Curtea de Apel Timisoara a publicat motivarile deciziilor prin care Nicolae Robu (PNL) a fost declarat incompatibil, iar Stefan Iosif Dragulescu (PDL) a fost declarat compatibil, ambii pentru detinerea simultana a functiei de rector si a celei de parlamentar, ambii fiind numiti sub vechea lege. Problema apare in motivarea instantelor, care difera radical. In cazul Nicolae Robu, Curtea de Apel scrie in motivare ca rectorul-parlamentar trebuia sa renunte la una dintre functii in 2011, dupa aparitia legii educatiei care stabileste incompatibilitatea. Pe de alta parte, aceeasi Curte a stabilit in cazul Stefan Iosif Dragulescu ca mandatul de rector trebuie finalizat conform vechii legi, ca nu este incompatibil deoarece se aplica principiul neretroactivitatii legii.
- In plus, in ambele dosare este invocata o decizie a Curtii Constitutionale luata in considerare intr-un caz si respinsa in celalalt
In iunie 2011, Agentia Nationala de Integritate (ANI) a anuntat ca a constatat incalcarea legislatiei privind regimul juridic al incompatibilitatilor de catre Nicolae Robu (pe atunci rector al Universitatii Politehnica din Timisoara, senator, presedinte al PNL Timis si membru in biroul Politic Central al PNL) si Stefan Iosif Dragulescu (pe atunci rector al Universitatii de Medicina si Farmacie din Timisoara si deputat PDL).
Cei doi parlamentari au contestat in instanta rapoartele ANI, iar Curtea de Apel Timisoara a decis urmatoarele: a respins contestatia lui Nicolae Robu si a admis anularea deciziei ANI in cazul lui Stefan Iosif Dragulescu.
Deciziile Curtii de Apel Timisoara sunt in prima instanta si au fost atacate cu recurs, potrivit Agentiei Nationale de Integritate.
Nicolae Robu - Curtea de Apel Timisoara a respins in prima instanta contestatia sa la decizia ANI
Nicolae Robu
Foto: Agerpres
In cazul lui Nicolae Robu (PNL), fost rector al Universitatii Politehnica din Timisoara, Agentia Nationala de Integritate a anuntat ca din 10.02.2011 acesta se afla in stare de incompatibilitate, "deoarece detine atat demnitatea de Senator, cat si functia de conducere de Rector, functia politica de conducere de Presedinte PNL Timis si de membru in Biroul Politic Central al PNL".
Nicolae Robu a contestat decizia ANI, iar Curtea de Apel Timisoara a decis pe 27 februarie respingerea contestatiei formulate de acesta, respingerea cererii lui Nicolae Robu privind cheltuielile de judecata si sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4 din Legea nr. 1/2011. Decizia a fost atacata cu recurs.
Motivarea Instantei
Fragmente relevante din argumentatia instantei:
- Principiul neretroactivitatii nu este incalcat: anterior datei de 10.02.2011 se aplica vechea lege a invatamantului (Legea nr. 84/1995) care nu prevedea incompatibilitatile "rector - senator" sau "rector - functie de conducere intr-un partid politic", iar ulterior se aplica noua lege, conform principiului de imediata aplicabilitate a legii noi.
- Curtea accepta insa ca evident ca mandatele incepute de contestator (Nicolae Robu - n.red.) sub vechea lege, desi nu sunt afectate pentru trecut, sunt pentru viitor deoarece supunerea fata de Legea nr. 1/2011 inseamna ca dl. R.N. sa renunte sau la mandatul de rector sau la cel de senator si la functia de conducere intr-un partid politic.
- In mod cert contestatorul are dreptul sa finalizeze actualul mandat de rector dar, pentru a evita incompatibilitatile, numai daca renunta la cel de senator si la functia de conducere intr-un partid politic (sau, invers, poate ramane senator cu functie de conducere in partid dar atunci trebuie sa renunte la mandatul de rector).
- Contestatorul sustine insa ca atat Comisia juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari din cadrul Senatului Romaniei (Comisia juridica) cat si Curtea Constitutionala interpreteaza legea in sensul pretins prin actiune. Intr-adevar, opinia Comisiei juridice este in acest sens dar ea nu are forta juridica si nu leaga instanta deoarece, chiar exprimata de o comisie a Senatului Romaniei, opinia nu reprezinta lege interpretativa.
