Uniunea Europeana plateste in Romania, dar si in Ungaria si in Bulgaria, pretul unei extinderi efectuate un pic prea repede si pare prost inarmanta in incercarea de a apara in sanul sau acquis-ul democratic pe care il predica tarilor aspirante la statutul de membru, scrie AFP.
Cu criza politica din Romania si cu evenimentele de anul trecut din Ungaria, "istoria pare sa se repete", afirma Corina Stratulat, analist la "European Policy Centre". "Aceste evenimente arata ca acquis-ul democratic nu este ireversibil".
Ea recunoaste insa ca destituirea presedintelui roman Traian Basescu nu are aceleasi accente nationaliste ca cele din Budapesta, unde seful guvernului Viktor Orban dezvolta o retorica anti-europeana.
O criza politica ce zguduie si Bulgaria, legata de aceasta data de nominalizarea judecatorilor, o data cu demiterea, joi, a presedintelui principalului sindicat al magistratilor, aflat in conflict cu puterea.
O opinie este acum larg impartasita la Bruxelles: intrarea fostelor tari comuniste din Europa de Est in UE s-a facut prea repede, noteaza Corina Stratulat. Pana la punctul la care Bulgariei si Romaniei le-au fost impuse Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) pentru a forta continuarea, dupa aderarea la UE, in 2007, a reformelor in materie de independenta a justitiei si de lupta impotriva coruptiei.
Acest mecanism, care prevede o evaluare regulata din partea Comisiei a progreselor inregistrate de Sofia si de Bucuresti, va fi reinnoit cel mai probabil saptamana viitoare, avand in vedere evenimentele recente. Acest lucru ar urma sa aiba drept consecinta indirecta blocarea aderarii celor doua tari la spatiul Schengen.
De la ultimul val al extinderii, UE a tras invatamintele necesare din erorile sale, inasprind conditiile de intrare. Croatia, care ar trebui sa se alature blocului comunitar anul viitor, tocmai s-a confruntat cu exigentele suplimentare in domeniile justitiei si ale lupte impotriva coruptiei.
Dar, paradoxal, "exista o dihotomie intre ceea ce UE predica in exterior si ceea ce este capabila sa impuna sa fie respectat pe plan intern", remarca Steven Blockmans, de la "Centre for European Policy Studies".
In realitate, mijloacele Uniunii sunt foarte limitate in fata violarilor statului de drept in cazul propriilor sai membri.
Comisia Europeana a obtinut "cateva rezultate" amenintand Ungaria cu aducerea in fata Curtii de Juistitie in cazul statutului Bancii centrale din tara vecina, precizeaza Blockmans.
Dar ea nu a facut decat sa se concentreze pe aspectele tehnice ale conformitatii cu directivele europene, in lipsa puterii de a ataca probleme politice precum atingerile aduse pluralismului in presa sau punerea unor oameni din partidului lui Viktor Orban in posturile cheie ale tarii.
UE ar putea teoretic sa invoce articolul 7 al Tratatului de la Lisabona, care prevede sanctiuni impotriva unui stat membru in cazul unor "violari grave" ale drepturilor fundamentale. Aceasta dispozitie nu a fost utilizata niciodata pana in prezent.
Ea este si "extrem de dificil" de activat, precizeaza Steven Blockmans, deoarece necesita unanimitatea celorlalte state, care nu sunt intotdeauna inclinate spre "acte inamicale" fata de un partener european.
Dar o astfel de decizie ar putea implica si necesitatea de a-si pune ordine in propria sa casa. "Or, nu doar la noii membri am avut probleme", remarca o sursa apropiata Comisiei Europene, citand problemele din justitie ale lui Silvio Berlusconi in Italia sau scandalul discriminarii tiganilor in Franta, in perioada presedintiei lui Nicolas Sarkozy.
