Victor Alistar, propus de premierul desemnat Victor Ponta la functia de ministru delegat la primul ministru, a transmis miercuri o serie de precizari pe care le considera a fi "dovada privind inexistenta unei incompatibilitati si a oricarei interdicitii de ocupare a demnitatii publice de membru al Guvernului".

Victor AlistarFoto: Agerpres

Agentia Nationala de Integritate a transmis miercuri mai multe precizari referitoare la interdictia de a mai exercita o functie sau o demnitate publica timp de trei ani in cazul lui Victor Alistar.

Presedintele ANI, Horia Georgescu, a intervenit telefonic la Romania TV marti seara explicand ca in situatia domnului Alistar, decizia Curtii Constitutionale, nr. 54 din 25 ianuarie 2011, este elocventa. El a comentat si explicatiile lui Victor Alistar care declarase anterior la TVR Info ca nu se afla in stare de incompatibilitate deoarece solutia definitiva care s-a dat in septembrie 2011, nu e irevocabila, iar ea se poate modifica prin recurs, insa recursul ANI a fost depus tardiv.

"Alte procese de care vorbeste domnul Alistar sunt urmare a actului de incompatibilitate emis de institutia noastra, dar procesul a fost initiat de Agentia Functionarilor Publici pentru a elimina mentiunile din cartea de munca a acestuia. Deci, raportat la interdictie, aceasta se aplica conform", a declarat Horia Georgescu.

"Deciziile CC sunt generale si obligatorii", a continuat presedintele ANI. "Curtea Constitutionala a descris forma imperativa a legii si aplicarea sanctiunii de a nu ocupa o functie de demnitate publica timp de trei ani. Foarte clar. Este un paragraf in acea decizie care descrie in mod clar. Decizia se aplica pe fond."

In replica, Victor Alistar a negat ca s-ar afla sub vreo interdictie in acest moment.

"Absolut nu, nu am vreo interdictie de acest gen. Chestiunea expusa atunci de Curtea Constitutionala reflecta o situatie de fapt valabila in acel moment si referitoare exclusiv la numirea mea la CSM", a declarat Alistar marti seara agentiei Mediafax, invocand mai multe hotarari ale instantelor si parchetelor, definitive si ele, care confirma faptul ca actul de constatare privind incompatibilitatea sa nu ar fi definitiv si care au aparut dupa decizia Curtii Constitutionale din februarie 2011.

"Credeti-ma, s-a verificat!", a mai declarat Alistar.

Precizarile lui Victor Alistar:

"Având în vedere recentele speculaţii apărute în presă, potrivit cărora aş fi incompatibil pentru ocuparea unei funcţii de demnitate publică în cadrul Guvernului, ca urmare a unui act definitiv întocmit de Agenția Națională de Integritate, doresc să fac următoarele precizări, în vederea clarificării situației juridice în care mă aflu:

  • În anul 2004 am solicitat Agenției Naționale a Funcționarilor Publici suspendarea din funcția publică pe care o ocupam pentru evitarea oricărei situații de incompatibilitate. Prin decizia președintelui ANFP, solicitarea a fost aprobată și ulterior prelungită până în luna februarie 2009, când au încetat raporturile mele de muncă cu ANFP.
  • Ulterior, Agenția Națională de Integritate, in iunie 2009 a contestat actul ANFP de suspendare a mea din funcția publică, speculând că în lipsa valabilității acestuia aș fi fost incompatibil.
  • Astfel în cadrul acțiunii inițiate de ANI prin care aceasta a solicitat constatarea nulității actului ANFP de suspendare, am solicitat instanței să constate, potrivit procedurii din art. 4 din Legea contenciosului administrativ, nelegalitatea actului întocmit de ANI.
  • Instanța a stabilit potrivit dispozițiilor aceluiași art. 4, că actul ANI nu este un act administrativ, întrucât nu îndeplinește condițiile stabilite de art. 2 lit c) din aceeași lege, întrucât nu produce efecte prin sine însuși.
  • „Referitor la excepţia de nelegalitate invocată de pârât, aceasta urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:
  • Actul de constatare al ANI emis sub nr.A/1130/I.I/2009 nu este act administrativ în sensul prevederilor art. nr.2 alin. (1) lit.c) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Astfel, în conformitate cu prevederile articolului de lege mai sus menţionat, actul administrativ este definit ca fiind „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”.
  • Ori, actul de constatare al ANI emis sub nr.A/1130/I.I/2009 nu se circumscrie prevederilor actului amintit, întrucât acesta nu a dat naştere, nu a modificat şi nu a stins raporturi juridice neproducând prin el însuşi efecte juridice, totodată lipsindu-i o trăsătură esenţială a actului administrativ şi anume caracterul executoriu.
  • Actul de constatare în discuţie, îmbracă trăsăturile unui act preparator ce nu constituie act administrativ, ci numai o operaţiune materială, tehnică, care prin ea însăşi nu este de natură a da naștere, a modifica sau a stinge un raport juridic, precum actul administrativ propriu-zis.
  • Astfel cum rezultă din conținutul acestuia, (paginile 19-20 din actul de constatare) s-au făcut constatări şi s-au dispus măsuri, a căror realizare putea fi dispusă doar prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituției publice, la aprecierea acestuia.”

Hotararea Instantei de contencios s-a pronuntat prin Incheiere separata conform legii si are caracter executoriu, fiind obligatorie pentru autoritatile publice in cauza.

  • În ceea ce privește solicitarea ANFP de anulare a actelor administrative de suspendare care inlatura orice incompatibilitate, Curtea de Apel București a decis respingerea acestei solicitări, astfel că actul de constatare al ANI rămâne fără obiect, prin menținerea valabilității suspendării mele din funcția publică, si ca atare inexistenta situatiei de incompatibilitate.
  • Decizia Curții de Apel privind actul ANI este executorie potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Menționez că ambele hotărâri au fost pronunțate în cursul anului 2011, după ce Curtea Constituțională a decis neconstituționalitatea Hotărârii Senatului de numire a mea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, invocând însă chestiuni de procedură privitoare la verificările întreprinse de Senat. De altfel, Curtea Constituțională nu este competenta sa pronunte hotarari prin care constata si stabileste interdictii de plano de a ocupa o functie publica. Aceste competente (de limitare a dreptulilor si libertatilor cetatenesti cu caracter individual) sunt atributul exclusiv al instanțelor de judecată, respectiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe, conform art 126 din Constitutia Romaniei. Astfel că hotărârea Curții Constituționale nu produce efecte decât în privința numirii mele ca membru al CSM și nu poate influența în vreun fel opinia magistraților de la instanțele judecătorești, fapt demonstrat de altfel de hotărârile amintite.

  • Îmi exprim pe această cale încrederea că în România, stat de drept, hotărârile judecătorești executorii sunt și vor fi respectate de instituțiile și autoritățile publice, reprezentând ultimul cuvânt în ceea ce privește adevărul juridic pe care acestea îl consfințesc. Iar existența acestora și aducerea lor la cunoștință publică va pune capăt oricăror speculații cu privire la eventuala mea incompatibilitate."

Citeste mai multe despre cazul lui Alistar: