Prelungirea vacantei mari cu o saptamana si intentia de a introduce "Bacalaureatul profesional" din acest an sunt "doua exemple ce avertizeaza asupra pericolului ca acest guvern sa sacrifice reformele pentru popularitate pe termen scurt", se arata intr-o analiza pe educatie realizata de Expert Forum, o organizatie de tip think tank. Raportul analizeaza reformele din ultimii ani din sectorul educatie-cercetare si prezinta o evaluare "a riscului ca ministeriatul Andronescu sa se angajeze intr-o contra-reforma".

Potrivit Expert Forum, incertitudinea din ultima perioada in ce priveste conducerea Ministerului Educatiei (4 ministri in 6 luni) si "scandalurile succesive de etica si buna conduita academica la nivel inalt au avut un efect extrem de distructiv asupra implementarii reformelor initiate in 2010".

Raportul analizeaza 17 directii principale care decurg din Legea Educatiei Nationale si stadiul la care sunt acestea in prezent. "Pe 4 directii progresele au fost deja anulate, toate din zona invatamantului superior, in 4 implementarea pare sa continue, majoritatea din zona preuniversitara, plus proiectul de cercetare ELI, iar restul se afla ori in suspensie, ori blocate datorita instabilitatii politice", precizeaza raportul Expert Forum.

Invatamantul preuniversitar - Cele mai importante schimbari

1. Invatamantul bazat pe competente, nu doar pe asimilarea de informatii

"Legea Educatiei Nationale (LEN) armonizeaza legislatia nationala cu Cadrul European al Competentelor Cheie, se arata in raport, avand drept obiectiv final intrarea pe piata muncii. LEN prevede urmatoarele opt categorii de competente cheie:

• Competente de comunicare in limba romana si limba materna, in cazul minoritatilor;
• Competente de comunicare in limbi straine;
• Competente de baza in matematica, stiinte si tehnologie;
• Competente digitale;
• Competente sociale si civice;
• Competente antreprenoriale;
• Competente de sensibilizare si de expresie culturala;
• Competenta de a invata sa inveti".

"Provocarea principala pentru implementarea eficienta a acestei noi directii, insa, este formarea sau re-formarea personalului didactic pentru a adopta practicile moderne bazate pe competente. Inertia puternica a personalului didactic, ce se manifesta prin intermediul structurilor sindicale si/sau politice, introduce un pericol major de deraiere a acestei reforme esentiale pentru competitivitatea Romaniei pe termen mediu si lung", considera Expert Forum.

Potrivit analizei realizate de acest think tank, "unul din elementele cheie prevazute de Legea Educatiei, introducerea masteratului didactic, este actualmente in suspensie, cu probabilitate ridicata de revenire la sistemul anterior, mult mai profitabil financiar pentru universitati, in detrimentul calitatii pregatirii".

2. Modernizarea si decongestionarea curriculumului

"LEN introduce o reducere a numarului de ore la clasa: maximum 20, 25 si 30 de ore pentru invatamantul primar, gimnazial si liceal, respectiv. Deasemenea se flexibilizeaza curriculumul considerabil prin descentralizarea sa partiala: scoala, prin intermediul profesorului, va putea folosi pana la 25% din orele de curs pentru a putea raspunde nevoilor elevilor, conform prioritatilor relevante la nivel local. (...) Acordand comunitatii si scolii o voce in stabilirea partiala a prioritatilor educationale pentru elevi, aceasta atrage o implicare mai activa si o responsabilizare mai explicita a celor mai importanti actori in procesul educational: actorii locali", se arata in raport.

Analizeaza precizeaza ca "demiterea de catre ministrul Pop a directorului Institutului National pentru Educatie, care coordona procesul elaborarii noului curriculum, a aruncat si aceasta zona in incertitudine, in special privind clasele a 2-a, a 5-a si a 9-a care trebuie sa fie gata pana in toamna 2013".

