Masurile adoptate recent de Guvernul Romaniei genereaza preocupari serioase privind nerespectarea principiilor fundamentale si ridica "indoieli serioase privind angajamentul fata de respectarea statului de drept sau privind modul in care este inteles statul de drept intr-un sistem democratic pluralist", se arata in raportul MCV pentru Romania publicat miercuri la Bruxelles.

Comisia Europeana noteaza ca aceste masuri au fost luate intr-un sistem politic excesiv de polarizat, in care neincrederea dintre entitatile politice si acuzatiile sunt o practica obisnuita", dar "acest context politic nu poate explica natura sistematica a mai multor actiuni".

"Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curtii Constitutionale, rasturnarea unor proceduri stabilite si eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile in stat exercita controlul asupra activitatii celorlalte puteri pun sub semnul intrebarii angajamentul guvernului de a respecta statul de drept si independenta controlului jurisdictional", se arata in raport.

Comisia se declara "extrem de ingrijorata de informatiile privind manipularile si presiunea care afecteaza institutiile si membrii sistemului judiciar si care, in cele din urma, au un impact grav asupra intregii societati".

"Desi prezentul raport analizeaza ultimii cinci ani in ansamblu, controversele actuale reprezinta o amenintare grava la adresa progreselor realizate pana acum si ridica intrebari serioase in ceea ce priveste viitorul reformelor deja lansate", potrivit sursei citate.

Analizand evolutia pe ansamblul perioadei 2007 - 2012, Comisia constata ca "acum exista multe dintre elementele esentiale necesare, desi evenimentele recente au pus sub semnul intrebarii ireversibilitatea procesului de reforma".

Aspecte pozitive constatate in raportul MCV:

  • Rezultatele obtinute de DNA si ANI
  • Masurile adoptate de Inalta Curte pentru a solutiona cazurile importante de coruptie la nivel inalt, precum si unele exemple ale modului in care organisme guvernamentale combat coruptia in cadrul propriilor structuri
  • Factorii de decizie din sistemul judiciar si-au aratat angajamentul fata de independenta in contextul evenimentelor recente

Aspecte negative:

  • punerea in aplicare a acestui cadru de norme de catre sistemul judiciar si administratie, in general, nu a atins inca obiectivele MCV
  • In unele cazuri, punerea in aplicare este abia la inceput, intrucat reformele au fost introduse recent.
  • In alte cazuri, punerea in aplicare s-a lovit de dificultati, adesea legate de modul in care autoritatile si-au asumat reforma
  • In prezent, nu se poate considera ca toate agentiile guvernamentale conlucreaza in aceleasi scopuri.
  • Exista in continuare obstacole in calea progreselor in domeniul combaterii coruptiei, al conflictului de interese si al achizitiilor publice
  • Directia aratata in abordarea cazurilor de coruptie la nivel inalt la Inalta Curte trebuie sa se reflecte si in instantele de la alte niveluri
  • In unele domenii importante, schimbarile s-au produs in primul rand ca rezultat al presiunii externe.

"MCV in sine a fost nucleul acestui proces si acest lucru este recunoscut ca atare de opinia publica din Romania. Mecanismul a ajutat la mentinerea directiei reformei in momente tensionate si a sprijinit schimbari care necesitau curajul de a aduce atingere unor interese particulare. Faptul ca este nevoie de o presiune externa ridica intrebari cu privire la caracterul durabil si ireversibil al reformei, intrebari accentuate in contextul evenimentelor recente", se arata in raportul citat.

Ce crede Comisia despre "evenimentele recente": presiuna exercitata de unii membri ai Guvernului si de politicieni de rang inalt asupra Curtii Constitutionale, inacceptabila

Raportul caracterizeaza drept inacceptabila "presiunea exercitata de unii membri ai Guvernului roman si de politicieni de rang inalt asupra Curtii Constitutionale".

"In special, Comisia este ingrijorata de recenta limitare a competentelor Curtii Constitutionale in ceea ce priveste hotararile Parlamentului. Autoritatile romane trebuie sa reinstituie de urgenta aceste competente in conformitate cu Constitutia Romaniei. Prin scrisoarea sa din 16 iulie, prim-ministrul Romaniei a informat Comisia ca aceasta cerinta va fi indeplinita", se arata in raport.

