CCR aminteste de ce a declarat neconstitutionala Legea uninominalului pur propusa de USL

de Alina Neagu     HotNews.ro
Joi, 13 decembrie 2012, 18:36 Actualitate | Esenţial


Curtea Constitutionala aminteste, intr-un comunicat dat publicitatii joi, argumentele pentru care, in luna iunie, a declarat neconstitutionala legea uninominalului pur. Proiectul de lege initiat de USL, care prevedea ca alegerile parlamentare sa se desfasoare in sistem uninominal majoritar intr-un singur tur, astfel incat sa fie declarati invingatori cei care reuseau sa obtina cele mai multe voturi in colegiile in care candidau, a fost adoptat de Parlament pe 22 mai. Pe 27 iunie, CCR a admis o contestatie a PDL, declarand legea neconstitutionala. Daca alegerile parlamentare de luna aceasta ar fi fost organizate pe baza acelei legi, partidele de opozitie (PDL si PPDD) ar fi fost in mod clar defavorizate si ar fi avut mult mai putini reprezentanti in Parlament. In schimb, legea favoriza USL, UDMR si minoritatile.


Acel proiect de lege includea si un amendament care prevedea ca in judetele unde exista comunitati minoritare cu reprezentare mai mare de 7%, minoritatea respectiva sa primesca un mandat de parlamentar in plus. Legea Ponta-Antonescu a fost criticata la acea vreme de reprezentantii societatii civile.

Curtea Constitutionala arata, in comunicatul de joi, ca nu a sanctionat, in sine, prin decizia din 27 iunie, modificarea legislatiei electorale in anul in care au loc alegeri, ci faptul ca aceasta modificare - care intervenea cu cateva luni inainte de scrutin - avea consecinte negative asupra bunei desfasurari a procesului electoral si a exercitarii dreptului la vot.

Redam integral comunicatul Curtii Constitutionale:

Ca urmare a comentariilor aparute in mass-media cu privire la modalitatea de interpretare si aplicare a dispozitiilor Legii nr. 35 ¬ 2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004  pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001  si a Legii nr. 393/2004  privind Statutul alesilor locali, Curtea Constitutionala face urmatoarele precizari:

Prin Decizia nr.682 din 27 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, sesizare formulata de 54 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, in temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

In urma efectuarii controlului de constitutionalitate, Curtea a constatat urmatoarele:

I. ¬Legea criticata incalca dispozitiile constitutionale ale art.1 alin.(3), potrivit carora "Romania este stat de drept [...]", ale art. 2 - Suveranitatea si ale art. 61 - Rolul si structura (Parlamentului), intrucat consacra o solutie legislativa contrara vointei poporului exprimate la referendumul national din data de 22 noiembrie 2009¬ (par.XII 1)
¬Curtea constata ca, la data de 22 octombrie 2009, Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009  pentru organizarea unui referendum national, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul roman sa isi exprime vointa cu privire la doua probleme de interes national: trecerea la un Parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 de persoane.
Pana la momentul adoptarii legii criticate in prezenta cauza, optiunea poporului in sensul reducerii numarului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementari legislative. In ceea ce priveste reglementarea criticata, aceasta modifica legea electorala, respectiv Legea nr. 35/2008 , iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o crestere a numarului de parlamentari, care nu respecta vointa poporului exprimata la referendum.
Or, referendumul, indiferent de caracterul sau - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului national din anul 2009, reprezinta o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale.
Art.2 din Constitutie  prevede in acest sens ca "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum." Cu privire la acest text din Legea fundamentala , Curtea Constitutionala a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, ca "exprima vointa constituantului roman, potrivit careia, in cadrul democratiei reprezentative, suveranitatea nationala apartine intr-adevar poporului roman, insa aceasta nu poate fi exercitata intr-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirecta, mijlocita, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urma reprezinta expresia suveranitatii nationale, manifestata prin exprimarea vointei cetatenilor in cadrul alegerilor libere, periodice si corecte, precum si prin referendum".(par.XII 1.2-1.5.)
¬[¬], Curtea constata ca reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o solutie legislativa care nu respecta vointa exprimata de popor la referendumul consultativ mentionat este in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 1, 2 si 61.¬ (par.XII 1.12.)