3. Reintroducerea invatamantului profesional

• "Invatamantul profesional este una din mizele majore ale reformei educatiei. Lipsa unei forte de munca bine calificate in multe domenii profesionale este un aspect semnalat foarte frecvent de catre agentii economici, si una din principalele frane in dezvoltarea unor regiuni. Principalul motiv al declinului invatamantului profesional in ultimii 10 ani a fost deconectarea lui treptata de nevoile pietei muncii".

• "Prin noile prevederi ale LEN, s-a introdus un nou sistem pe model german, unul din cele mai performante la nivel european si mondial. Fiecare elev are un contract cu o firma, beneficiaza de o bursa de 200 de lei, si are o activitate practica, in cadrul firmei, de 60% in primul an si de 75% in al doilea an. Firmele pot completa bursele cu sume suplimentare pentru a atrage cei mai buni elevi. Reusita acestei initiative este demonstrata de suprascrierea de doua ori, pentru anul 2012, a locurilor disponibile in scolile profesionale, precum si de interesul deosebit manifestat de companiile germane prezente in Romania care au infiintat la Brasov o scoala profesionala privata ale carei atestate vor fi recunoscute si in Germania".

• "Fragilitatea politica a programului este data de faptul ca el deviaza un numar mare de potentiali studenti/clienti ai universitatilor private, influente in actuala guvernare. Iar cu cat succesul sau creste, cu atat creste si vulnerabilitatea. In acest context, si amintindu-ne de proiectul de lege promovat in 2011 de catre actualul ministru, pentru a permite accesul elevilor fara bacalaureat in universitati, initiativa ￢bacalaureatul profesional￢ apare ca un mod ocolit de a atinge acelasi obiectiv. Rolul sau imediat insa va fi de a deturna tinerii catre o zona gri, intre bacalaureatul clasic si scoala profesionala, oferindu-le o diploma de carton fara nicio relevanta sau perspectiva pe piata muncii. Ulterior acestia nu vor avea alta solutie decat inscrierea la universitati private, ingrosandu-le profitul".

4. Finantarea per elev si principiul finantarea urmeaza elevul

• "Masura introduce o competitie sanatoasa intre unitati de invatamant pentru a atrage elevi, si nu doar intre scoli publice, ci si intre scoli publice si private, cu efecte benefice asupra calitatii educatiei. Aceste masuri ar putea intampina o opozitie puternica din partea sindicatelor, ce au facut deja presiuni pentru ca legislativul sa reduca sau sa elimine acest mecanism competitiv, in scopul de a garanta venituri scolilor publice si cadrelor didactice, independent de calitatea educatiei furnizate, pe principiul traditional al sinecurii. Numerosi primari sunt deasemenea nemultumiti pentru ca au pierdut controlul asupra unor fonduri pe care le directionau deseori in cu totul alte directii decat pentru a sustine educatia".

• "Finantarea per elev ia in considerare ciclul, tipul de educatie (la zi, seral, integrat, 'a doua sansa', 'step by step', vocational, profil muzica, arte plastice, etc.), mediul urban/rural, limba folosita, si zona geografica."

5. Descentralizarea si cresterea responsabilizarii in sistem

• "Prin LEN se descentralizeaza procesul educational, acordand un rol central consiliului de administratie al unitatii de invatamant, care include reprezentanti ai celor trei parti interesate: cadrele didactice, comunitatea locala (primar si consiliu local) si parintii. Ponderile sunt stabilite in asa fel incat comunitatea locala, prin parinti, consiliu local si primar, sa detina majoritatea in consiliul de administratie. Deasemenea, directorul fiecarei unitati semneaza un contract de management cu primarul, care se valideaza de catre consiliul local, precum si un contract educational cu parintii, in care sunt inscrise obligatiile partilor".

• "Aceasta modificare schimba profund dinamica interna a unitatilor de invatamant si chiar a comunitatilor locale, pentru ca in loc sa se supuna unor decizii luate la sute de kilometri distanta de catre persoane complet deconectate de la realitatile locale, membrii comunitatii trebuie sa initieze si sa intretina un dialog privind prioritatile comunitare in educatie. Acest mecanism are si un rol de educare a comunitatii privind implicarea si autoorganizarea in interes comun, dar slabeste substantial controlul central".

