“O abordare comunista” este reprosul adus celei mai importante masuri adoptate in perioada ministeriatului lui Raed Arafat, cum remarca chiar el. Mutarea achizitiilor publice in sanatate din ograda spitalelor in cea a Ministerului Sanatatii ar putea produce mari schimbari in imparteala banilor din sistem.
Se revine astfel la situatia anterioara lui 2008, atunci cand licitatiile din sanatate nu se aranjau local, ci la nivel national. Restauratia este insa doar partiala, iar eficienta ei discutabila.
CUM INCEARCA GUVERNUL SA IMPACE CAPRA FARA SA SUPERE VARZA
Romania ramane un tinut al paradoxurilor: desi este tara europeana in care se cheltuie cel mai putin pentru sanatatea fiecarui locuitor, in acelasi timp este tara care a avut cea mai mare rata de crestere a cheltuielilor cu medicamente din ultimul deceniu. Dar aceasta crestere sustinuta nu a fost simtita pozitiv si in randul populatiei. Concluzia, in formularea raportului FMI din octombrie 2012, este ca “inainte de a-si creste cheltuielile, Romania ar trebui sa se ocupe de ineficienta sistemului sau sanitar.”
Dar uitam adesea ca pentru organizatiile mondiale de tipul Bancii Mondiale sau al FMI prioritara nu este bunastarea cetatenilor obisnuiti, ci mai degraba capacitatea statului de a-si returna datoriile la timp. Comportamentul este firesc pentru niste institutii bancare iar guvernul, care depinde financiar de ele, incearca sa satisfaca aceasta asteptare fara a tulbura prea mult apele intereselor de acasa.
Astfel ca, in septembrie 2012, atunci cand Ministerul Sanatatii era condus inca de precautul doctor Vasile Cepoi, guvernul Romaniei s-a angajat in fata FMI sa “imbunatateasca sistemul de achizitii al spitalelor, mai ales prin licitatii centralizate”. Scopul declarat: rezolvarea paradoxalului dezechilibru financiar din sistemul medical romanesc.
Luna noiembrie a adus o salva de declaratii oficiale in care erau subliniate aspectele pozitive ale centralizarii, dar fara posibilitatea verificarii obiective a valabilitatii acestor afirmatii in lipsa documentului oficial al deciziei.
Hotararea prin care Guvernul rapeste spitalelor organizarea licitatiilor publice din sanatate - care reprezinta 85% dintre toate licitatiile electronice organizate in ultimii doi ani in Romania – si le aduce la centru, in ograda Ministerului, a fost publicata cu 5 zile inaintea alegerilor parlamentare din decembrie. Abia acum afirmatiile autoritatilor pot fi cantarite si apreciate pe baza unor informatii sigure.
UN MINISTRU NUMIT DORINTA
Principala justificare oficiala a restauratiei licitatiilor nationale este continuitatea aprovizionarii cu medicamente si reducerea preturilor produselor achizitionate de spitale. Ideea este simpla: cu cat cantitatile achizitionate sunt mai mari si suma contractului mai consistenta, cu atat reducerile oferite de furnizori vor fi mai mari.
Ca si in practica lucrurile stau asa o spune dr. Nicolae Marcu, directorul Medlife, cea mai mare retea de spitale private din Romania: “Noi avem o unitate care centralizeaza achizitiile pentru toate spitalele si clinicile noastre din tara.
E nevoie de o mana forte care sa arate din start ca daca prinzi pe cineva cu un comportament incorect sa-l scoti din relatia cu banii publici.
dr. Sorin Paveliu
Pentru noi, centralizarea a fost o optimizare.”
Corectitudinea masurii este confirmata si de dr. Sorin Paveliu, expert in politici medicale al Societatii Academice din Romania, doar ca “ea va fi foarte greu de implementat. Va fi nevoie de un ministru cu foarte multa dorinta de a face asa ceva.”
CINE VA FI OMORAT...
Caci speranta Guvernului de a vedea o crestere consecutiva a competitiei intre furnizorii de materiale sanitare nu este deloc o certitudine. Centralizarea licitatiilor ar putea duce pe termen lung, spune un raport al Consiliului Concurentei, la “scaderea numarului furnizorilor si la cresterea preturilor si o lipsa de alternative pentru consumatori.”
