Franta a remarcat indeplinirea criteriilor tehnice pentru aderarea la spatiul Schengen, insa astepta rezultate concrete privind combaterea coruptiei, rezultate ce constau in condamnari ferme, descurajante in viitor, pentru cei care le comit, a spus ambasadorul Philippe Gustin. Suspiciunea de coruptie a dus la reguli stricte pentru fondurile europene, care ingreuneaza absorbtia acestora, crede diplomatul francez.
- Vezi in text ce spune ambasadorul Philippe Gustin despre faptul ca ambasadorul olandez nu a fost primit la Cotroceni pentru prezentarea scrisorilor de acreditare.
Despre aderarea la Schengen si problema romilor
- Trebuie sa fac inca de la inceput o precizare juridica. Decizia in privinta aderarii Romaniei la Schengen este una colectiva, a tarilor membre care fac parte din spatiul Schengen. Ea va fi luata pe baza indeplinirii criteriilor tehnice, dar si pe baza evolutiilor legislative si de reglementare, precum si a rezultatelor care deriva din aceste evolutii.
- In toate aceste domenii Romania a facut progrese remarcabile. Astazi asteptam rezultate concrete pe teme sensibile, precum coruptia, crima organizata, asteptam asadar condamnari ferme ale autorilor acestor infractiuni.
- Va reamintesc ca Franta si Germania au propus un compromis pentru intrarea in etape in Schengen a Romaniei si Bulgariei, iar acest compromis este inca in vigoare.
- Subiectul Schengen mi se pare mai mult o preocupare a mediului politic si mediatic, media facand din acest subiect un simbol, dar nu cred ca este principala preocupare a romanilor, de altfel nici francezii nu sunt, iar aici vorbesc despre opinia publica.
Despre problema privind romii: Cred ca trebuie sa fim foarte exacti privind natura acestei probleme. Ceea ce se afla in discutie este actiunea grupurilor pe teritoriul francez, dar si european, care actioneaza intr-un mod foarte organizat, iar cooperarea franco-romana la nivel politienesc si judiciar permite sa identificam foarte bine aceste probleme.
- Acest subiect va fi rezolvat atunci cand procedurile - juridice si politienesti, in Franta si in Romania - incepute vor fi finalizate. Si sper ca asta se va intampla cat mai curand pentru a da un semnal infractorilor ca nici in Romania, nici in Franta, nu putem face ce dorim fara sa fim sanctionati.
- Nu stiu daca presedintele sau candidatul si-a facut mea culpa privind discursul referitor la romi. Daca este vorba despre candidat, va reamintesc ca sunt ambasador si sunt obligat, in aceasta perioada electorala, sa fiu rezervat in declaratii, sa ma supun obligatiei de neutralitate.
- Nu trebuie sa amestecam lucrurile intre ceea ce a existat dintotdeauna, populatii care migreaza in Europa, care traiesc din cersetorie.
- Nu asta este problema principala, ci criminalitatea organizata, cu campuri de actiune bine organizate privind furtul si traficul de metale, de telefoane mobile, prostitutia, traficul de fiinte umane, toate aceste practici criminale. Problema este la un alt nivel, necunoscut, pentru ca nu e suficient explicat si misiunea mea e sa subliniez ca, intre Romania si Franta, exista o cooperare politieneasca si judiciara pentru ca aceste infractiuni sa inceteze.
Despre MCV si legatura dintre MCV si aderarea la Schengen
MCV: Este unul dintre elementele esentiale in luarea unei decizii in privinta aderarii la spatiul Schengen. Astazi evolutiile legislative si de reglementare sunt in curs, felicit adoptarea recenta a legii privind confiscarea extinsa a averilor celor care comit infractiuni, este fundamentala pentru subiectul care ne intereseaza si sper ca aceasta lege sa fie cat mai rapid promulgata. De asemenea se urmareste si atingerea unor rezultate in pronuntarea unor condamnari exemplare, disuasive pentru viitor, a tuturor celor vinovati de acte de coruptie.
Legatura cu aderarea la Schengen: Totul este legat. Nu putem avea aspecte tehnice care functioneaza si practici care persista si nu sunt condamnate. Cred ca toate partile si toti actorii politici de aici din Romania inteleg bine asta si necesitatea de a construi un sistem juridic care sa fie perfect capabil sa condamne aceste practici.
Despre relatiile economice romano-franceze si fonduri europene
- Am pus accentul pe promovarea relatiilor economice dintre tarile noastre din mai multe motive: primul este ca, fara dezvoltare economica nu se poate face mare lucru, oriunde in lume, fie ca vorbim despre Romania, sau Franta. Astazi, obiectivul nostru comun este revenirea la cresterea economica. Si odata cu ea de a antrena dezvoltarea altor politici.
- In al doilea rand, prezenta in Romania a marilor companii franceze, dar si a celor mici si foarte mici reprezinta o bogatie incontestabila. Marea majoritate a acestor companii au venit in Romania acum mult timp, au investit mult in Romania, n-au parasit Romania in timpul crizei economice si nu vor decat un singur lucru: sa prospereze in Romania. Astazi ele sunt companii bine integrate in peisajul romanesc, incat uneori te intrebi daca mai au ceva francez. Va povestesc o intamplare amuzanta: ieri, o persoana importanta al carei nume nu vi-l voi da, imi spunea - Spuneti-mi, care dintre operatorii de telefonie mobila este francez: Orange sau Vodafone. Este important, pentru ca persoana nu era una oarecare, pentru interlocutorul meu, aceste companii sunt deja bine integrate in peisajul romanesc.
