Fostul deputat taranist Gabriel Tepelea a incetat din viata, la varsta de 96 de ani, in locuinta sa din Bucuresti, a anuntat, joi, fostul senator al PNTCD Tanase Tavala. Gabriel Tepelea va fi inmormantat intr-un cimitir din Capitala, potrivit Mediafax.

UPDATE: Trupul neînsufleţit al academicianului Gabriel Ţepelea este depus laBiserica Udricanidin Str. Cluceru Udricani nr. 14, Sector 3 (zona Sfânta Vineri, lângă Teatrul Evreiesc). Ceremonia religioasa va avea loc sâmbătă,14.04.2012, ora 11.30 la Biserica Udricani urmată de înhumarea la Cimitirul Mănăstirii Cernica.

"Am primit o veste trista de la o nepoata a lui Gabriel Tepelea, care m-a sunat astazi (joi - n.r.) si mi-a transmis ca prietenul meu, Gabriel Tepelea, nu mai este printre noi. Tepelea avea o varsta inaintata, avea 96 de ani si nu suferea de vreo boala cronica, insa batranetea l-a invins", a declarat Tanase Tavala.

Potrivit acestuia, Gabriel Tepelea va fi inmormantat intr-un cimitir din Capitala.

Gabriel Tepelea s-a nascut la 6 februarie 1916 la Borod, judetul Bihor. A urmat scoala primara in satul natal, apoi a absolvit Liceul "Emanuil Gojdu" din Oradea (1926-1933) si Facultatea de Litere si Filosofie, sectia limbi romanice, a Universitatii din Cluj (1933-1937). A facut stagii de specializare in Franta (1937-1938), ulterior fiind elev la Scoala de Ofiteri de Rezerva din Ploiesti (1939-1940).

In 1948, si-a sustinut doctoratul, sub indrumarea lui George Calinescu, la Universitatea din Bucuresti, cu o teza despre literatura in grai banatean, titlul fiindu-i recunoscut abia in 1968.

Membru al Partidului National Taranesc din 1933, a desfasurat o intensa activitate militanta pentru reintregirea tarii si rezolvarea problemelor taranesti. Devenit in 1945 secretar general al Organizatiei Tineretului Taranist din Transilvania, a conferentiat in anii urmatori pe teme de doctrina politica. La alegerile din 1946 a candidat pe listele partidului.

Condamnat la temnita grea si confiscarea averii, a stat in inchisoare din 1949 pana in 1955. Eliberat din detentie, a fost nevoit sa lucreze un timp ca muncitor necalificat, apoi ca bibliotecar Si-a reluat cu greu colaborarea in revistele de specialitate, cu recenzii si succinte contributii de istorie literara.

Reintegrat in invatamantul secundar (1958-1960), dupa doi ani de somaj a predat la institutele pedagogice din Timisoara (pana in 1964) si Pitesti, unde in 1969 a pus bazele unei sectii de limbi straine, fiind si decan al Facultatii de Filologie in perioada 1971-1974.

Pana la pensionare, in 1981, a publicat manuale si cursuri privind istoria limbii romane literare, stilistica limbii franceze, literatura franceza. Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, a intrat in prim-planul vietii politice. Astfel, a luat parte, alaturi de Corneliu Coposu, la reinfiintarea Partidului National Taranesc, in calitate de vicepresedinte.

A coordonat Departamentul de studii, programe si doctrina al partidului, fiind initiatorul si realizatorul unei serii de volume dedicate catorva personalitati marcante. A fost ales deputat de Bihor in 1990, 1992 si 1996, iar din 1992 a fost presedinte al Comisiei pentru cultura a Camerei Deputatilor, iar in 1996 a devenit vicepresedinte al Uniunii Europene Crestin-Democrate. In 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Romane.

Doctor honoris causa al mai multor universitati (Oradea, Arad, Pitesti), a fost decorat cu Ordinul National Serviciul Credincios in grad de Cavaler (2000) si cu Legiunea de Onoare in grad de Ofiter, acordata de Republica Franceza (2001). Membru al Asociatiei Scriitorilor Romani din Ardeal (1937), va deveni, peste ani, si membru al Uniunii Scriitorilor.