• "Din pacate aceste prevederi legale nu au fost inca implementate la nivel de legislatie secundara (Ordin de ministru), si deja la data publicarii prezentului articol, este prea tarziu pentru acest an scolar. Descentralizarea va trebui sa mai astepte pana in anul scolar 2013-2014".

6. Clasa pregatitoare si sistemul electronic de inscriere

• "Introducerea clasei pregatitoare vizeaza o trecere neteda si fireasca de la joaca la invatare, reducand totodata si varsta medie a populatiei scolare la debutul invatamantului obligatoriu, care este astazi cea mai ridicata din Europa. Sistemul electronic de inscriere introduce transparenta si eficienta in procesul de inscriere, eliminand unele practici ce conduceau in sistemul precedent la o defavorizare da facto a familiilor cu resurse  financiare reduse, fara 'relatii' si fara posibilitatea de a oferi 'atentii' semnificative".

• "Sistemul stimuleaza deasemenea competitia pentru elevi, obligand scolile sa fie mai receptive la solicitarile si preferintele parintilor. Scandalul politic si mediatic din jurul acestei probleme este una din cele mai vizibile si directe consecinte ale haosului politic din ultimele 6 luni. Epurarile politice masive de la Ministerul Educatiei, si mai ales de la structurile sale din teritoriu, precum si anularea si modificarea intempestiva a procedurilor de achizitii au condus la prezentul haos administrativ. Din nou, zeci de mii de copii si parinti au devenit victime colaterale ale diverselor vendete politice, complet deconectate de problemele reale ale cetatenilor".

7. Portofoliul educational si modificarea sistemului de evaluare a elevilor

• "Se introduce o detaliere si aprofundare semnificativa a procesului de evaluare, care nu se va mai rezuma la o serie de numere (note), ci va incerca sa detalieze ce se ascunde in spatele notelor. Evaluarea va fi mai frecventa, si va avea loc la sfarsitul clasei pregatitoare si al claselor a II-a, a IV-a, a VI-a si a IX-a. Portofoliul educational joaca rolul unui CV, cu informatii suficiente pentru a ghida elevul, dar si parintii si cadrele didactice in modul cel mai personalizat posibil."

• "Evaluarea mai frecventa nu are rolul de a introduce obstacole suplimentare, ci dimpotriva, de a dilua miza pentru a obtine o imagine cat mai putin distorsionata a pozitionarii reale a elevului. Acest sistem, mai detaliat si mai personalizat aduce Romania in pas cu bunele practici internationale. Statutul sau in prezent, este, din nou, incert. Noul sistem de evaluare a fost introdus intr-o serie de unitati scolare pilot in cursul anului scolar precedent, iar in acest an, el urma sa fie introdus la nivelul intregii tari."

• "Nu exista inca informatii clare in acest sens, dar daca nu este introdus, el va trebui sa astepte anul scolar 2013."

8. Etica si buna conduita: bacalaureatul supravegheat

• "Impactul direct, pe termen scurt insa, este de dus rece pentru zeci de mii de tineri nepregatiti, pe de o parte, si de privare a universitatilor de slaba calitate de un numar mare de clienti extrem de profitabili, pe de alta parte. Din punct de vedere politic, al doilea factor este infinit mai puternic, iar presiunea politica pentru repopularea bancilor, actualmente goale, ale fabricilor private de diplome, este imensa. Prima tentativa, de a permite accesul in universitati fara bacalaureat, a esuat in toamna 2011, dar ea este urmata de o noua initiativa, mai subtila, dar cu acelasi scop: bacalaureatul profesional. Ramane de vazut cati elevi se vor lasa pacaliti de aceasta cale de minima rezistenta catre un viitor profesional sumbru".