II. ¬Legea criticata incalca principiul securitatii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constitutie , intrucat modifica legislatia electorala in anul in care au loc alegeri, iar aceasta modificare are consecinte negative asupra bunei desfasurari a procesului electoral si a exercitarii dreptului la vot. ¬ (par.XII 2)
    Precizare: Curtea nu a sanctionat, in sine, modificarea legislatiei electorale in anul in care au loc alegeri, ci faptul ca aceasta modificare - care intervenea cu cateva luni inaintea alegerilor ¬ avea consecinte negative asupra bunei desfasurari a procesului electoral si a exercitarii dreptului la vot.  Curtea a retinut in acest sens ca:
    ᅡ[¬] legea criticata [¬] modifica, in principal, tipul de scrutin stabilit de reglementarea electorala actuala in materie, in incercarea de a corecta unele dintre deficientele acesteia. [...].
Demersul legiuitorului nu este insa fundamentat in sensul retinut de Curte in jurisprudenta sa (in raport cu realitatile economice, politice si sociale ale tarii, rolul partidelor politice in procesul electoral, necesitatea rationalizarii Parlamentului), aspect criticat de autorii sesizarii cu referire la dispozitiile art. 147 alin. (4) din Constitutie , care consacra caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.
[...] dispozitiile art. 6 din Legea nr. 24/2000  privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, instituie obligatia fundamentarii actelor normative. Potrivit alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 24/2000 , solutiile pe care proiectul de act normativ le cuprinde "[...] trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului", iar, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, "pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare".
Lipsa unei fundamentari temeinice a actului normativ in discutie determina, pentru motivele aratate, incalcarea prevederilor din Constitutie  cuprinse in art. 1 alin. (5), potrivit carora, "in Romania, respectarea Constitutiei , a suprematiei sale si a legilor este obligatorie", precum si ale art. 147 alin. (4) potrivit carora deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii.
Se constata, totodata, ca modificarea Legii nr. 35/2008 - in esenta acesteia, cata vreme modificarea priveste tipul de scrutin reglementat de actuala legislatie - intervine cu aproximativ 6 luni inaintea alegerilor, ceea ce, astfel cum sustin si autorii sesizarii in motivarea acesteia, incalca principiile statuate de Curtea Constitutionala in aplicarea art. 1 alin. (5) din Constitutie , interpretat in concordanta cu dispozitiile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale  si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, cu raportare si la Codul bunelor practici in materie electorala adoptat de Comisia de la Venetia.
Curtea constata ca si legislatia electorala actuala a fost modificata cu mai putin de un an inainte de alegeri. Spre deosebire insa de situatiile in care a avut a examina prevederi ale acestei legislatii, situatii cand nu a fost sesizata cu critici in acest sens, in prezenta cauza Curtea a fost sesizata si trebuie sa se pronunte cu privire la modificarea intempestiva a legislatiei electorale din perspectiva consecintelor pe care aceasta le produce - la fel ca in precedentul solutionat prin Decizia nr. 51/2012 -, precum si cu privire la nerespectarea dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie , care consacra caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.
 Pentru a raspunde acestor critici, Curtea trebuie sa aiba in vedere evolutia legislatiei electorale si a problemelor de constitutionalitate pe care aceasta le-a ridicat de-a lungul timpului, reflectate in jurisprudenta sa in materie, jurisprudenta care a incorporat, in raport cu aceasta evolutie, prin receptarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, o serie de principii statuate in documente internationale de referinta.
Astfel, de-a lungul timpului, instabilitatea legislativa in materie electorala, determinata de modificarea acestei legislatii, cu precadere, in anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridica, ci si o cauza a deficientelor acestei legislatii, constatate cu prilejul aplicarii sale. De aceea, Curtea a constatat si a subliniat in repetate randuri necesitatea fundamentarii actului de legiferare, precum si a realizarii unui demers legislativ complex in materie electorala - a unei reexaminari "de ansamblu" a Legii nr. 35/2008 . Ceea ce a sanctionat Curtea prin Decizia nr. 51/2012 , invocata de autorii sesizarii, nu a fost doar modificarea legislatiei electorale intr-un an in care au loc alegeri. Retinand incalcarea, prin legea criticata, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie , Curtea a analizat consecintele acestei modificari: "dificultati suplimentare autoritatilor insarcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptarii la procedura nou instituita si operatiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune", "dificultati in exercitarea dreptului de vot, dificultati care pot avea ca efect, in cele din urma, restrangerea exercitiului acestui drept".
Sunt astfel incalcate dispozitiile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) si (5), precum si ale art. 2.ᅡ (par.XII 2.19 -2.17)