Raportul noteaza ca pe un aspect pozitiv faptul ca, de la aderarea la UE, "sistemul judiciar a fost in masura sa isi afirme treptat independenta, in special prin anchetarea, urmarirea penala si judecarea cu succes a unui numar tot mai mare de cazuri de coruptie la nivel inalt", dar subliniaza ca "independenta sistemului judiciar ramane o problema importanta pentru Romania".

"Pronuntarea in luna iunie a unei condamnari definitive intr-un caz emblematic de coruptie la nivel inalt (cazul Adrian Nastase, n.r.), precum si actiunile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Consiliului Superior al Magistraturii si ale Curtii Constitutionale de a rezista contestarilor politice ale independentei sistemului judiciar si de a-si afirma integritatea profesionala dupa pronuntarea verdictului au reprezentat o schimbare majora in acest sens".

CE avertizeaza ca independenta sistemului judiciar si separarea puterilor sunt elementele de baza ale unei societati democratice. "Pentru a restabili climatul de incredere, toate nivelurile politice din Romania vor trebui sa demonstreze, in lunile urmatoare, prin actiunile lor, angajamentul fata de aceste principii. Comisia va monitoriza indeaproape evolutiile in acest domeniu".

Unificarea jurisprudentei

Problema inconsecventei este o deficienta majora a sistemului judiciar din Romania, se arata in raport.

O parte a problemei pare a consta in faptul ca magistratii nu constientizeaza suficient importanta unificarii juridice, fapt care poate fi legat de o interpretare dusa la extrem a independentei acestora.

Principiul "aceeasi pedeapsa pentru aceeasi infractiune" si rolul sau in descurajarea comiterii de infractiuni nu par a fi apreciate pe deplin, dupa cum nu este apreciata nici relevanta acestui principiu pentru raspunderea si integritatea magistratilor.

Expertii recomanda sa se puna un mai mare accent pe introducerea de recursuri in interesul legii si sa se incurajeze o practica consecventa in randul judecatorilor prin publicarea integrala a hotararilor motivate ale instantelor, prin discutii periodice de spete in cadrul tuturor instantelor si printr-o promovare activa a consecventei juridice de catre presedintii instantelor si Consiliul Superior al Magistraturii.

Sistemul juridic din Romania are trasaturi care il fac vulnerabil fata de abuzuri

Comisia afirma ca practica judiciara prezinta in continuare deficiente semnificative, ilustrate in evaluarea practicii judiciare a instantelor in cazurile de coruptie la nivel inalt.

Unele dintre aceste deficiente sunt structurale: sistemul juridic din Romania are trasaturi care il fac vulnerabil fata de abuzuri, cum ar fi faptul ca termenele de prescriptie nu se sting sau nu sunt suspendate in momentul trimiterii in judecata.

Acest lucru este adesea exacerbat printr-o solutionare permisiva a cererilor depuse la termenele de judecata, care pare a fi in mod preponderent in favoarea apararii.

De asemenea, sistemul judiciar a avut dificultati in a solutiona definitiv in instanta cazuri financiare complexe. Acest lucru se refera in special la cazurile care implica achizitii publice, acest tip de cazuri constituind o exceptie de la tendinta general pozitiva privind cazurile de coruptie la nivel inalt aduse in instanta.

Reputatia sistemului judiciar si capacitatea Consiliul Superior al Magistraturii de a o proteja au fost afectate de o serie de cazuri de abateri profesionale, la care raspunsul factorilor de decizie din sistemul judiciar a parut lipsit de fermitate si timid.

In multe state membre, ar exista asteptarea ca persoanele care ocupa pozitii de autoritate publica sa accepte ca trebuie sa se retraga din functie, daca acest lucru este necesar, pentru a proteja reputatia organismului public in cauza.

Faptul ca judecatori criticati sever de opinia publica si-au continuat activitatea pe parcursul desfasurarii anchetelor a adus atingere reputatiei instantelor. Ar trebui instituite norme clare, cum ar fi suspendarea imediata a magistratilor care sunt anchetati pentru infractiuni grave precum coruptia la nivel inalt, pentru a proteja atat magistratii respectivi, cat si sistemul judiciar in ansamblu. Acest lucru ar putea fi inclus in strategia de integritate a Consiliului Superior al Magistraturii

DNA - acuzator energic si impartial in cazurile de coruptie la nivel inalt

Raportul lauda activitatea DNA si afirma ca Romania a inregistrat progrese importante privind urmarirea penala si judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt.