- Ce e de facut? Cred ca trebuie sa repetam cat de importanta este contributia firmelor franceze. Dacia-Renault reprezinta 3% din PIB, e enorm. Mai trebuie - si acum vorbesc despre firmele mai mici - sa structuram mai bine reteaua de intreprinderi franceze prezente in Romania si ele trebuie sa aiba acces mai usor la creditare si la accesarea de fonduri europene. Iata piste pentru ameliorarea relatiilor economice.
In ce domenii sunt francezii interesati sa investeasca: As vorbi despre doua domenii care mi se par propice investitiilor si reflectiei asupra viitorului. In primul rand sectorul energetic. Franta si Romania au in comun conceptia privind independenta energetica. Franta a realizat-o gratie energiei nucleare, Romania a realizat-o demult, gratie petrolului. Iar astazi si-ar putea dezvolta resursele de gaze, de energii regenerabile, eoliene, solare, dar care ar putea face economie la factura energetica prin izolarea termica a cladirilor. Prin urmare, avem in Romania companii franceze care sunt lideri in acest domeniu.
- Apoi este vorba despre sanatate. Un domeniu mult mai sensibil, mult mai complicat, intr-o tara in care populatia imbatraneste, in care echilibrul sistemului de sanatate este amenintat aici.
Despre fonduri europene
- Cred ca este vorbim despre situatia clasica cine a fost mai intai: oul sau gaina? Cred ca este legata de situatia reformarii sistemului juridic roman. A existat o asemenea suspiciune, importata de autoritatile romane in momentul aderarii la UE, ca au creat un sistem de control foarte restrictiv pentru companii, pentru institutii, cu scopul de a asigura buna utilizare a fondurilor europene. Si s-au instituit toate aceste masuri de siguranta.
- Astazi, aceste masuri sunt foarte restrictive si au dus la o rata atat de mica de absorbtie, 6-7%, care va avea o influenta sigura asupra urmatoarei perspective bugetare a UE, 2014-2020. Concret, daca Romania nu consuma suficient, se va afla intr-o pozitie slaba de a cere fonduri suficiente in perioada bugetara urmatoare, pentru ca i se va raspunde ca, din moment ce nu a cheltuit acum, de ce s-ar crede ca va cheltui mai bine in viitor.
- Cred ca este necesara o mai buna mobilizare a structurilor care se ocupa de fonduri europene. Cred ca exista mai multe solutii.
- Am avut in Franta aceeasi problema, dar comunitatile locale au invatat, acum 10-20 de ani sa utilizeze fondurile europene si astazi ar putea coopera cu comunitati locale romanesti pentru a atrage fonduri pe proiecte de infrastructura, statii de salubritate, pentru a le ajuta sa intocmeasca dosare pentru proiecte din finantare europeana.
- Comunitatile locale romanesti au nevoie de asistenta tehnica, pe care UE nu este in masura sa o dea, pentru ca Romania este membra, statele membre nu sunt in masura sa o dea, insa colectivitatile locale o pot face, au mai mare libertate.
- In aceste vremuri de criza, fondurile europene sunt, fara indoiala, pentru economia romaneasca "carburantul" care poate ajuta la cresterea economica.
Despre misiunea sa in Romania
- Cred ca prioritatea actiunilor mele este de a contribui, la fel ca predecesorii mei si poate chiar mai mult, la clarificarea si restaurarea imaginii pe care tarile noastre o au una despre cealalta.
- Cand am stiut ca vin in Romania, am facut un mic experiment si mi-am intrebat familia si prietenii sa imi spuna trei cuvinte care le vin in minte cand spun Romania. Si care au fost, aproape de fiecare data, aceste trei cuvinte? Ceausescu, Dracula, romi. Acum, in Romania, pun adesea aceeasi intrebare: spuneti-mi trei cuvinte care va vin in minte cand va ganditi la Franta. Gastronomie, moda, Napoleon.
- Cred ca realitatea celor doua tari este cu totul alta. Istoric fiind, nu va spun ca trebuie sa uitam trecutul, mai ales ca istoria relatiilor dintre Romania si Franta este una exemplara. Dar, in noua mea pozitie, eu vreau sa contribui la o imagine pozitiva pe care tarile noastre o au una despre alta si mai concentrata asupra viitorului, in ambele sensuri.
Ambasadorul olandez, Matthijs van Bonzel, se afla in situatia de a nu fi acreditat la Bucuresti, desi mandatul sau a inceput inca din luna noiembrie. Numai ca, din cauza disputei cu Olanda privind opozitia acesteia la aderarea Romaniei la spatiul Schengen, presedintele Traian Basescu nu i-a primit scrisorile de acreditare. Prin urmare, ambasadorul este agreat, dar nu acreditat. Surse diplomatice vorbesc despre intentia ambasadorilor statelor UE de a se solidariza cu colegul lor olandez. Intrebat daca se va ralia unii astfel de demers, ambasadorul Frantei a raspuns diplomatic:
Nu pot sa comentez o decizie ce tine de autoritatile romane. Spun doar ca, intr-o maniera practica, nu as vrea sa fiu in locul colegului meu olandez. Si nici nu sunt, pentru ca eu am prezentat scrisorile de acreditare foarte rapid.
2
9