III. ᅡPunctul 16 din legea ce face obiectul sesizarii, respectiv alin. (112) introdus la art.48 din Legea nr. 35/2008 , incalca prevederile constitutionale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni, art. 16 - Egalitatea in drepturi, art. 61 alin. (1) teza intai potrivit caruia "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman [...]" si art.62 alin.(1) potrivit caruia "Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorate"ᅡ (par.XII 3)
¬[¬] Curtea constata, mai intai, ca [ dispozitiile criticate] pun in discutie modul de atribuire a mandatelor de deputati si senatori, asadar tipul de scrutin reglementat de lege. In principiu, optiunea pentru un anume tip de scrutin apartine legiuitorului, solutie care rezulta din dispozitiile art. 62 din Constitutie  care obliga la alegerea prin vot a Parlamentului, lasand legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum si modalitatile concrete de organizare si desfasurare a scrutinului. [¬]¬ (par.XII 3.2)
ᅡIndiferent de sistemul electoral sau tipul de scrutin pentru care opteaza legiuitorul, Curtea Constitutionala este competenta sa se pronunte daca sunt respectate, in reglementarea acestora, principiile si dispozitiile Constitutiei .
     Curtea constata in acest sens ca, daca alin.(11) al art.48 din Legea nr.35/2008 , astfel cum a fost modificata, prevede un scrutin majoritar uninominal, potrivit caruia mandatele de deputati si senatori se atribuie candidatilor care au obtinut cel mai mare numar de voturi in cadrul colegiilor uninominale, alin. (112) al aceluiasi articol, introdus ca urmare a admiterii unui amendament formulat la Camera Deputatilor, prevede reguli suplimentare de atribuire a mandatelor de deputat.
Astfel, in plus fata de mandatele rezultate din alegerea prin scrutin majoritar uninominal, la nivelul fiecarui judet "in care locuitorii apartinand comunitatii romanesti sau unei minoritati nationale depasesc, conform datelor oficiale finale ale ultimului recensamant al populatiei, 7% din totalul locuitorilor judetului", "se acorda un mandat in Camera Deputatilor candidatului cel mai bine plasat al competitorilor electorali apartinand acelei comunitati" in cazul in care "niciun candidat al competitorilor electorali apartinand acelei comunitati nu a obtinut mandat conform alin. (11)".
Asadar, la numarul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare reglementate de art. 5 din Legea nr. 35/2008 , se va adauga un numar de mandate variabil in functie de doua criterii: ponderea unei minoritati nationale, respectiv comunitati romanesti in populatia unui judet si optiunea alegatorilor din judetul respectiv (care il poate plasa ori nu pe unul sau mai multi reprezentanti ai minoritatii/comunitatii printre cei alesi pe baza scrutinului uninominal). Astfel, in afara mandatelor de deputati si senatori ce rezulta direct din scrutin, poate exista un numar de mandate de deputati rezultate indirect din scrutin, altele decat cele la care se refera dispozitiile art. 62 alin. (2) teza a doua din Constitutie  (a carei aplicare este realizata in legea electorala de un alt text - art. 9 din Legea nr. 35/2008 ).
Aceasta reglementare este neconstitutionala prin:
a) lipsa de legitimitate si reprezentativitate a unui mandat astfel stabilit si obtinut;
b) incompatibilitatea cu dispozitiile art. 62 alin. (2) teza intai din Constitutie , potrivit carora "organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale";
c) incompatibilitatea cu dispozitiile constitutionale a conceptului de "comunitate romaneasca" cu referire la populatia unui judet al Romaniei.
Astfel, mandatele atribuite in conformitate cu regula stabilita de alin. (112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008  rezulta indirect din scrutin, iar numarul voturilor pe care il obtin persoanele carora li se atribuie aceste mandate, in raport cu numarul voturilor competitorilor electorali care obtin mandate prin scrutin majoritar uninominal la nivel de colegiu, respectiv circumscriptie electorala, determina o reprezentare incorecta si inegala a voturilor cetatenilor in Parlamentul Romaniei, in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului si art. 62 alin. (1) potrivit caruia "Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale".
