Multumesc anticipat // In primul rand vreau sa va multumesc pentru activitatea dumneavoastra depusa in slujba Romaniei. Secondo as dori sa stiu modul in care aceasta (politica Nato) va influenta viata noastra economica si daca va avea un impact si asupra crizei (ma refer la situatia din Grecia ).

r // Multumesc mult pentru aprecieri. Este o onoare sa ma ocup, in masura puterilor mele, de politica externa a Romaniei. Ca sa va raspund la intrebare, NATO nu are in competentele sale directe aspecte legate de evolutia economiei. Dar raspunsul la evolutia mediului de securitate nu poate face abstractie, de exemplu, de impactul crizei economice, care reprezinta o vulnerabilitate de securitate si pentru statele Aliantei. De aceea, NATO a avut in vedere tocmai constrangerile economice atunci cand a adoptat conceptul propus de secretarul general al NATO, dl Rasmussen, de Smart Defense, adica punerea in comun a capabilitatilor militare, pe baza de achizitii comune. Intr/un cuvant, asigurarea aceluiasi nivel de securitate cu bani mai putini. Adoptarea formala a acestui concept este una dintre decizile importante ale Summit-ului de la Chicago, pe care si Romania a sustinut-o. In al doilea rand, NATO are deja o politica aparte in ce priveste securitatea energetica, iar Declaratia Finala a Summit-ului mentioneaza in paragraful 52 , foarte clar, ca asigurarea de resurse energetice stabile si sigure, alaturi de diversificarea surselor, furnizorilor si rutelor de transport ca si interconectarea retelelor de energie au o importanta critica. In sfarsit, se poate spune ca exista o legatura indirecta intre o securitate mai puternica si economie. Cu cat nivelul de securitate este mai bine asigurat, ceea ce NATO a dovedit inclusiv prin ceea ce a decis la Chicago, cu atat economia este mai stabila, iar investitiile sunt mai incurajate. De exemplu, dupa semnarea Acordului cu SUA privind scutul antiracheta, in septembrie 2011, pe care am avut privilegiul sa il negociez, am constatat o crestere a interesului investitorilor straini, mai ales americani, de a investi in Romania

intrebare // Buna ziua, Puteti sa ne spuneti, va rog, daca Romania a renuntat la ideea de a-si recupera Tezaurul din Rusia si daca nu, care sunt actiunile efective intreprinse de diplomatia romana in acest sens? Va multumesc.

raspuns // Problematica Tezaurului nu tine de tema pusa in discutie, de aceea va raspund numai pe scurt. Ea se afla in continuare in atentia diplomatiei romane. Dupa cum probabil stiti, in Declaratia Comuna a ministrilor de externe roman si rus, semnata in acelasi timp cu semnarea Tratatului politic de baza, in 2003, se prevede crearea „Comisiei comune romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei”. Aceasta Comisie a avut deja 3 intalniri, in 2004, 2005 si 2006. Dorim si speram ca activitatea acestei Comisii sa continue si sa aduca rezultate concrete, potrivit competentelor sale, prevazute de Declaratia Comuna.

Rusia // Dle Aurescu, la ce nivel a fost reprezentata Rusia, iar absenta presedintelui Putin nu a facut irelevante discutiile referitoare la cooperare privind scutul antiracheta ? Multumesc