- In ce priveste Decizia nr. 375/06.07.2005 a Curtii Constitutionale, instanta constata ca aceasta se refera la prevederile art. IV alin.(1), alin.(6) si alin.(7) din Titlul XVII al Legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei si nu poate produce efecte in prezenta cauza in baza unei analogii, chiar daca s-ar accepta ca analogia este pertinenta.
Motivarea Integrala
Stefan Iosif Dragulescu - Curtea de Apel Timisoara a admis in prima instanta contestatia sa la decizia ANI
Stefan Iosif Dragulescu
Foto: Agerpres
In cazul lui Stefan Iosif Dragulescu (PDL), Agentia Nationala de Integritate a anuntat ca acesta "este in incompatibilitate incepand cu data de 10 februarie 2011, deoarece exercita simultan functia de Rector al Universitatii de Medicina si Farmacie Victor Babes din Timisoara si cea de Deputat". Acesta a contestat la Curtea de Apel Timisoara decizia ANI, iar instanta a decis pe 5 martie 2012 anularea deciziei ANI. Decizia instantei a fost atacata cu recurs de catre Agentia Nationala de Integritate.
Motivarea Instantei
Fragmente relevante din argumentatia instantei:
- Curtea retine ca intr-adevar dispozitiile art.215 alin.3 din Legea nr.1/2011 instituie o incompatibilitate intre cele doua functii, de rector si deputat, insa aceasta incompatibilitate a fost legiferata ulterior obtinerii mandatelor reclamantului (31.03.2008 si 19.12.2008).
- Se pune astfel problema aplicarii in timp a normei legale nou instituite, respectiv problema daca o incompatibilitate care nu exista la data intrunirii celor doua calitati, de rector si deputat, poate opera si in cazul reclamantului. Curtea considera ca o atare ipoteza nu este permisa nici de Legea care instituie incompatibilitatea, nici de norma juridica superioara, respectiv Constitutia Romaniei.
- Curtea observa ca daca legiuitorul ar fi dorit ca incompatibilitatea instituita de art.215 alin.3 din Legea nr.1/2011 sa fie de imediata aplicare, ar fi prevazut-o in mod expres (...) Asadar, Curtea observa ca art. 215 alin.3 din Legea nr.1/2011 nu institutie o norma retroactiva.
- Curtea reaminteste ca intr-o situatie aproape identica, punandu-se problema limitarii mandatelor incepute sub imperiul legii vechi, Curtea Constitutionala a decis ca "legiuitorul este liber sa redimensioneze, printr-o lege noua, durata mandatelor functiilor de conducere in alt fel decat legea in vigoare, dar numai pentru viitor, nu si pentru mandatele in curs, altfel ar insemna sa nesocoteasca regula neretroactivitatii legii, care este norma de nivel constitutional, prevazuta in art. 15 alin 2. din legea fundamentala".
- Este adevarat ca decizia mentionata se refera la mandatele judecatorilor si procurorilor care indeplineau functii de conducere la data aparitiei Legii nr.247/2005, prin care s-a intentionat modificarea Legii nr.303/2004, insa problema de drept este aceeasi, astfel incat considerentele Curtii Constitutionale nu pot fi ignorate nici in speta de fata.
Motivarea Integrala
Ce spune legea: Articolele din Legea Educatiei Nationale care prevad aceasta incompatibilitate
"Art. 215, alin. (3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului.
(4) Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducere in cadrul unui partid politic, pe perioada exercitarii mandatului".
Tot in iunie 2011, Agentia Nationala de Integritate a anuntat ca a constatat incalcarea legislatiei privind regimul juridic al incompatibilitatilor si de catre Ecaterina Andronescu (pe atunci rector al Universitatii Politehnica din Bucuresti si senator PSD) si Florian Popa (pe atunci rector al Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti si deputat PSD). Si acestia au contestat in justitie rapoartele ANI, iar magistratii au decis, in prima instanta, urmatoarele:
- Curtea de Apel Bucuresti a respins cererea Ecaterinei Andronescu de suspendare a deciziei ANI si a admis anularea deciziei ANI in cazul Florian Popa
Si in acest caz, deciziile au fost atacate cu recurs, au declarat pentru HotNews.ro reprezentantii ANI.
Citeste si:
2
11
