Ministrul de externe Andrei Marga a spus joi, intr-o conferinta de presa, ca premierul nu poate lipsi de la Consiliul European si a remarcat rolul marginalizat al MAE din ultimii ani. Marga a declarat ca MAE a propus Presedintiei declararea ambasadorului sirian persona non-grata si rechemarea ambasadorului roman din Siria, dar presedintele nu a urmat aceasta propunere. Marga a facut declaratii si despre relatia cu Ungaria.

• MAE a propus Presedintiei declararea ambasadorului Sirian persona non grata si rechemarea ambasadorului roman de la Damasc. Presedintele nu a urmat aceasta propunere, aratat ca propunerea MAE nu se accepta. Marga afirma ca MAE a prezentat toate argumentele pro si contra fiecarei variante de lucru si ca accepta decizia Presedintiei.
• "Ceea ce se degaja din Constitutie este implicarea a trei actori in politica externa a Romaniei. Prevederea ca politica externa sa se bazeze pe consensul politic, pe sustinere parlamentara si pe sprijinul opiniei publice. Demersul solitar este contraproductiv".

Vezi mai jos principalele declaratii

• Conferinta de presa este dictata de sentimentul datoriei de a face cunoscute optinunile de politica externa ale Romaniei.
• Obiectivele de politica externa: Consolidarea profilului european al Romaniei, consolidarea parteneriatelor strategice, consolidarea parteneriatelor economie, sprijin pentru romanii din strainatate, promovarea unei noi imagini si prestigiul Romaniei.
• Guvernul Ponta si-a asumat o noua politica si un nou fel de a face politica. Ce inseamna asta? Plecam de la o evaluare lucida si onesta a situatiei de astazi. Putem spune ca o veche aspiratie a romanilor s-a implinit, Romania este membra a UE si NATO si se bucura de securitatea cea mai bine consolidata.
• Pe acest fond trebuie rezolvate cateva probleme: trebuie sa perseveram, oricare ar fi imprejurarile, spre a atrage investitii externe. Trebuie sa consolidam cooperarea cu vecinii si cu tarile din regiunea in care traim.
  
• Daca vorbim despre noul fel de a face politica trebuie sa precizam ce prevede Constitutia: ea prevede 3 actori ai politicii externe a Romaniei - Parlamentul, Guvernul si Presedintele. Guvernul realizeaza politica interna si externa pe baza unui program aprobat de Parlament, presedintele reprezinta Romania, numeste ambasadorii, semneaza tratatele internationale ale Romaniei. Ceea ce se degaja din Constitutie este implicarea a trei actori in politica externa a Romaniei. Prevederea ca politica externa sa se bazeze pe consensul politic, pe sustinere parlamentara si pe sprijinul opiniei publice. Demersul solitar este contraproductiv.
  
• Romania este in situatie de coabitare. Presedintia de o culoare politica, guvernul si majoritatea de o alta.
• MAE este o institutie si trebuie sa se autoevalueze din cand in cand. Daca nu, vor veni alte institutii si il vor audita. Auditul e in curs, dar elemente preliminare pot fi retinute:
• Functionarea ministerului este o reflectare a pozitiei periferice alocate institutiei in elaborarea aplicarea politicii externe din ultimii ani, incetand sa fie principala sursa de idei si proiecte de politica externa. MAE a pierdut initiativa strategica si a adoptat o conduita preponderent reactiva. Aceasta stare de fapt a ingreunat circuitul firesc al ideilor in minister, comunicare pe orizontala si abordarile interdisciplinare.
  
• Vechea organigrama, elaborata fara a lua in calcul nevoia de adaptare a institutiei la noile necesitati, acopera insuficient teme de maxima actualitate, precum siguranta energetica si prea putin zonele de interes strategic pentru Romania.(...) In urma reducerilor drastice, adesea necugetate, de posturi, din 2009 si anii care au urmat, s-au diminuat, in unele locuri pana la limita aparitiei unor disfunctionalitati, posibilitatile de actiune ale ambasadelor si consulatelor. Trebuie sa spun ca sunt locuri in care ambasadorul e si portar, si secretara, si sofer.
• S-au trimis in serviciul exterior, in perioada 2009-20122, in primul rand ca sefi de misine, persoane pe criterii politice. lLasandu-se in paranteza, in cel mai bun caz, ministerul, care este totusi locul in care se recruteaza diplomatii, pe baza unor proceduri, unor examene cunoscute. Contraselectia care se observa peste tot sub guvernele din 2009 a afectat si MAE.
• Cladirile si infrastructura ambasadelor si consulatelor sunt in multe locuri in stare de degradare. Am vazut recent si la Tel Aviv, si la Strasbourg, si la Praga, cladirila crapa la baza si sunt probleme. Chiar Centrala  are bulina rosie, sa speram ca nu vor fi seisme, ca natura va fi mai generoasa sub acest aspect. trebuie gandit si acest aspect, cum arata ambasadele, in ce stare sunt, cum sunt ele organizate.
  
• Ca orice tara din Europa Centrala si rasariteana, Romania a avut de parcurs reforme. Sigur in Romania este o discutie cine face reforme. Unii vorbesc chiar de reforme si restauratie si e o folosire neprecauta a termenilor. Ar trebui sa revenim toti la ratiune. sa vedem cand sunt reforme si nu doar simple masuri, cand sunt reforme si nu simple  taieri de salarii si pensii.
  
• Sa spunem foarte clar, politicile privatizarii, modernizarii care se regasesc in realitatile societatii romanesti de azi au fost angajate si realizate de guvernarile care s-au succedat dupa '89. Guvernarile din '96 si 2000 au contribuit cel mai mult la construirea ealitatilor ce au atras pretuirea lumii. (...)
• Si PNL si PSD au fost vectorii calificati ai reformei relae, profunde, credibile.
  
• USL isi asuma sa continue reformele in Romania. (...) Actiunile MAE le punem sub deviza "o Romanie democratica, prospera si demna, intr-o lume in schimbare". Din pozitia acestei institutii ne propunem reconstructia democratica a statului roman, depasirea crizelor cu care s-a confruntat tara in ultimii ani si reafirmarea demnitatii statutului in fata lumii.
• Este interesul primordial al Romaniei sa fie un membru activ si respectat al Noii Europe. La reuniunea anuala a ambasadorilor vom prezenta un bilanta a apartenentei Romaniei la UE si vom prezenta o strategie pentru ce se va face de-acum inainte.
  
• Schengen: Meritam sa intram in sistemul Schengen, cooperam cu MJ ca benchmarkurile sa fie indeplinite, iar in 2012 sa se faca un pas major.
  
• Vrem ca lucratorii romani sa aiba acces liber pe toate pietele muncii europene si vom actiona ca acest lucru sa se intample. Vom actiona pentru ridicarea restrictiilor care mai exista in unele tari.
  
• Urmarim o extinsa cooperare cu SUA sub parteneriatul strategic, vrem ca la cooperarea politica si militara ambele excelente, sa adaugam o liberalizare a vizelor cat mai rapida si o cooperare economica intensa. Vrem sa intensificam dialogul cu SUA pe teme regionale.
  
• Cu R. Moldova promovam nu doar parteneriatul strategic, ci si relatia speciala. Sprijinim hotarat cursul proeuropean al Chisinaului si facem demersurile necesare pentru finalizarea proiectelor interconectare.  Sprijinim formarea si afirmarea unei noi elite proeuropene in R. Moldova.
  
• Ne preocupa dezvoltarea cooperarii cu Ungaria. Trebuie sa valorificam capitalul de incredere acumulat  in ultimele decentii. Excesele de limbaj si de atitudine in relatiile bilterale apartin trecutului. Nu este cazul ca excelenta cooperare romano-ungara sa fie pusa sub semnul intrebarii de initiative care resusciteaza vechi animozitati.
  