Invatamantul Universitar - Cele mai importante schimbari

9. Principiul raspunderii publice

• "Desi universitatile isi mentin acelasi grad de independenta administrativa si stiintifica, ele devin global raspunzatoare pentru modul cum cheltuiesc fondurile publice ce le revin, prin masurarea unor indicatori de impact socio-economic privind calitatea educatiei si cercetarii. Referitor la educatie, principala masura este legata de facilitarea integrarii pe piata muncii a absolventilor, iar in cercetare este vorba de vizibilitatea internationala a rezultatelor cercetarii, inclusiv relevanta lor industriala. Acest principiu este menit a asigura contribuabilul ca banii sai sunt cheltuiti in interes public, iar studentilor li se ofera informatii pentru a le permite sa aleaga cea mai potrivita institutie si cel mai potrivit program."

10. Evaluarea institutionala: clasificarea universitatilor si ierarhizarea programelor de studii

• "Evaluarea universitatilor si mai ales corelarea acesteia cu finantarea a intampinat o rezistenta puternica din partea universitatilor fara vizibilitate internationala, in scopul mentinerii finantarii bugetare independent de performanta. La doar 2 saptamani de la instalare, Guvernul Ponta a actionat, prin Ordonanta de Urgenta nr. 21/2012, prin care, pentru anul universitar 2012-2013, cheltuirea fondurilor publice in universitati se face independent de evaluare si clasificare. Mesajul politic transmis prin OUG 21/2012 este asadar de sustinere netransparenta a mediocritatii, din fonduri publice."

• "Mai mult, universitatile neperformante sunt in litigiu in prezent cu Ministerul Educatiei in  scopul desfiintarii evaluarii. Daca aceste interese particulare isi vor atinge scopurile ca si pana acum, pretul va fi platit si de contribuabil, care va finanta in continuare mediocritatea, dar si de absolventi, care vor fi in continuare nepregatiti si necompetitivi pe piata europeana si globala."

• "Corelarea performantei cu finantarea este asadar in pericol iminent de a fi eliminata, revenindu-se la sistemul discretionar si clientelar dinainte de 2010."

11. Criterii de performanta la nivel de individ, program de studii sau institutie

• "LEN introduce trei categorii de criterii de performanta, care sunt folosite dupa cum urmeaza:
• - la nivel individual, pentru acordarea titlurilor de conferentiar/CS2 si profesor/CS1; aceste criterii se refera exclusiv la activitatea de publicare stiintifica de specialitate, ele fiind verificate de secretariatul tehnic al Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), eliminand astfel in mod automat si cu transparenta maxima persoanele care nu au dovedit independenta si originalitate stiintifica validata international.
• - la nivel institutional, pentru clasificarea universitatilor in una din cele trei categorii, de educatie, educatie si cercetare, si cercetare avansata; aceste criterii acorda ponderea cea mai mare activitatii de publicare stiintifica, dar contin si indicatori referitori la calitatea procesului didactic.
• - la nivel de program de studii, pentru ierarhizarea pe cele 5 categorii, A, B, C, D si E; aceste criterii combina indicatori privind activitatea de cercetare cu cei privind calitatea procesului didactic.

• Aceste serii de criterii sunt printre cele mai vulnerabile aspecte ale reformei, in special cele privind activitatea individuala. Blocarea posturilor din ultimii 3 ani a lasat libere un numar de posturi de profesor si conferentiar de ordinul miilor. La momentul deblocarii acestor posturi si al lansarii concursurilor, criteriile in prezent in vigoare vor constitui un obstacol redutabil pentru o mare parte dintre candidatii fara opera stiintifica reala. Avand in vedere influenta politica a unora dintre acestia, eliminarea sau coborarea substantiala a stachetei este aproape asigurata. Un prim pas a fost deja operat prin reorganizarea CNATDCU, care aplica aceste criterii, cu ocazia scandalului privind teza de doctorat a premierului Victor Ponta.

• Ordinul ministrului educatiei 5644 din 7 septembrie 2012 decapiteaza Consiliul General, elimina componenta internationala a comisiilor de specialitate, dilueaza puternic nivelul stiintific, subordoneaza politic Consiliul transferand secretariatul tehnic de la UEFISCDI inapoi la Minister, desfiinteaza Panelurile de specialitate blocand astfel procesul de abilitare, si introduce persoane asupra carora planeaza serioase suspiciuni privind integritatea. Calea este asadar deja deschisa catre reinstalarea sistemului colegial si clientelar in promovarile academice, in detrimentul performantei validate international."

