Curtea Constitutionala a Romaniei dezbate, miercuri, sesizarea presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala intre Parlament si puterea judecatoreasca generat de refuzul Legislativului de a revoca mandatul de senator al lui Mircea Diaconu ca urmare e unei hotarari judecatoresti definitive care confirma starea de incompatibilitatea a acestuia, potrivit Agerpres..

Preşedintele Consiliului, Alina Ghica, a decis în 31 octombrie să sesizeze Curtea privind conflictul între puterile statului în cazul Mircea Diaconu, respectiv între autoritatea judecătorească şi puterea legislativă, la sesizarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

În sesizare, şeful CSM solicită Curţii să pronunţe o decizie prin care să constataţi existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între cele două puteri, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită, şi să dispună măsurile pe care le consideră necesare în vederea restabilirii ordinii constituţionale care trebuie să existe între autorităţile publice prevăzute în Titlul III din Constituţia României.

Alina Ghica arată că prin decizia definitivă din 21 iunie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul Mircea Diaconu a fost menţinut ca temeinic şi legal Raportul de evaluare întocmit de ANI, însă Senatul şi-a exprimat votul negativ privind punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti, deşi prin aceasta se confirmase, irevocabil, starea de incompatibilitate a senatorului.

'Opinăm că refuzul Parlamentului României - Camera Senatului de punere în executare a unei decizii a ÎCCJ poate conduce la un blocaj instituţional din perspectiva dispoziţiilor constituţionale ce consacră separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi egalitatea în faţa legii. (...) Hotărârea judecătorească, desemnând tocmai rezultatul activităţii judiciare, reprezintă fără îndoială cel mai important act al justiţiei. Hotărârea judecătorească, în general, reprezintă un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice şi de eficientizare a normelor de drept substanţial. Forţa executorie a hotărârii judecătoreşti este un efect intrinsec al acesteia. Pe cale de consecinţă, ordinea juridică internă a statului ar deveni iluzorie dacă s-ar permite ca o decizie judiciară definitivă şi obligatorie să devină inoperantă', se arată în document.

Potrivit preşedintelui Consiliului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că în virtutea principiului separaţiei puterilor în stat Parlamentul nu are dreptul să intervină în procesul de realizare a justiţiei.

'O imixtiune a puterii legislative care ar pune autoritatea judecătorească în imposibilitatea de a funcţiona, chiar dacă numai cu referire la o anumită categorie de cauze şi pentru o anumită perioadă de timp, ar avea drept consecinţă ruperea echilibrului constituţional dintre aceste autorităţi. Din această perspectivă, votul negativ exprimat de Parlament constituie o încălcare nu doar a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, ci şi a celor prevăzute de art. 1 alin. (5), potrivit cărora în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie', susţine în sesizare Ghica.

Comisia juridică a Senatului a analizat în şedinţa din 11 septembrie scrisoarea înaintată de Agenţia Naţională de Integritate referitoare la aflarea senatorului liberal Mircea Diaconu în stare de incompatibilitate şi a stabilit că plenul Senatului este cel în măsură să ia o decizie cu privire la acest caz.

Ulterior, plenul Senatului a respins posibilitatea încetării mandatului de senator pentru liberalul Mircea Diaconu, care, potrivit raportului ANI, se află în stare de incompatibilitate.