Acest numar de mandate nu se stabileste in functie de principiul reprezentativitatii, ci in raport cu ponderea minoritatilor nationale sau a comunitatii romanesti in cadrul circumscriptiei electorale, care poate sau nu depasi pragul minim de 7% stabilit in mod aleatoriu de catre legiuitor. Se observa ca stabilirea acestui prag nu are niciun temei constitutional sau legal. De altfel, reglementarea sa nu este motivata nici in Raportul intocmit de Comisia juridica de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor, acolo unde amendamentul a fost introdus.
 Curtea Constitutionala a retinut in jurisprudenta sa (Decizia nr. 53 din 12 februarie 2004 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 240 din 18 martie 2004) ca in Romania "insasi Constitutia  confera un regim special organizatiilor apartinand minoritatilor nationale, care sa le permita acestora reprezentarea politica in cadrul autoritatii legiuitoare". Acest regim special este reglementat prin dispozitiile art. 62 alin. (2).
Textul de lege criticat este in contradictie cu dispozitiile art. 62 alin. (2) din Constitutie , intrucat, in temeiul sau, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament pot dobandi mai multe locuri de deputat, in functie de numarul circumscriptiilor electorale aflate in ipoteza reglementata de textul de lege. Or, potrivit art. 62 alin. (2) din Constitutie , aceste organizatii aflate in ipoteza prevazuta de norma constitutionala (aceeasi cu a textului legal criticat) "au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale". "Conditiile legii electorale" la care face trimitere dispozitia citata se refera la reglementarea modului de atribuire a acestui loc si nu poate fi interpretat in sensul ca, prin legea electorala, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament ar putea dobandi un numar mai mare de locuri de deputat intr-un alt mod decat prin vot "universal, egal, direct, secret si liber exprimat".
O reprezentare diferita in Parlament in raport cu structura etnica a circumscriptiilor electorale (judetele tarii) - in sensul ca la un numar identic sau apropiat de alegatori, carora, potrivit normei de reprezentare, le revine un numar identic de mandate de parlamentari, va exista, in realitate, un numar diferit de mandate rezultate in mod diferit - direct sau indirect din scrutin - corespunzator structurii etnice a judetelor in cauza, contravine principiilor constitutionale enuntate si, totodata, incalca prevederile art. 4 alin. (1) din Legea fundamentala , potrivit carora "statul are ca fundament unitatea poporului roman.
Curtea constata, totodata, ca dispozitiile alin.(112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008  determina o dubla reglementare a situatiei minoritatilor nationale care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, cata vreme Legea nr. 35/2008  stabileste, in art. 9 alin. (1), ca "(1) Organizatiile cetatenilor apartinand unei minoritati nationale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care nu au obtinut in alegeri cei putin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constitutia Romaniei , republicata, ia un mandat de deputat, daca au obtinut, pe intreaga tara, un numar de voturi egal cu cel putin 10% din numarul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat".
Mai mult, textul criticat extinde exceptia prevazuta de Constitutie  pentru cetatenii apartinand minoritatilor nationale (definita de Legea nr. 35/2008 , in art. 2 pct. 29, ca fiind "acea etnie care este reprezentata in Consiliul Minoritatilor Nationale) si in ceea ce priveste persoanele de etnie romana, pe care, printr-o sintagma fara niciun suport constitutional, respectiv aceea de "comunitate romaneasca", le asimileaza, sub acest aspect, minoritatilor nationale.
Or, sintagma "poporul roman" pe care legiuitorul constituant o foloseste atunci cand, in art. 2 alin. (1) stabileste ca "suveranitatea nationala apartine poporului roman", implica in mod necesar unitatea si unicitatea poporului, fiind incompatibila cu identificarea, in cadrul poporului roman si pe teritoriul Romaniei, a unor structuri bazate pe apartenenta la etnia romana - "comunitati romanesti", ai caror membri sa beneficieze, in virtutea unui statut asimilat minoritatilor nationale, de drepturi conferite cetatenilor apartinand unei minoritati nationale in considerarea acestei apartenente. O astfel de reglementare incalca si dispozitiile art. 16 alin.(1) din Constitutie , potrivit carora "cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".ᅡ (par.XII 3.6-3.18)