12. Etica si transparenta

• "LEN contine prevederi detaliate privind etica si buna conduita in managementul universitar precum si in activitatea de cercetare propriu-zisa. Exista trei entitati prevazute cu atributii in acest sens: Consiliul National de Etica (focalizat pe cercetarea stiintifica), Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor, si Certificatelor Universitare (focalizat pe acordarea titlurilor si diplomelor) si Consiliul de Etica si Management Universitar (focalizat pe etica in activitatea administrativa si didactica a universitatilor). Sanctiunile prevazute sunt dure, mergand pana la desfacerea automata a contractului de munca, in cazul abaterilor grave.

• Legea contine deasemenea o prevedere puternica impotriva unui fenomen foarte larg raspandit in Romania: nepotismul. Aceasta interzice relatiile de subordonare directa intre rude, spre exemplu un sot nu poate fi seful de catedra al sotiei.

• Din pacate, si acest domeniu, ca si in zona finantarii, demontarea reformelor a fost deja operata, prin demiterea intempestiva a Consiliului National de Etica si a Consiliului National de Atestare in scopul musamalizarii unor cazuri intens mediatizate. Daca adaugam si proiectul de lege aprobat tacit de Camera Deputatilor pentru eliminarea incompatibilitatii intre functia de rector si de functiile de demnitate publica, integritatea apare ca prima victima a luptei politice pentru incetinirea sau inversarea reformei in educatie.

• LEN si legislatia secundara introduc standarde de transparenta fara precedent in educatia romaneasca. Exemple includ platforma online de concursuri pe posturi didactice jobs.edu.ro, rapoartele anuale ale rectorilor ce trebuie sa contina o intreaga serie de informatii publice (art. 130 alin. (2)), publicarea balantei de venituri si cheltuieli pentru fiecare camin studentesc, publicarea online a tezelor de doctorat, publicarea executiei bugetare anuale a universitatilor de stat si publicarea rezultatelor evaluarii de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice. Este important de subliniat insa ca lipsa unor sanctiuni sau lipsa vointei de a aplica sanctiuni pot face aceste prevederi privind transparenta inoperante chiar si fara abrogarea lor. Autoritatile le vor putea ignora pur si simplu, in absenta unei interventii viguroase a societatii civile."

Cercetarea

13. Restructurarea finantarii cercetarii pe trei nivele

• "Modificarile la Legea cercetarii (OG 57/2002, modificata in 2011) introduc o structura de finantare a cercetarii pe trei nivele: finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea pe proiecte competitive."

• "Finantarea de baza se calculeaza printr-o formula de calcul si depinde numai de numarul personalului unui institut si de valoarea totala a patrimoniului acestuia (activele imobilizate). Finantarea complementara, in schimb, se focalizeaza pe rezultate, depinzand in principal de publicatii, brevete si fonduri private atrase catre institut. Proiectele de acte normative sunt disponibile pe site-ul ancs.ro, dar aprobarea lor pare blocata."

• "Neimplementarea lor in timp util risca revenirea la sistemul netransparent si dominat de conflicte de interese, cu rezultate potential dezastruoase in accelerarea procesului de emigrare a tinerilor cercetatori."

14. Evaluarea internationala a proiectelor si institutiilor

• "Toate cele trei mecanisme de finantare de mai sus (primele doua institutionale, si al treilea, pe baza de proiecte) sunt accesibile numai prin intermediul unor evaluari colegiale de catre echipe de experti de inalt prestigiu international din care cel putin 50% trebuie sa fie straini.

• Aceasta internationalizare a evaluarii are trei roluri complementare: reducerea sau eliminarea conflictelor de interese care defineau evaluarile in sistemul anterior, introducerea unor standarde de calitate relevante international in deciziile de finantare din fonduri publice, dar si cresterea conectarii si vizibilitatii cercetarii romanesti in randurile comunitatii stiintifice internationale.