"Directia Nationala Anticoruptie (DNA) s-a dovedit a fi un acuzator energic si impartial in aceste cazuri. De asemenea, Romania a putut institui un sistem de detectare si sanctionare a conflictului de interese, a incompatibilitatilor si a detinerii de averi nejustificate. Agentia Nationala de Integritate (ANI) este o institutie pregatita sa isi continue cu fermitate mandatul".

Comisia avertizeaza insa ca, in contextul evenimentelor recente, mentinerea progreselor realizate si a ritmului lor, precum si asigurarea stabilitatii institutionale sunt elementele esentiale pentru a demonstra caracterul durabil al reformei.

Acesti pasi au fost facuti intr-un climat in care marea majoritate a romanilor considera coruptia ca fiind o problema majora. Comisia noteaza ca, potrivit unui sondaj Eurobarometru din februarie 2012, 67 % dintre romani considera ca nivelul coruptiei a crescut in ultimii trei ani.

Un punct negativ este legat de lipsa rezultatelor convingatoare in ceea ce priveste confiscarea averilor nejustificate.

"Transformarea noii strategii nationale anticoruptie intr-un instrument care sa rationalizeze activitatea de combatere a coruptiei din cadrul tuturor institutiilor va fi un test important al punerii in aplicare.

In plus, in ciuda realizarilor semnificative, autoritatea acestor institutii anticoruptie a fost pusa sub semnul intrebarii. Temeiul juridic pentru activitatea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), a parchetelor si a Agentiei Nationale de Integritate (ANI) a fost contestat de mai multe ori din 2007, unele dintre contestatii nefiind inca solutionate. Viitoarele numiri in posturile de Procuror General, procuror sef al DNA si in alte posturi importante in cadrul parchetelor reprezinta o oportunitate de a demonstra ca factorii de decizie politici si din sistemul judiciar sprijina pe deplin instrumentarea stricta si independenta a cazurilor de coruptie", afirma CE.

CE noteaza ca negativ faptul ca parlamentarii condamnati pentru infractiuni grave, precum coruptia, pot fi inca prezenti la sedinte afecteaza imaginea Parlamentului - in numeroase sisteme parlamentare exista practica suspendarii parlamentarilor trimisi in judecata in astfel de cazuri si practica excluderii acestora in cazul condamnarii.

Recenta numire a noului Guvern a fost insotita de semnale contradictorii, spune raportul, care arata ca prin "desemnarea si chiar numirea ca ministri a unor persoane impotriva carora au fost pronuntate hotarari definitive sau se asteapta pronuntarea unor astfel de hotarari s-a creat o controversa de inteles

si s-a aratat ca nu se doreste acceptarea si insusirea faptului ca statul de drept este un principiu fundamental".

Avocatul Poporului

Este singura institutie care poate ataca in mod direct ordonantele Guvernului in fata Curtii Constitutionale, spune CE, care "ia nota ca, in sedinta sa din 3 iulie 2012, Parlamentul a hotarat incetarea inainte de termen a mandatului Avocatului Poporului".

"Autoritatile romane trebuie sa asigure independenta Avocatului Poporului si sa numeasca in functia de Avocat al Poporului o persoana care sa se bucure de sprijinul larg al diferitelor partide".

Raportul subliniaza ca "o serie de evenimente recente scot in evidenta anumite preocupari in ceea ce priveste ireversibilitatea si caracterul durabil al reformelor".

"Romania trebuie sa asigure respectarea statului de drept, inclusiv controlul jurisdictional independent. Romania va redobandi increderea partenerilor sai din UE numai daca demonstreaza ca statul de drept se situeaza deasupra intereselor de partid, ca toate partile respecta pe deplin controlul jurisdictional, inclusiv la nivel constitutional, si ca reformele sunt ireversibile".

"In special, autoritatile romane trebuie sa demonstreze ca in Romania s-a ancorat puternic un proces de reforma durabil si ireversibil si ca interventia externa a MCV nu mai este necesara. Acesta este motivul pentru care actiunile recente ale Guvernului si Parlamentului dau nastere unor ingrijorari deosebite. Experienta ultimilor cinci ani arata ca, atunci cand sunt intreprinse cu convingere, actiunile pot da rezultate", precizeaza CE.

In ce domenii solicita Comisia Europeana actiuni imediate "pentru a rezolva controversele actuale".