raspuns // Rusia a fost reprezentata de un oficial de rang inalt, dl Zamir Kabulov, Reprezentantul Special al Presedintelui rus pentru Afganistan, care a luat parte la reuniunea dedicata Afganistanului. Nu cred - in niciun caz - ca discutiile de la Summit privind apararea antiracheta au fost irelevante. Dimpotriva, Summit-ul a luat o decizie istorica – aceea de declarare a capabilitatii interimare a NATO in domeniul apararii antiracheta, ceea ce demonstreaza ca acest proiect, sustinut foarte activ si de Romania atat in cadrul NATO, cat si prin participarea la proiectul bilateral cu SUA, care va fi integrat ulterior in sistemul NATO, merge conform planului, fara intarzieri si in deplina conformitate cu deciziile luate in 2010 la Summit-ul anterior de la Lisabona. Pot spune ca in acest moment, dupa decizia de la Chicago, securitate Aliantei este intarita si, de asemenea, securitatea Romaniei. Sigur, discutiile intre NATO si Rusia pentru realizarea cooperarii in acest domeniu vor continua, dar aceasta nu afecteaza crearea sistemului NATO antiracheta. In Declaratia Summit-ului se arata ca desi Alianta regreta anumite declaratii recurente al partii ruse privind posibile masuri impotriva sistemului NATO, alianta saluta dorinta Rusiei de a continua dialogul pentru realizarea unui acord privind viitorul cadru al cooperarii comune in acest domeniu.

Intrebare // Domnule ministru, ce Afghanistan va lasa NATO in 2014? Intr-o zona in care multi vor sa isi exercite influenta, o zona volatila, ce garantii sunt ca afghanii vor putea sa isi asigure singuri securitatea? Ce contributie va avea Romania in Afghanistan dupa 2014? Multumesc

raspuns // Calendarul tranzitiei in Afganistan a fost o alta tema foarte importanta a Summit-ului. Ceea ce s-a decis a fost ca NATO va depune toate eforturile ca pana la finalul anului 2014 acest transfer de responsabilitate catre fortele de armata si securitate afgane va fi realizat, iar misiunea de lupta a NATO ("the NATO-led combat mission") va inceta. Dar efortul si prezenta NATO nu va lua sfarsit, urmand sa fie creata o misiune a NATO post/2014 care sa asigure antrenarea, consilierea si asistenta necesara pentru fortele afgane, inclusiv pentru fortele speciale afgane. Summit-ul a constatat ca tranzitia aceasta este ireversibila, pe baza evolutiilor de securitate din teren. De altfel, in acest moment este in curs cea de a treia transa de transfer de raspundere catre afgani, ceea ce inseamna ca 75 % din populatiile din provinciile afgane vor fi in zone asigurate chiar de fortele afgane de securitate. Romania isi va retrage treptat, conform calendarului stabilit si in functie de evolutia situatiei de securitate din zonele unde avem responsabilitate, trupele combatante, dar va continua prezenta cu forte de antrenare, consiliere si asistenta pentru fortele afgane. Angajamentul Romaniei a fost reconfirmat la Summit, pe baza principiului „in together, out together”, ceea ce arata ca suntem un aliat responsabil si pe care te poti baza. Tocmai pentru ca Afganistanul este un stat important pentru securitatea internationala, nimeni in NATO si in afara sa nu isi poate permite ca dupa incheierea tranzitiei in 2014, Afganistanul sa redevina o sursa de insecuritate, volatila, asa cum spuneti, pentru comunitatea internationala. Prin urmare, deciziile luate la Chicago au in vedere tocmai asigurarea ca Afganistanul sa ramana sigur dupa tranzitie, iar instrumentul care va fi la baza cooperarii cu NATO este Parteneriatul Solid (Enduring Partnership) cu Afganistanul

Moldova // Romania sustine extinderea NATO, in special sustine Republica Moldova la aderarea in NATO? Care este atitudinea NATO fata de situatia din Transnistria?

raspuns // Romania este un sustinator puternic al politicii de extindere a Aliantei, acest obiectiv inscris in mandatul Romaniei pentru Chicago fiind atins in Declaratia Finala a Summit-ului. Este relevant in acest sens ca in textul Declaratiei se reitereaza explicit deciziile de la Summit-ul de la Bucuresti din 2008, care ramane cel mai important din istoria aliantei. Astfel, se arata, in paragraful 25, ca NATO reafirma angajamentul puternic pentru integrarea euro-atlantica a partenerilor care aspira sa adera la alianta, in conformitate cu deciziile luate anterior la Bucuresti, Strasbourg-Kehl si Lisabona. De altfel, la Summit a fost organiata si o reuniune la nivel de ministri de externe ai NATO cu cele patru state aspirante: Georgia, Macedonia, Muntenegru si Bosnia&Hertegovina. In ce priveste R Moldova, va reamintesc ca acest stat nu are printre obiectivele sale din acest moment aderarea la NATO, pentru ca in Constitutia sa este inscris faptul ca R Moldova este un stat neutru. Aderarea la NATO, ca si la orice alta organizatie internationala este o decizie suverana a fiecarui stat. Pe de alta parte, este de remarcat ca paragraful 47 al Declaratiei mentioneaza explicit faptul ca persistenta conflictelor inghetate din Caucazul de Sud si R Moldova reprezinta pentru NATO o problema de mare preocupare („a matter of great concern”). De asemenea, se reafirma angajamentul aliantei pentru integritatea teritoriala, independenta si suveranitatea R Moldova, aratand ca NATO va sustine in continuare eforturile de reglementare pe cale pasnica a conflictelor inghetate, inclusiv a celui transnistrean, pe baza acestor principii (integritate teritoriala etc) si a dreptului international. Romania a obtinut, conform mandatului aprobat, si includerea unui text dedicat special dosarului transnistrean, prin care NATO saluta abordarea constructiva a dialogului reluat in formatul 5+2 privind dosarul transnistrean si incurajeaza toti actorii implicati sa faca eforturi suplimentare pentru solutionare

Rusia // In situatia in care am castiga un proces impotriva Rusiei la Curtea Internationala de Justitie, ar putea NATO forta Rusia sa respecte decizia Curtii? Se stie ca CEDO lasa rece Rusia.

raspuns // Ca lector dr la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, unde predau dreptul international, inclusiv o disciplina care se ocupa de curti si tribunale internationale, va pot raspunde doar ca este o intrebare teoretica foarte buna, mai ales ca in aceasta perioada avem examene cu studentii la disciplina Organizatii si Relatii internationale :). As putea sa o includ intr-unul dintre subiectele de examen. NATO nu are in competentele sale sarcina de a asigura aplicarea deciziilor luate de CIJ. Carta ONU prevede aceasta sarcina pentru Consiliul de Securitate al ONU, dar dupa cum stiti, in practica, statele respecta fara exceptii hotararile CIJ.

Cooperare mai stransa cu Polonia? // Domnule Aurescu, Sunt multe voci care sustin ca in contextul geopolitic si economic actual, o cooperare mai stransa cu Polonia (atat in cadrul NATO cat si UE) nu ne-ar putea aduce decat beneficii ambelor tari, tinand cont de multele interese comune pe care le avem. Exista o strategie a diplomatiei romanesti in acest sens si daca da, care ar fi principalii pasi pe care ii aveti in vedere. Daca nu, care ar fi parerea dvs. personala pe acest subiect?

raspuns // Sustin si eu fara rezerve aceasta opinie, dar nu este doar o opinie personala, ci o linie de politica externa care este in plina aplicare. Avem in relatia cu Polonia un Parteneriat Strategic lansat in 2009 printr-o Declaratie semnata la nivel de presedinti ai celor doua state, precum si un Plan de Actiune semnat in 2010. Va pot spune fara rezerve ca acest Parteneriat Strategic cu Polonia functioneaza foarte bine la toate nivelurile, pentru ca - asa cum foarte bine ati remarcat - avem foarte multe interese si pozitii comune, atat la nivelul politicii de securitate, in NATO, dar si in domeniul afacerilor europene sau regionale. Dau doar cateva exemple: avem o participare comuna la sistemul antiracheta NATO si respectiv american (Romania participa in faza a doua a European Phased Adaptive Approach), cu baza de la Deveselu, operationala incepand cu 2015, iar Polonia in faza a treia, incepand cu 2018, cu baza de pe teritoriul sau), avem o pozitie similara in ce priveste Tratatul Fortelor Conventionale in Europa (CFE), avem o preocupare comuna privind Vecinatatea Estica a UE si sustinem politica de extindere a UE si a NATO, iar in UE, in cadrul negocierilor in curs privind cadrul financiar multianual post 2014 (adica bugetul UE intre 2014-2020), avem aceeasi pozitie de sustinere a importantei Politicii de Coeziune a UE, cu alocari substantiale de fonduri. Mai mentionez aici sustinerea foarte activa a Poloniei, in perioada in care a detinut Presedintia rotativa a Consiliului UE, pentru aderarea Romaniei la spatiul Schengen. Si nu sunt decat cateva exemple, lista este mult mai lunga. Deci raspunsul este da, avem o strategie in acest sens si urmarim in mod prioritar aplicarea sa, in mod concret, atat in NATO, cat si UE si in regiunea noastra. Iar colegii polonezi pot confirma. De altfel, chiar la summit-ul de la Chicago presedintii roman si polonez au avut o discutie foarte buna pe tema aplicarii Parteneriatului Strategic, la care am avut privilegiul sa fiu prezent

