Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a spus primul adjunct al Sefului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, informeaza Agerpres.
"Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc", a spus Gherasimov in cadrul unei conferinte internationale organizate la Moscova, Missile Defense Factor in Establishing New Security Environment.
O conferinta de trei zile, organizata de Ministerul Rus al Apararii, la care participa mai mult de 200 de specialisti militari si experti din peste 50 de tari, cu participarea NATO si OSCE si care este folosita ca platforma pentru ca pozitia rusa privind scutul antiracheta in Europa sa fie cat mai bine auzita inaintea summit-ului NATO de la Chicago.
Potrivit Ria Novosti, Patrusev a spus ca, fara participarea Rusiei, scutul antiracheta amplasat in Europa va duce la un dezechilibru al stabilitatii regionale si mondiale, un punct de vedere binecunoscut al Kremlinului. "Refuzul de a discuta conditiile in care Rusia ar putea primi garantii legale ca sistemul nu este indreptat impotriva Rusiei ne intareste convingerile ca scopul real al acestui sistem de aparare antiracheta poate fi diferit de ceea ce se spune", a adaugat oficialul rus.
De fapt, aceasta este marea dezbatere si marele dezacord intre Rusia si NATO privind scutul antiracheta. Rusii cer garantii legale, fiind, de fapt constienti ca acestea nu vor putea fi nicicand oferite de Aliati. NATO este pregatit sa ofere garantii politice, dar cele legale ca scutul nu este indreptat impotriva Rusiei presupune o inscriere a lor in tratate care trebuie aprobate de parlamentele statelor membre ale NATO. Este evident ca nicio tara nu ar aproba o astfel de stipulare.
NATO a oferit posibilitatea de cooperare Rusiei, insa cerintele sale sunt inacceptabile. Blufeaza, mai precis, stiind in mod clar ca, in reciprocitate, nici ea nu ar putea raspunde afirmativ cerintelor pe care le adreseaza Aliantei. NATO se pregateste, la Summit-ul din 20-21 mai de la Chicago, sa declare faptul ca a dat lumina verde primei faze a scutului antiracheta, prin amplasarea interceptorilor la Deveselu, a radarului in Turcia si a celorlalte elemente in Polonia, cu sau fara participarea Rusiei.
De aceea nu este o surpriza declaratia ministrului apararii rus, Anatoli Seriukov, de joi dimineata, citata de Ria Novosti, care spune ca SUA/NATO si Rusia nu au gasit o formula de comun acceptabila pentru chestiunea sistemului antiracheta si ca discutiile sunt intr-un punct mort.
Pe de alta parte, aceeasi agentie de presa citeaza o inalta sursa de la Kremlin care sustine ca Rusia si SUA trebuie sa defineasca in comun amenintarile si ca pana in 2018, momentul implementarii ultimelor faze care ingrijoreaza realmente Moscova, se va gasi o solutie acceptabila pentru ambele parti.
Evident ca mediul militar rus pare mai transant si opune o mai mare rezistenta ideii unei colaborari, exagerand amenintarea pe care o reprezinta scutul antiracheta din Europa si subliniind ca diferentele de viziune ruse si americane asupra proiectului ascund, de fapt, amenintarea pe care o reprezinta sistemul pentru Rusia.
"Varianta rusa elimina impactul apararii antiracheta al NATO asupra potentialului fortelor noastre strategice nucleare. In acelasi timp, varianta SUA permite elementelor sistemului NATO sa ajunga pe traiectoria rachetelor balistice intercontinentale rusesti si pe a celor lansate de pe submanine", a spus seful Statului General rus, Nicolai Makarov, citat de Interfax.
Planul rus stipuleaza centre comune de preventie si comanda, considerand ca doar un schimb de date nu este suficient pentru a inlatura ingrijorarile Rusiei.
10
0