1. Respectarea statului de drept si a independentei sistemului judiciar

  • "abrogarea Ordonantei de Urgenta nr. 38/2012 si a Ordonantei de Urgenta nr. 41/2012 si asigurarea respectarii deciziilor Curtii Constitutionale referitoare la cvorumul pentru referendum si la domeniul de responsabilitate al Curtii;
  • "respectarea, pe viitor, a prevederilor Constitutiei la emiterea ordonantelor de urgenta;
  • "punerea in aplicare a deciziilor Curtii Constitutionale;
  • "asigurarea publicarii fara intarziere a tuturor actelor, inclusiv a deciziilor Curtii Constitutionale, in Monitorul Oficial;
  • "invitarea tuturor partidelor politice si autoritatilor guvernamentale sa respecte
  • independenta sistemului judiciar; asumarea angajamentului de a impune sanctiuni disciplinare tuturor membrilor de Guvern sau de partid care submineaza credibilitatea judecatorilor sau care exercita presiuni asupra institutiilor judiciare;
  • "numirea in functia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucura de sprijinul diferitelor partide, in cadrul unui proces transparent si obiectiv, menit sa asigure alegerea unui candidat cu o autoritate, o integritate si o independenta de necontestat;
  • "introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General si a
  • procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie; un astfel de proces transparent ar trebui sa includa depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experienta profesionala, integritate si rezultate pozitive in actiunea anticoruptie; abtinerea de la numiri in cursul presedintiei interimare;
  • "evitarea acordarii de gratieri prezidentiale in cursul presedintiei interimare;
  • "abtinerea de la numirea in posturi de ministru a persoanelor impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti in materie de integritate; eliberarea functiei de catre ministrii aflati intr-o astfel de situatie;
  • "adoptarea unor proceduri clare prin care sa se prevada demisia parlamentarilor impotriva carora au fost pronuntate hotarari definitive privind incompatibilitatea sau conflicte de interese ori care au fost condamnati definit intr-un caz de coruptie la nivel inalt.

Prin scrisoarea sa din 16 iulie si anexa actualizata din 17 iulie, prim-ministrul Romaniei i-a confirmat Presedintelui Comisiei ca toate aceste cerinte au fost sau urmeaza sa fie indeplinite.

Romania ar trebui sa intreprinda actiuni, de asemenea, in domeniile enumerate in continuare.

2. Reforma sistemului judiciar

  • "adoptarea si punerea in aplicare a unui plan comun si cuprinzator de asigurare a punerii in aplicare a tuturor celor patru coduri si a tuturor aspectelor relevante ale reformei structurale si procedurale, ale ajustarilor din domeniul resurselor umane si ale investitiilor in infrastructura judiciara;
  • "restructurarea instantelor si a parchetelor, precum si refacerea echilibrului dintre numarul de angajati si volumul de munca, pe baza, in special, a revizuirii modului de functionare a sistemului judiciar din Romania si a proiectului referitor la volumul optim de munca in instante, derulat in prezent cu finantare de la Banca Mondiala;
  • "crearea unui grup de monitorizare a reformei judiciare, din care sa faca parte
  • reprezentanti ai tuturor puterilor in stat, ai asociatiilor profesionale si ai  societatii civile.

3. Raspunderea sistemului judiciar

  • "stabilirea unei politici comune intre CSM si Guvern pentru promovarea raspunderii si a integritatii in cadrul sistemului judiciar printr-o practica si o jurisprudenta ferme si convingatoare cu etape clare de punere in aplicare; utilizarea punerii in aplicare a noilor legi privind responsabilitatea disciplinara si promovarea la Inalta Curte pentru a da un exemplu sistemului judiciar in ansamblul sau;
  • "asigurarea unei mai bune coordonari a instrumentelor juridice, disciplinare si de gestionare pentru a proteja reputatia sistemului judiciar in cazurile grave de abateri profesionale, inclusiv a deciziilor privind drepturile individuale, cum ar fi pensiile;
  • "consolidarea capacitatii si a performantei Inspectiei Judiciare atat pentru a asigura raspunderea judiciara in cursul instrumentarii cazurilor individuale, cat si pentru a promova eficacitatea, consecventa si bunele practici ale sistemului judiciar prin intermediul revizuirii periodice ale practicilor la toate nivelurilor sistemului judiciar.