• Dam deplina asigurare ca schimbarea de guvern din Romania, din mai, nu antreneaza schimbarea politicii fata de minoritati a tarii noastre. Niciun partid nu a contribuit mai mult la aceasta politica a minoritatilor, la o politica pozitiva, care a adus prestigiul rRomaniei dupa '90,  decat PNL si PSD. A existat un continuu apel, in 2009-2012, al partidelor noastre adresat UDMR sa se alature. Delimitarile politice nu sunt in Romania de astazi, nicidecum, delimitari etnice.
• Ne propunem o cooperare mult amplificata cu Germania. Pregatim o noua platforma de cooperare cu Germania, pe toate coordonatele. 
• Cooperarea cu Franta - Lucram la relansarea pe scara mare a francfoniei in Romania. Vom intra intr-o cooperare desfasurata cu noua administratie a Frantei, pentru a continua si amplifica investitiile franceze in Romania.
• Lucram cu Italia in multiple planuri pentru a consolida parteneriatul strategic.
• Parteneriatul strategic romano-polon functioneaza foarte bine.
  
• Este nevoie de o relatie constructiva cu Rusia, caracterizata de pragmatism. Sprijinim organizarea forumului civic romano-rus, a deschiderii de institute culturale si lucram la comisia de cooperare economica romano-rusa.
• Cooperare extinsa cu poporul evreu. Ne preocupa colaborarea stransa cu Israelul si cu organizatiile evreiesti din lume.
• Optiunile politicii externe nu sunt rezervate unor initiati. Vom cauta sa relansam dezbaterea publica asupra optiunilor de politica externa si vom trece prin parlament tot mai multe teme. (...) Se cuvine ca dezbaterea publica sa revina pe temele majore.
  
• Primul ministru si echipa sa au subliniat un nou fel de a face politica. Pentru MAE el se traduce si in imbunatatirea serviciilor consulare.
  
• Obiectivul nostru este sa transformam ambasadele si consulatele in surse de incredere ca statul roman se ocupa de cetatenii sai indiferent unde ar fi acestia. Mai ales atunci cand au nevoie de asistenta rapida si de calitate, in situatii de criza. 
• Credem ca dezvoltarea extensiva a retelei consulare se apropie de o limita rezonabila. Credem ca se impune si o crestere rapida si eficienta a cresterii intensive a retelei consulare. nu vom putea  realiza acest obiectiv fara completarea echipelor consulare care se afla pe teren.
• (...) Avem in plan o modernizare a serviciilor consulare, prin informatizare, nu numai in privinta procesarii, dar si al modalitatilor de plata, pentru ca se reduce timpul  solicitantilor. (...) Am propus diminuarea taxelor consulare cu 30 pana la 60%.
• Expulzarea ambasadorului Siriei:
  Am primit scrisoarea de la Presedintie, ea se raporteaza la propunerea pe care MAE a avansat-o presedintiei de a lua masuri in contextul situatiei din Siria. Noi m deschis toate alternativele si am evocat avantajele si dezavantajele fiecarei variante de solutionare. Presedintia a mentionat faptul ca nu accepta propunerea noastra. Dar noi am propus toate alternativele de solutionare.
  
• Noi am spus ca trebuie pastrate serviciile consulare si o parte a ambasadei trebuie sa functioneze pentru ca sunt 14.000 de cetateni romani acolo. Se opereaza cu o cetatenie un pic extinsa. Cifra se stie pe baza unei comunicari de la MAI a Siriei, la care am adaugat multiplicarea fireasca, copiii care sunt nascuti in familiile aceastea.
  