• Este important de subliniat ca toate aceste obiective au intampinat rezistenta din partea unui segment al comunitatii, si evaluarea internationala este in pericol iminent de a fi eliminata, deschizand din nou calea conflictelor de interese pe scara larga. Datorita dimensiunilor reduse ale comunitatii stiintifice romanesti, si a specializarilor inguste, aproape toti cercetatorii activi in fiecare domeniu se cunosc personal."

15. Criterii minimale de eligibilitate la competitii de proiecte

• "Cadrul legal prevede introducerea in pachetele de informatii ale competitiilor de proiecte, a unor criterii minimale de vizibilitate stiintifica internationala, de tip scientometric. Prin aceste criterii minimale s-a reusit introducerea unei transparente fara precedent in procesul de evaluare a proiectelor, favorizand, totodata, directorii de proiecte la inceput de cariera, in scopul de a-i determina sa isi continue activitatea in Romania. Cu toate acestea, numarul mare de cercetatori si personal didactic neeligibili, printre care se numara in special majoritatea celor din pozitii de conducere sau de demnitate publica (rectori, parlamentari si ministri), conduc la o fragilitate crescuta a acestor criterii minimale.

• Astfel, ele sunt in pericol iminent de a fi eliminate pentru a reinstala mecanismele anterioare, in care finantarea era necorelata cu vizibilitatea internationala reala a candidatilor."

16. Etica si transparenta

• "Prin LEN precum si prin modificarile aduse Legii nr. 206/2004 privind etica si buna conduita in activitatea de cercetare s-a introdus un sistem pe doua nivele: nivelul local, in cadrul fiecarei institutii, si nivelul central, in cadrul Consiliului National de Etica si/sau CNATDCU. Motivatia pentru introducerea celor doua nivele este de a trata la nivel central doar cazurile cu implicatii majore, respectiv persoane in functii de conducere sau in functii de demnitate publica. Restul cazurilor se analizeaza si se sanctioneaza in primul rand la nivelul intern al institutiilor. In acest fel, obiectivul final al noilor proceduri este de a stimula dezvoltarea unui sistem imunitar natural in cadrul comunitatii stiintifice, la nivel local, fara a fi nevoie de analize la nivel central decat in cazuri cu ramificatii cu totul exceptionale.

• In ce priveste transparenta, aceasta a fost unul din obiectivele principale ale introducerii structurii de finantare pe trei nivele. In cazul primelor doua, finantarea de baza si cea complementara, ele inlocuiesc programul nucleu, care sufera de o lipsa de transparenta de notorietate. Prelungirea acestui program pana in iulie 2013 prin Ordonanta de Urgenta, adoptata imediat dupa instalarea guvernului Ponta, constituie deja un prim pas in favoarea arbitrariului si impotriva transparentei."

17. Proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI)

• "Romania, impreuna cu Ungaria si Cehia, este gazda celui mai mare proiect international de cercetare din estul Europei. Numai pentru componenta romaneasca a proiectului, se prevad fonduri de aproximativ 300 milioane euro, din care 80% sunt fonduri europene. Acest proiect vizeaza constructia celor mai puternice doua lasere din lume, si cel mai intens fascicul de raze gama din lume, pe platforma stiintifica si tehnologica de la Magurele.

• Acest proiect, prin dimensiunile, vizibilitatea si ambitia sa, va pune Romania pe harta stiintifica si tehnologica a lumii si va contribui la dezvoltarea unui pol tehnologic regional in apropierea Bucurestiului, cu o masa critica unica in estul Europei.

• In prezent acest proiect a fost depus spre aprobarea Comisiei Europene, iar raspunsul era asteptat in cursul lunii iulie. Din pacate insa, instabilitatea politica din Romania in ultimele luni a pus sub semnul intrebarii si acest proiect, care depinde in mod esential de o convergenta constructiva a administratiei centrale si locale, a mediului academic, si a mediului industrial pentru acest obiectiv de interes comun."

Descarca de aici Raportul integral pe Educatie al Expert Forum