4. Consecventa si transparenta actului de justitie

  • "dezvoltarea unei abordari globale menite sa instituie structurile, procedurile si
  • practicile necesare pentru accelerarea unificarii juridice; inscrierea unificarii juridice pe lista prioritatilor de management a presedintilor instantelor si considerarea consecventei drept un element important in cadrul sistemului de evaluare si de promovare a judecatorilor; asigurarea publicarii complete pe internet si a actualizarii continue a hotararilor judecatoresti insotite de motivari;
  • "continuarea reformei Inaltei Curti pentru a permite acordarea unei mai mari
  • importante unificarii juridice.

5. Eficacitatea actiunii judiciare

  • "elaborarea si punerea in aplicare in cadrul instantelor a unor ghiduri clare de bune practici in ceea ce priveste aplicarea pedepselor, gestionarea cazurilor si analizarea probelor in procesele penale, cu un accent deosebit pe domeniile in care au fost deja identificate lacune, cum ar fi procesele complexe avand ca obiect cazuri de criminalitate economica si achizitii publice;
  • "introducerea unor reforme pentru publicarea motivarilor instantelor la cat mai scurt timp dupa pronuntarea hotararilor, pentru suspendarea termenelor de prescriptie din momentul inceperii unei cercetari judiciare si pentru imbunatatirea calitatii si a disponibilitatii expertizei judiciare;
  • "continuarea masurilor adoptate de Inalta Curte pentru accelerarea proceselor avand ca obiect cazuri de coruptie la nivel inalt, intreprinderea masurilor necesare pentru evitarea implinirii termenelor de prescriptie si introducerea unor masuri similare la alte instante;
  • "continuarea masurilor de imbunatatire a consecventei si a caracterului disuasiv al pedepselor aplicate in cazurile de coruptie la nivel inalt in instantele de pe teritoriul Romaniei;
  • "asigurarea continuitatii, si sub noua conducere, a rezultatelor obtinute de Ministerul Public.

6. Integritatea

  • "asigurarea unui bilant pozitiv convingator in ceea ce priveste sanctiunile prompte si disuasive; rationalizarea controlului jurisdictional al hotararilor Agentiei Nationale de Integritate (ANI) prin imbunatatirea procedurilor si practicilor judiciare si prin revizuirea cadrului legal al ANI, in vederea accelerarii procesului de pronuntare a hotararilor definitive si a imbunatatirii consecventei acestora si a caracterului lor disuasiv;
  • "imbunatatirea cooperarii dintre autoritatile judiciare si alte autoritati administrative, pe de o parte, si ANI, pe de alta parte, in vederea asigurarii unui schimb efectiv de semnale si informatii operationale in toate cele trei domenii de activitate ale ANI; insusirea, ca o masura clara de performanta, a cooperarii cu ANI de catre conducerea altor autoritati administrative.

7. Lupta impotriva coruptiei

  • "asigurarea continuitatii, si sub noua conducere, a rezultatelor obtinute de DNA;
  • "punerea in aplicare a noii strategii nationale anticoruptie, astfel cum a fost conceputa, si introducerea unui sistem global de monitorizare, care sa permita tuturor agentiilor guvernamentale sa isi stabileasca tinte si sa prezinte rapoarte anuale, intocmite intr-un format comun si comparabil, cu privire la prevenirea si sanctionarea coruptiei, a fraudei si a conflictelor de interese; stabilirea, in concordanta cu strategia, a unor norme procedurale clare si a celor mai bune practici pentru deciziile Parlamentului, care sa permita cercetarea, arestarea si perchezitionarea parlamentarilor;
  • "demonstrarea unui bilant pozitiv in domeniul instrumentarii cazurilor de spalare de bani ca o infractiune de sine statatoare si prezentarea unor rezultate convingatoare in ceea ce priveste recuperarea produselor provenite din savarsirea de infractiuni, prin consolidarea practicilor judiciare si prin aplicarea noii legi privind confiscarea extinsa;
  • "stabilirea unui mecanism clar de coordonare si de monitorizare intre politie, parchete si autoritatile de control administrativ, cu responsabilitatea specifica de a asigura o cooperare si o comunicare eficace in domeniul combaterii coruptiei;
  • "imbunatatirea rezultatelor in ceea ce priveste prevenirea si sanctionarea coruptiei, a fraudei si a conflictelor de interese in domeniul achizitiilor publice in toate sectoarele de activitate ale Guvernului; in acest context, asigurarea, de catre Romania, a respectarii corespunzatoare a recomandarilor cuprinse in evaluarea externa a sistemului de achizitii publice, realizata la initiativa Comisiei.