Exista posibilitatea ca singura licitatie nationala unde se va manifesta o competitie reala, si care va produce deci preturi mai mici, sa fie doar cea organizata prima data. Castigatorului acesteia ii va fi acordat un contract pe un an la pachet cu niste avantaje greu de surmontat ulterior de catre concurentii sai.
“Daca un an de zile o tara intreaga va cumpara un medicament generic, toata lumea va pune semnul egal intre denumirea comerciala utilizata de cel care a castigat licitatia si denumirea comuna internationala. In mintea tuturor acela va fi medicamentul cerut de fiecare data la farmacie”, spune dr. Sorin Paveliu. „Asta inseamna ca acea firma nu va mai avea nevoie de niciun fel de marketing, fiind un medicament impus. Asta va omori toata concurenta.”
Constatarea lui Sorin Paveliu este confirmata si de catre raportul Consiliului Concurentei, care ofera in plus perspectiva pacientului: pe durata acordarii unui contract de un an, concurenta la nivel de produse va disparea si bolnavii
Atunci, cel care a castigat prima data a avut 5-6 ani monopol.
presedintele Colegiului Medicilor, dr. Vasile Astarastoae
nu vor putea beneficia de produsele nou aparute pe parcursul acelui an.
... SI CINE VA FI FERICIT
Ingrijoratoare sunt si antecedentele Ministerului Sanatatii din perioada anterioara lui 2008 atunci cand, desi ar fi avut obligatia legala a organizarii anuale de licitatii nationale, autoritatile nu au facut-o prelungind contractele incheiate in 2003. “S-ar putea crea un monopol, cum s-a intamplat la anumite programe nationale”, isi aminteste dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor. „Atunci, cel care a castigat prima data a avut 5-6 ani monopol.”
Acest fenomen ii nemultumeste si pe producatorii de medicamente. “Sistemul de achizitii centralizate poate aduce beneficii extraordinare pe o piata libera. Dar in Romania, piata medicamentelor este una foarte puternic reglementata. Preturile nu sunt stabilite liber de catre cerere si oferta asa cum se intampla la alte echipamente cumparate de sistemul medical, cum sunt ambulantele”, spune Dan Zaharescu, directorul Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.
„Imaginati-va ce ar insemna sa incepem o saga a contestatiilor pe caietele de sarcini, pe cine a castigat, care sa duca la blocaj sau la imposibilitatea de a livra medicamente catre pacienti pe o perioada de timp mai lunga”, avertizeaza Zaharescu.
UNDE ESTE PUMNUL DE FIER?
Furnizorii de produse medicale au un antidot pentru un astfel de mediu inalt centralizat: impartirea pietei. „Principala problema cu care Ministerul va trebui sa se lupte in acest sistem va fi cartelizarea” remarca dr. Sorin Paveliu. „Pentru ca vor veni doi distribuitori si isi vor imparti piata. Va fi foarte greu pentru Consiliul Concurentei sa demonstreze de ce a ramas pretul ridicat.”
Din nou istoria confirma temerea expertilor: la ultima licitatie nationala mare, organizata in 2003 pentru achizitionarea de medicamente anti-diabetice si oncologice, statul nu a reusit sa obtina nicio reducere de la furnizori fata de pretul maxim.
„Acesta este un pericol foarte greu de ocolit”, mai spune dr. Sorin Paveliu, „si e nevoie de o mana forte care sa arate din start ca daca prinzi pe cineva cu un comportament incorect sa-l scoti din relatia cu banii publici.” Dar desi ministrul Sanatatii, Raed Arafat, a declarat ca in astfel de situatii furnizorii vor fi exclusi din contractele cu statul pe o perioada de 2-3 ani, mentionarea acestor penalizari nu exista deocamdata in documentele oficiale publicate de Minister.
MICI SPAGARI ABANDONATI SI MARI CORUPTI FERICITI
Insa principalul motiv pentru care descentralizarea in 2008 a licitatiilor nu a functionat cum se astepta a fost coruptia. In ultimii ani, pretul platit de un spital pentru un produs putea sa fie si de 20 de ori mai mare decat pretul platit de un alt spital pentru exact acelasi produs. Acest comportament de prada a visteriei spitalelor s-a generalizat, caci directorii acestor spitale erau acoperiti legal.