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat ca legea criticata incalca, in ansamblul sau, dispozitiile Constitutiei  cuprinse in art.1 - Statul roman, art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni, art. 16 - Egalitatea in drepturi, art. 61 - Rolul si structura (Parlamentului), art.62 - Alegerea Camerelor si art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale. (par.XIV)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















.*.


5621 vizualizari

  • -4 (22 voturi)    
    un rezumat, va rog (Joi, 13 decembrie 2012, 19:03)

    Eugenn [utilizator]

    Cine sta sa citeasca integral comunicatul Curtii Constitutionale?
    • +7 (19 voturi)    
      rezumat (Joi, 13 decembrie 2012, 21:06)

      C.T.C [utilizator] i-a raspuns lui Eugenn

      Legea propusa de USL si respinsa de CCR ne-ar fi dus alaturi de Corea de Nord. Era vorba de "uninominalul pur", lege ce ar fi facut ca partidele ARD si PPDD care au obtinut impreuna 30% din voturi, sa nu aiba niciun reprezentant in Parlament. Legea actuala este cea facuta in 2008 de PNL + PSD, tocmai pentru a ajuta la acea data PNL-ul care se afla intr-o situatie destul de grea. Se stie foarte bine ca mai toti pnl-istii au intrat in 2008 in Parlamnet de pe locurile 2 si 3. De aceasta data usl-istii nu mai aveau nevoie de acea lege si au incercat sa o schimbe din nou, tot in favoarea lor, fortand o lege care sa elimine complet "opozitia" care oricum este destul de anemica. Corect ar fi fost sa dea o lege care sa respecte Referendumul din 2009, sa avem 300 de parlamentari si sa se respecte in Parlament procentele obtinute de fiecare partid sau alianta politica in parte. Sper ca acum ai inteles de ce nu s-a acceptat ca fiind constitutionala legea propusa de USL.
      • -3 (9 voturi)    
        principalul sustinator:Basescu (Vineri, 14 decembrie 2012, 8:33)

        Wizard of Oz [utilizator] i-a raspuns lui C.T.C

        Ati uitat.....el o tinea, intr-o vreme (cand ii convenea) mortis cu uninominalul "pur".
        Da, basescu asta al vostru !
      • +4 (8 voturi)    
        Sa vedem ce spunea presedintele pe 7 martie (Vineri, 14 decembrie 2012, 8:52)

        nellino [utilizator] i-a raspuns lui C.T.C

        "E o obligaţie morală a majorităţii ca, împreună cu minoritatea din Parlament, să decidă vot uninominal curat, care nu lasă oameni de pe locul trei să ajungă în Parlament, iar oamenii de pe locul unu în colegiu să stea acasă", a spus şeful statului.

        sursa: http://www.mediafax.ro/politic/basescu-cere-parlament-unicameral-cu-300-de-membri-si-uninominal-pur-9377000
    • +6 (10 voturi)    
      Rezumatul e ca ... (Joi, 13 decembrie 2012, 22:57)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui Eugenn

