM face presedintelui propunerile pentru functiile de procurori sefi. Acest articol, in opinia mea de inginer, spune clar ca CSM face propunerile. Nu ma voi grabi cu cele doua propuneri. Eu nu am un termen in care sa decid asupra celor doua propuneri.
  • Deci propunerea, conform Constituiei, trebuie sa vina de la CSM. Aceasta prevedere nu a fost atacata la CCR pana acum.
  • Ma surprinde ca pana acum nu au reactionat alte structuri pe tema asta.
  • Astept un punct de vedere al CSM despre cum cititi acest articol de Constitutie.
  • Nu am in Constitutie o prevedere expresa ca ministrul Justitiei face propunerile, ci ca CSM face propunerile.
  • Va rog sa nu o considerati sarcina de serviciu, dar dati-mi si mie o parere, cum citesc articolul 134.
  • Toti consilierii mei m-au intrebat: domnul presedinte, dar cum de nu ati observat pana acum?
  • Mi-ar prinde bine un punct de vedere neoficial, pur si simplu o sugestie catre presedinte.
  • Mizati pe ceea ce am spus, ca nimic nu e de negociat in ceea ce priveste justitia. Nici numiri dubioase, nici dosare.
  • Aveti aici oameni care pot spune ca niciodata nu am intrebat de vreun dosar.

Ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a transmis, pe 27 decembrie, catre presedintele Traian Basescu propunerile pentru numirea in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a lui Nitu Tiberiu Mihail, respectiv a lui Irimie Ioan in functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie. In luna noiembrie, Tiberiu Nitu si Ioan Irimie au primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii.

In urma intervievarii celor doi candidati, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis ministrului Justitiei hotararea Sectiei pentru procurori din 22 noiembrie privind avizarea negativa a celor doua propuneri, Tiberiu Nitu si Ioan Irimie. Avizul CSM este consultativ, decizia finala apartinand sefului statului.

In motivarile hotararilor de respingere a candidaturilor, facute publice in 3 decembrie, CSM arata ca procurorul Tiberiu Nitu, propus de ministrul Justitiei pentru functia de procuror general al Romaniei, are un autocontrol scazut, o rezistenta scazuta la stres in timp ce Ioan Irimie nu cunoaste institutiile Uniunii Europene si da dovada de o cunoastere lacunara a realitatilor institutionale ale DNA.