scutul antiracheta // Domnule Aurescu, ne puteti explica, pe intelesul cititorilor neinitiati in ale politicii externe, ce decizii s-au luat referitor la scutul antiracheta si, in special, efectele asupra Romaniei? Va multumesc.

raspuns // Este, din punctul meu de vedere, poate cea mai importanta decizie a Summit-ului. A fost declarata capabilitatea interimara a NATO in domeniul apararii antiracheta, care include radarul de mare putere instalat deja in Turcia, operational din luna decembrie (care area ca sarcina detectarea lansarii de rachete ostile catre teritoriul aliat) , precum si navele AEGIS americane desfasurate in Mediterana, adica prima faza a sistemului american antiracheta (EPAA – European Phased Adaptive Approach), la care Romania participa insa din faza a doua (operationalizarea bazei de la Deveselu fiind prevazuta din 2015). Exista cel putin doua efecte pentru Romania. In primul rand, capabilitatea interimara inseamna ca deja o parte a teritoriului NATO este deja sub scut: Declaratia Summit-ului mentioneaza in paragraful 60 ca aceasta capabilitate interimara ofera maximum de acoperire, conform mijlocelor disponibile acum, pentru apararea populatiilor, teritoriului si fortelor aliate din sudul Europei („offering maximum coverage within available means, to defend our populations, territory and forces across southern NATO Europe”). Asta inseamna ca si o parte a teritoriului Romaniei, in functie si de locul unde se afla nava AEGIS a SUA in Mediterana, in functie si de locul de lansare si traiectoria unei eventuale rachete ostile, este aparata.

completare raspuns // In al doilea rand, e o decizie care ofera garantiile necesare ca si baza romaneasca de la Deveselu va fi integrata ulterior in sistemul NATO, asa cum prevede de altfel si Acordul pe care am avut onoarea sa il negociez si care a fost semnat anul trecut. Vreau sa precizez ca aplicarea Acordului se desfasoara conform graficului stabilit. O parte din aranjamentele de implementare sunt deja negociate si asteapta sa fie semnate, probabil luna viitoare. Altele sunt in curs de pregatire. In plus, la intalnirea pe care am avut-o recent cu Frank Rose, unul dintre negociatorii americani ai Acordului, am primit asigurari ca proiectul are toata finantarea necesara, iar graficul va fi respectat. Nu exista nici probleme de ordin tehnic. Acum mai putin de doua saptamani, testarea in Hawaii a unui interceptor de tip SM3 Block I B, adica tipul de interceptor care va fi instalat la Deveselu, a fost un succes. Constructia propriu-zisa a facilitatilor de la Deveselu va incepe in primavara lui 2013, pregatirile pe teren fiind in curs. De altfel, pe 13 si 14 iunie, la Bucuresti si la Caracal, armata americana va organiza doua conferinte de prezentare pentru companiile romanesti a oportunitatilor de contracte pentru a lua parte la constructie. Am subliniat de mai multe ori ca ne dorim ca firme romanesti sa fie implicate. Inchei prin a mentiona faptul ca in interventia sa la Summit, in Consiliul Nord/Atlantic, presedintele Obama a multumit in mod expres Romaniei, alaturi de alti aliati implicati in proiectul EPAA, pentru contributia noastra substantiala la concretizarea proiectului.