      ... Ponta, desi doctor in drept (cu lucrare copiata, ce-i drept) habar n-are ce inseamna sa respecti legea. Reducerea numarului de parlamentari se poate face prin propunerea si votarea in parlament a unei noi legi electorale, dar nu in conditiile preconizate de USL.
  • -13 (27 voturi)    
    Toate bune si frumoase, (Joi, 13 decembrie 2012, 19:07)

    evoque [utilizator]

    insa de ce nu respecta presedintele Basescu referendumul din 2009?
    "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum."
    Deci presedintele romaniei este mai suveran decat suveranitatea nationala.
    • +6 (18 voturi)    
      Si cum vrei sa respecte? (Joi, 13 decembrie 2012, 20:31)

      Alius [utilizator] i-a raspuns lui evoque

      Ce vrei sa faca? El a propus si a facut posibil referendumul. Nu el e cel care trebuie sa-l puna in aplicare, ci parlamentul.
    • +3 (11 voturi)    
      JET (Joi, 13 decembrie 2012, 20:47)

      C.T.C [utilizator] i-a raspuns lui evoque

      Atat meriti si tu si busola.
  • +2 (8 voturi)    
    ok... (Joi, 13 decembrie 2012, 19:07)

    Laurentiu78 [utilizator]

    durerors de citit din cauza limbajului...dar...argumentativ.
  • -9 (13 voturi)    
    o tempora,o more ! (Joi, 13 decembrie 2012, 19:13)

    paganini [utilizator]

    pai ACUM veniti cu aceasta reglementare...???????????????...normal ar trebui INVALIDATE alegerile...!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
  • +9 (21 voturi)    
    si uite asa... (Joi, 13 decembrie 2012, 19:13)

    math [utilizator]

    ... au lucrat cu spor stimabilii ca sa dea replica aberatiilor repetate ore in sir la Anterealitati.

    Si ce daca ? Votantii USL raman convinsi pe trei generatii ca Basescu si ceata lui au marit numarul de Parlamentari ca sa manance si ei o paine.

    S-a marit numarul de parlamentari, se mareste numarul de ministere. Sponsorii este multi (sic) astia chiar trebuie sa manance o paine. Toate lumea trebuie recompensata pentru succesul epocal de la alegeri. Este anul victoriei.
  • +11 (21 voturi)    
    cea mai buna solutie (Joi, 13 decembrie 2012, 19:36)

    C.T.C [utilizator]

    300 de parlamentari. Fiecare partid sa fie reprezentat in Parlament in functie de procentele obtinute la alegeri. Ai luat 10%, vei avea 10% din cei 300, deci 30 de parlamentari (sau poate mai putin cu 2-3 tinand cont ca minoritatile vor avea un procent dinainte stabilit). Oricum, sunt convins ca se va trece la vechiul sistem "pe liste", iar se vor face listele in functie de cine cotizeaza mai mult, se vor scoate locurile la licitatii..etc. Oricum, romanii au dovedit la aceste alegeri ca nu tin cont daca au de ales intre un infractor si unul cu cazierul curat. Daca usl punea un ghiveci cu flori , s-ar fi votat ghiveciul :)) CCR a respins legea cu "uninominalul pur" deoarece azi ne-am fi aflat in situatia in care 2 partide care au obtinut impreuna 30% din voturi (ARD + PPDD) nu ar fi avut niciun reprezentant in Parlament, iar puterea ar fi avut 93% din locuri, exact ca in Coreea de Nord.
    • +13 (17 voturi)    
      nu stiu... (Joi, 13 decembrie 2012, 20:56)

      Laurentiu78 [utilizator] i-a raspuns lui C.T.C

      daca e de ras sau de plans ceea ce recomandati. Va inteleg argumentatia, pentru ca statistica o dovedeste. Eu sunt de centru dreapta (liberal monarhist), si cel mai apropiat partid/alianta de doleantele mele, la aceste alegeri, ar fi fost ARD. Dar tocmai pentru ca am o "bruma" de inteligenta, la colegiul 2 Bucuresti nu am votat-o pe Dna. Anca Constantinescu (Maddamme "ciocu mic, acu' noi suntem la putere"), si dupa ce am cercetat candidatii (U.D.M.R a avut nesimtirea sa propuna un candidat anchetat de fapte de coruptie), am votat cu Partidul ecologist. La senat lucrurile au fost mai clare, D.nul Augustin Ofiteru "pare ok".