Ei sunt cei dintai loviti de restauratia licitatiilor nationale si este probabil unul dintre principalele motive pentru care “unii dintre managerii spitalelor vad jumatatea goala a paharului, altii jumatatea plina”, cum spune dr. Vasile
Nu stiu care va fi reactia aparatului birocratic. Avem nevoie de supraveghere a procedurii din afara sistemului.
presedintele Colegiului Medicilor, dr. Vasile Astarastoae
Astarastoaie. “Opiniile sunt impartite” in lumea medicala.
Daca in varianta licitatiilor descentralizate la spitale au existat cazuri precum cel al mitei de 50.000 de Euro oferita in 2009 directorului Spitalului Judetean din Arges, in epoca precedenta, cea a licitatiilor nationale, dr. Serban Bradisteanu “atribuia discretionar contracte de furnizare de produse medicale, cauzand un prejudiciu de 9 milioane euro”, in calitatea de presedinte al unei comisii de evaluare din 2003.
MULTI EXPERTI, UN SINGUR TARTOR
Problema coruptiei din zona licitatiilor medicale nu depinde asadar de centralizarea sau descentralizarea acestora, ci de mecanismele de control aplicate. Cel putin 8 experti, numiti cu totii de catre ministrul Sanatatii, vor fi implicati in fiecare procedura de derulare a viitoarelor licitatii nationale, conform normelor publicate la inceputul lui decembrie 2012.
“Expertii ar trebui sa aiba si girul unui for profesional sau academic sau sa fie propusi/numiti de astfel de foruri” spune Ciprian Domnisoru, doctorand in politici publice la Carnegie Mellon. „Pentru a nu transfera problema coruptiei de la nivel local la nivel central, asupra comisiei de experti trebuie sa nu planeze nicio suspiciune de favorizare a unor furnizori.” In fapt, varianta recent propusa de catre autoritati concentreaza toata puterea de control in mana unui singur om: ministrul Sanatatii.
„Eu plec de la premisa de buna-credinta a celor care au venit cu aceasta idee”, spune dr. Vasile Astarastoae. „In acelasi timp am si aceasta mica retinere. Caci nu stiu care va fi reactia aparatului birocratic. Oricand intr-o procedura se poate pune un element neobservat si imediat constati ca nu mai exista maxima transparenta. Avem nevoie de supraveghere a procedurii din afara sistemului.” Dar deocamdata aceasta supraveghere din afara sistemului nu
Centralizarea propusa va fi neputincioasa in cazul unor programe nationale foarte costisitoare.
este prevazuta in hotararea de guvern aprobata.
OMUL DE CARE DEPINDE TOTUL
Sa nu uitam insa motivul pentru care este declansat acest domino al centralizarii licitatiilor: eficientizarea cheltuielilor, in special a celor din zona medicamentelor compensate catre care se duce 27% din bugetul sanatatii (peste media UE). Centralizarea va avea efecte doar pe zona medicamentelor compensate distribuite prin spitale, adica pentru 6,5% din totalul vanzarilor de medicamente din Romania.
Exista multe medicamente compensate, in special cele incluse in programe nationale costisitoare cum este cel de diabet sau de oncologie, care se elibereaza in farmacii cu circuit deschis si asupra carora centralizarea propusa de Ministerul Sanatatii este neputincioasa.
„O licitatie corecta dublata de clauze contractuale foarte clare si categorice precum si de masuri punitive la fel de clare si drastice ar fi benefica pentru sistemul sanitar romanesc si pentru consumul de medicamente din spitale”, puncteaza Viorel Vasile, presedintele Asociatiei Distribuitorilor de Medicamente din Romania. Dar „ramane de rezolvat problema consumului de medicamente din retail care consuma cea mai mare parte a bugetului CNAS.”
Prezentata de Guvern ca fiind o masura importanta, restauratia licitatiilor nationale este departe de a fi o lege „comunista”. Din nefericire, ea ar putea fi chiar mai periculoasa.
Caci concentreaza o buna parte din puterea de control si de decizie intr-o singura mana: a ministrului Sanatatii. Daca acesta este un om onest si bine-intentionat, legea ar putea repara multe. Dar daca nu?
* Sursele pentru datele statistice din acest text sunt raportul OECD 2012 "Health at a Glance", raportul EFOR 2012 "Veniturile si cheltuielile sistemului de sanatate" si Raportul sectorial al Bancii Mondiale din 2011.
17
6
