Sfantul Andrei in traditia populara - noaptea strigoilor, farmecelor de dragoste si de aflare a rodniciei ogorului

de Red. Stiri     HotNews.ro
Joi, 29 noiembrie 2012, 19:03 Actualitate | Esenţial


Noaptea care preceda ziua Sfantului Andrei, cunoscut ca Ocrotitorul Romaniei, este asociata in traditia populara cu aparitia strigoilor, cu farmecele de dragoste si ghicirea ursitului, fiind potrivita si pentru a afla daca anul care vine va fi roditor, informeaza Mediafax.

Sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei (nume care deriva din cuvantul grecesc Andreas, care inseamna "viteaz" sau "barbatesc") apare, deopotriva, pe 30 noiembrie in calendarul ortodox, romano-catolic, lutheran si anglican. In Scotia, insa, el figureaza in ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfantului Andrei.

Noaptea Sfantului Andrei este marcata de unele obiceiuri, traditii, superstitii spectaculoase, de sorginte precrestina, vizand protectia atat a oamenilor, cat si a locuintelor si animalelor lor.

Potrivit traditiei, in noaptea de Sfantul Andrei, hotarul dintre cele vazute si cele nevazute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului. Astfel, in noaptea Sfantului Andrei, "umbla strigoii" sa fure "mana vacilor", "mintile oamenilor" si "rodul livezilor". Strigoii sunt spirite ale celor morti, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe taramul de dincolo. In aceasta noapte, aceste spirite devin periculoase, distrugatoare, aducand calamitati, boli si nefericire.

Pentru apararea gospodariei, usile si ferestrele casei, grajdurile, cotetele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni patrunderea duhurilor rele sau se atarnau cununi impletite de usturoi. Usturoiul folosit la aceste practici de aparare era de obicei "menit" cu un an inainte, tot in noaptea Sfantului Andrei. O ceremonie de "pazire" a usturoiului implica participarea fetelor si flacailor din sat, care petreceau, in vreme ce acesta capata calitatile pentru protectie.

Obiceiurile spun ca acest usturoi urma sa fie folosit de-a lungul anului care va sa vie ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protectie fata de duhurile malefice, precum si ca modalitate de a atrage un posibil partener de viata, a ursitului (dupa ce, in prealabil, usturoiul a fost sfintit la biserica si pastrat la icoana).

Ca mijloace de protectie fata de strigoi se mai foloseau firimituri de paine imprastiate in curte - pentru ca duhurile sa nu intre in casa dupa mancare - si candele aprinse langa icoane. Animalelor din gospodarie li se punea in hrana busuioc sfintit si in apa agheasma. De asemenea, se descanta droburi de sare, care se ingroapa sub grajd, pentru a fi scoase la suprafata de Sfantul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele, arata Mediafax.

O alta traditie spune ca in noaptea Sfantului Andrei se poate prevedea cat de rodnice vor fi livezile si ogoarele. Oamenii aduc in casa crengute de visin, le pun in apa si, daca infloresc pana la Craciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semanarea de grau in mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lasate in pod pana la Craciun - cele stricate sunt semn de luna ploioasa, cele incoltite sunt semn de bogatie.

Fetele care vor sa-si afle ursitul ascund sub perna busuioc sfintit, astfel incat chipul acestuia sa le apara in vis, apeleaza la "facutul cu ulcica", folosind un vas nou de lut, carbuni incinsi si incantatii magice, sau, la miezul noptii, se uita intr-un pahar cu apa "neinceputa", asezat pe cenusa, in care lasa sa cada o verigheta sfintita. In unele zone, se crede ca ursitul se poate vedea daca fata se asaza goala intre doua oglinzi, cu o lumanare in mana.

In noaptea Sfantului Andrei se crede ca lupii incep sa vorbeasca, isi pot misca gatul, devin mai sprinteni, iar oamenii care ii aud afla secrete groaznice. Plata este insa una teribila, pentru ca acesti oameni vor fi atacati de lupi si se vor transforma in varcolaci. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie - omul nu face nimic in gospodarie, pentru ca animalele de prada sa nu-i atace vitele. Acestea pot fi insa protejate si cu ajutorul unor cruci confectionate din ceara de albine.

Pana la Craciun, femeile nu mai tes si nici nu mai torc, ca sa nu starneasca mania Maicii Domnului.

Pe de alta parte, conditiile meteorologice din noaptea Sfantului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, daca afara este senin si cald. In schimb, un cer intunecat, cu luna plina, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarna cu troiene mari.

Ziua Sfantului Andrei marcheaza debutul sezonului sarbatorilor de iarna, care vor continua cu Sfantul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, si se vor incheia de Boboteaza, pe 6 ianuarie.

Potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), aproape 700.000 de romani, dintre care 352.496 barbati si 340.406 femei, isi sarbatoresc onomastica vineri, in ziua Sfantului Apostol Andrei

Conform sursei citate, 692.902 de cetateni romani poarta numele Sfantului Apostol Andrei.

Din totalul romancelor care isi sarbatoresc onomastica vineri, 286.592 poarta numele de Andreea, 25.397 - Andra, iar 20.973 - Andrea. De asemenea, 7.084 de femei se numesc Andreia, iar alte 354 - Andruta si Andrusa.

Majoritatea barbatilor, respectiv 331.475, poarta numele Andrei. Alti 12.200 se numesc Andras, 3.262 - Endre, iar 4.212 - Andreeas sau Andreas. De asemenea, 681 de barbati poarta numele de Andreiu, 13 - Andrusa si Andruta, iar alti 23 se numesc Andries, potivit datelor statistice.

Sfantul Andrei, cunoscut ca Ocrotitorul Romaniei, este considerat apostolul romanilor sau crestinatorul poporului roman.

















6428 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version