      insa eu fac parte din 10% care isi stiau candidatii...restul vot pe partid...cu Voiculescu si Stan inainte...
      votul uninominal e probabil recomandat pentru un popor cu un inalt nivel de educatie. Nu e cazul...
      • +7 (9 voturi)    
        perfect de acord (Joi, 13 decembrie 2012, 21:29)

        C.T.C [utilizator] i-a raspuns lui Laurentiu78

        Sunt perfect de acord cu cele spuse de tine, in special cu ultima fraza. Sunt 100% convins ca se vor intoarce la "liste", tema asta fiind abordata de usl-isti cu mult inainte de alegerile parlamentare. Nu si-au inchipuit nici ei ca oamenii nu vor tine cont de ce personaje vor fi aruncate la bataie. Din pacate, treaba cu monarhismul a fost atat de rau infierata de Ilici-kgb incat i-as da zero sanse de reusita, desi cred c-ar fi si asta o solutie de luat in calcul, dar chiar si-n acel caz, nu cred ca in jurul Regelui n-ar fi comunisti vopsiti in mari monarhisti.
        • +7 (9 voturi)    
          Singura solutie ... (Joi, 13 decembrie 2012, 23:00)

          Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui C.T.C

          ... dupa parerea mea e readucerea sistemului de invatamant pe linia de plutire. Degeaba insa, o clasa politica populista n-are interesul sa formeze o populatie capabila sa judece, care pe urma sa le dea cartonase rosii.
        • +8 (10 voturi)    
          Un alt sistem ?! (Joi, 13 decembrie 2012, 23:14)

          Nemo88 [utilizator] i-a raspuns lui C.T.C

          Chiar ma gandeam la o formula ce ar avantaja electoratul. Nu stiu daca mai exista si in alta tara. Avem 18 000 000 votanti ->300 parlamentari(cati au votat romanii la referendum). S-au prezentat la vot 42% din votanti. Rezulta 126 de parlamentari posibili.Daca in judet nu au iesit la vot 50% din alegatori , judetul nu va fi reprezentat in parlament, sistemul aceasta va scoate oamenii la vot , garantez.
          Cate judete sunt 41+ 1 Diaspora. Deci primii 3 pe fiecare judet ar cam fi. Ca oricum electoratul nu e prea reprezentat de parlamentarul ales desi ne place sa credem asta.Daca ar fi impartita atunci impartim regiunea in colegii si rezultam tot un numar de maxim 300 de parlamentari. Sunt sigur ca ar fi foarte diversificat si parlamentarii vor avea o problema in a scoate electoratul la vot .
          • +6 (8 voturi)    
            interesant (Joi, 13 decembrie 2012, 23:51)

            C.T.C [utilizator] i-a raspuns lui Nemo88

            Cred c-ar putea fi oarecum imbunatatit, in functie de populatia judetelor respective. Oricum, este prea frumos sistemul prezentat de tine - pentru noi si prea urat pentru ei.
          • 0 (0 voturi)    
            Mda (Vineri, 14 decembrie 2012, 17:40)

            cmg_george [utilizator] i-a raspuns lui Nemo88

            Suna destul de bine, trebuie gandit un mod in care sunt impartite colegiile, sau poate chiar impartiti cei 300 pe 6 legiuni...