• Am evocat toate alternativele si am avut in vedere pastrarea serviciilor de asistenta, nu era ignorata. Am argumentat ca dupa ce SUA, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania au luat masura de declarare persona non grata a unor diplomati sirieni, Romania, ca o solidarizare cu state ce impartasesc aceleasi valori, procedeaza bine declarand persona non grata pe ambasadorul Siriei si rechemand pentru consultari ambasadorul roman. Deci am primit scrisoarea.
• Decizia de declarare persona non grata a unui ambasador apartine presedintelui, pentru ca acolo se acrediteaza un ambasador. E un proces in evolutie. Noi am propus solutii, mentionand avantaje si riscuri. Presedintia este cea care ia decizia, iar noi respectam deciziile institutiilor statului.

Referitor la acuza autoritatilor ucrainene privind acordarea de cetatenii romanesti in masa romanilor din Ucraina

• Romania n-a acordat cetatenie in masa si nici cetatenie pe criterii etnice. ceea ce s-a facut tine de o politica mai larga, de redobandirea cetateniei, de recunoastere a unei cetatenii care a existat. Pe de alta parte, legislatia Romaniei de redobandire a cetateniei nu vizeaza doar Ucraina. Procedura de acordare a cetateniei nu e diferita in Romania fata de procedura care se practica in alte state.

Despre reprezentarea Romaniei la Consilul European - "Primul ministru nu poate lipsi"

• Am incercat sa lamurim aceasta intrebare cand m-am referit la prevederile Constitutiei. Constitutia pune raspunderea politicii externe pe umerii a trei actori. Din pacate Romania n-a avut prim ministrii in ultimii ani care sa asume capitolul de reprezentare externa asa cum il prevede constitutia. Presedintia si-a extins astfel interventia pe o sfera mai mare. Cred ca in mod cu totul intemeiat premierul Victor Ponta si-a asumat prevederile Constitutiei. Si-a asumat rolul politic pe care i-l confera si constitutia, si toate reglementarile legale.
• Din punct de vedere constitutional, legal, e clar ca primul ministru nu poate lipsi de la discutii privind orientarea, opriunile si masurile pe care politica externa a romaniei le intreprinde. Problemele care sunt pe agenda Consiliului European privesc bugetul multianual 2014-2020. Oricine stie ca bugetul intra in competenta primului ministru. Idem problema job-urilor, a cresterii economice. Este foarte clar primul ministru nu poate lipsi de la Consiliul European.
• Mai e un considerent: problemele UE de natura corelarii diferitelor state sunt probleme interne, au devenit, prin forta lucrurilor, interne UE. Intra in competenta diferitilor comisari europeni si doamna Ashton ocupandu-se de alte probleme. Din cate imi aintesc, sper sa fiu foarte exact, din 28 de tari, includ aici si Croatia, care merg la Consiliu, cred ca 24 cel putin sunt reprezentate de prim ministrii.
• Raspunsul nu este pentru a soca pe cineva, ci pentru a reveni calm la prevederile Constitutiei.

Despre numiri de ambasadori in urma contestarii persoanelor propuse de Guvernul Ungureanu inainte de motiunea de cezura care a dus la terminarea mandatului

• Suntem in disutii cu celelalte institutii ale statului in preocuparea de a gasi o solutie buna tuturor partilor. Sigur, MAE initiaza lista de propuneri cu ocupantii posturilor de ambasadori, lista se trimite la presedintie, apoi revine la Parlament, iar la Parlament lista a intampinat obiectii. Ceea ce ne intereseaza este ca ea nu a putut fi discutata cu toate componentele ei. Au fost candidaturi ce nu au fost discutate in comisia parlamentara.
• In acest moment purtam discutii incat saptamana viitoare va vom comunica si solutia la care s-a ajuns. Tinta noastra este sa asiguram o reprezentare cat mai buna la toate ambasadele. In discutie sunt doua ambasade, din motive diferite. Este vorba despre Italia (n.r. ambasadorul propus, Dana Manuela Constantinescu, a fost contestat de Titus Corlatean, pe atunci presedinte al Comisiei de politica exerna din Senat) si Singapore, din cu totul alte ratiuni.