Drone si avioane de vinatoare // Buna ziua Ne puteti spune cum si unde va folosi Romania dronele cumparate impreuna cu alte 13 state NATO? Si, in al doilea rand, care este situatia achizitionarii de avioane de vanatoare? S-au facut pasi tot spre o abordare "smart defence", astfel incat sa le cumparam impreuna cu alti parteneri din NATO?

raspuns // Acest proiect la care va referiti se cheama sistemul AGS / Allied Ground Surveillance si are ca scop folosirea celor cinci drone, care nu sunt inarmate, pentru a culege informatii importante si face operatiuni de recunostere si supraveghere pentru a monitoriza situatii cu potential militar in desfasurare si pentru a identifica potentiale amenintari. Sunt 14 state care contribuie la sistem, iar punerea in comun a acestor aparate sofisticate impreuna cu sistemul de comanda si control al acestora asigura informatiile necesare cu costuri mult mai reduse decat daca ar fi achizitionate de fiecare stat in parte. Este un exemplu concret de punere in aplicare a conceptului de Smart Defense, omologat de Summit-ul de la Chicago. Acest concept de Smart Defense poate fi utilizat si pentru dotarea statelor aliate cu aparate de zbor multirol.

Pakistan // Una dintre problemele majore relatate de presa internationala de la summitul NATO este atitudinea Pakistanului fata de tranzitarea tarii catre Afganistan. In conditiile refuzului Pakistanului, are Rusia un atu mai puternic in negocierile cu NATO/SUA (am in vedere faptul ca si prin Rusia se realizeaza tranzit spre Afganistan)? Multumesc

Nis // Buna ziua. Presa internationala si cea din Serbia a scris despre un presupus centru de spionaj, camuflat intr-un centru logistic. Are Romania informatii care sa sustina aceasta teorie? Are legatura cu acest lucru recenta schimbare de ton fata de Serbia? multumesc

NATO // Buna ziua Ati simtit in abordarea colegilor / omologilor dvs. din NATO ca exista vreo temere legata de devierea Romaniei de la parcursul apasat pro-atlantist, odata cu schimbarea de Guvern?

Scut // Exista vreo posibilitate reala ca Rusia sa primeasca garantiile juridice legate de functionarea scutului? Daca nu, cum va negocia NATO/SUA cu Kremlinul acest dosar si ce rol revine Romaniei in acest proces de negociere?

scut // Ce diferenta practica face pentru Romania faptul ca scutul antiracheta a trecut de la SUA la NATO?

Scut // Ce portiune exacta din teritoriul Romaniei e aparata acum de scut? Cind va fi tot teritoriul Romaniei acoperit? Si o intrebare de context: Credeti ca Romania se afla in acest moment in cea mai buna situatie din punct de vedere al securitatii? multumesc

afganistan // A existat o mica lipsa de coerenta la Chicago pe tema contributiei materiale a Romaniei privind Afganistan. V-a pus in dificultate la negocieri faptul ca fusese dezvaluita suma?

Smart Defense // Ce inseamna conceptul Smart Defense pentru Romania? Nu este cumva un concept importat ca multe altele? Stim ca SUA pun presiune pe statele europene sa creasca cheltuielile cu apararea si ca nu e normal ca eforturile NATO sa fie sustinute majoritar de contribuabilul american. Are Romania o strategie de Smart Defense in achizitia de avioane multirol spre exemplu, in comun cu statele NATO limitrofe?

externe // Nu-i asa ca Bogdan Aurescu era varinta cea mai buna pentru pozitia de Ministru de Externe ? Ramane pe data viitoare !!

Si noi va multumim // Pentu modul in care ati tratat problemele de politica externa ale Romaniei. Speram ca dupa ce aceasta negura rosie care se intinde acum peste o parte de tara sa dispara asa cum a aparut si sa va vedem la lucru intr-un viitor guvern MRU. Numai bine si mult succes!