            Am putea initia o lege cu teme asta!!!?!
  • -1 (9 voturi)    
    TRAGERE LA SORTI (Joi, 13 decembrie 2012, 20:09)

    dincannes [utilizator]

    O parte dintre parlamentari, sà spunem 100 la inceput, sà fie trasi la sorti, din listele pe care le va face Dan Diaconescu, cu jurati! Si mai democratic, nu se poate !
    Eu si multi ca mine, nu ne insusim doctrina nici-unui partid. Ar fi deci "partidul" celor fàrà de partid. Vrem si noi insà, sà avem reprezentantii nostri in parlament. Cum?
    Prin tragere la sorti.
    Nu este o inventie, au folosit-o grecii.
  • -8 (12 voturi)    
    Opinie (Joi, 13 decembrie 2012, 23:07)

    A310 [utilizator]

    Acesti paraziti platiti gras , ar trebui desfiintati , prin tot ce fac se dovedesc a fii multi dintre ei slugi a le lui basescu
    • +5 (13 voturi)    
      Fiii nostri sunt fii, dar a fi este a fi ! (Joi, 13 decembrie 2012, 23:49)

      C.T.C [utilizator] i-a raspuns lui A310

      Sper c-ai inteles ce ti-am zis. La fel este si cu "ALE MELE, ALE LUI" si "A LE" - scris de tine. Asta cu slugile lui Basescu e fumata, mai merge pe siteurile A3 sau rtv. Si eu sunt o sluga de-a lui si mai exista cel putin 1 milion de slugi inca (putin, mult, nu conteaza, important e ca existam).
  • +1 (3 voturi)    
    referendumul (Vineri, 14 decembrie 2012, 6:36)

    cotora [utilizator]

    referendumul din 2009, a spus clar, un parlament cu maxim 300 de parlamentari, acuma nu mai este vointa poporului ?
    • +2 (4 voturi)    
      Esenta problemei ! (Vineri, 14 decembrie 2012, 10:18)

      LegatusAugusti [utilizator] i-a raspuns lui cotora

      Da , in 2009 romanii au votat pentru doar 300 de parlamentari. Au trecut insa 2010 si 2011 (guvernari PDL) si 2012 (guvernare, in esenta, USL). Si avem aproape dublu parlamentari.
      De ce ?
      Simplu, practic TOTI parlamentarii nu doresc asta. O droaie n-au ce cauta prin Parlament. Unii doresc imunitatea (puscariabilii), altii bani, secretare, masini, excursii, faima........sa continui ?
      Politica , la noi, se face seara - in esenta la Antena3 si B1TV. De popor ii doare o data la 4-5 ani. Nu mai mult de 2-3 saptamani. Uitati-va cum a ajuns tara dupa 23 de ani: vanduta in mare parte (in sensul rau al cuvantului), populatia activa plecata in mare parte, tinerii capabili plecati, orase in ruina (chiar si din cele mari ). Ecosistemul -cel putin in estul tarii -pe care il stiu- este in plina distructie : mergeti pe soselele din sudul Vasluiului, nordul Galatiului , Bacau- chiar in oras , Iasi- chiar pe Copou - sa vedeti cata vegetatie a fost distrusa . Ii intreaba cineva ceva pe primarii astia.Unii sunt ai USL-ului. Nici cei ai PDL nu sunt mai brezi. Ministerul Mediului mai exista ? Guvern avem ? Parlament avem ? Cu ce se ocupa ?

      Si vechiul si noul Parlament te umple de deprimare. Unde sunt oamenii capabili ai Romaniei ? De ce sunt marginalizati oamenii capabili ?
      • +1 (3 voturi)    
        deci (Vineri, 14 decembrie 2012, 13:33)

        cotora [utilizator] i-a raspuns lui LegatusAugusti

        deci politicienii nu respecta vointa poporului, indiferent de tabara politica, atunci cum ii sanctionam ?, prin vot ?, nu putem, doarece televizorul a votat in locul romanilor din 1990 si pana astazi 2012, in situatia data suntem o societate bolnava, nu stiu care este tratamentul si daca exista asa ceva
  • +1 (3 voturi)    
    ce curios (Vineri, 14 decembrie 2012, 10:15)

    contele_de_saint_simon [utilizator]

    Alina Neagu, autoarea articolului, in brieful de la inceputul articolului, da esenta motivatiei CCR, cea care a justificat respingerea legii Ponta-Antonescu: alegerile intr-un singur tur dadeau drept cert dezastrul PD-L, in timp ce alegerile pe sistemul de vot actual ameliorau dezastrul ce avea sa vina.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by