Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) trebuie schimbat radical si "gandit prin prisma cetateanului - contribuabil caruia trebuie sa i se permita sa identifice usor orice informatie despre achizitiile din Romania", sustine Institutul pentru Politici Publice (IPP), in urma unei analize nationale cu privire la problemele din sistemul de achizitii publice. "Daca SEAP nu permite unui cetatean urmarirea tuturor acestor aspecte, nici autoritatile contractante nu fac eforturi, din proprie initiativa, in acest sens", avertizeaza IPP, mentionand, spre exemplu, faptul ca "Presedintia refuza sa puna la dispozitia IPP informatii detaliate despre contractele de achizitii incheiate in ultimii ani, folosind un tertip care excede prevederile legii accesului la informatii de interes public".
Institutul pentru Politici Publice arata ca, anual, in SEAP se inregistreaza peste 80.000 de proceduri de atribuire de contracte din bani publici, insa informatiile despre derularea contractelor nu sunt disponibile in prezent de o maniera centralizata si usor accesibila publicului: "Sistemul electronic, ca de altfel intreaga legislatie din domeniu, nu au fost concepute din perspectiva respectarii dreptului cetateanului la informatii, acesta fiind si beneficiarul ultim al oricarei investitii din bani publici. Un contract pentru o lucrare de modernizare a unui drum judetean in valoare de peste 40 de milioane de euro, incheiat de un Consiliu Judetean cu firma care, intamplator castiga cei mai multi bani din contracte cu statul, ajunge sa fie modificat de nu mai putin de 10 ori, iar valoarea insumata a actelor aditionale la contract sa fie mai mare decat valoarea contractului insusi - iar aceste informatii nu sunt cunoscute decat de cele doua parti direct implicate, ca si cand investitia nu s-ar realiza pentru interesul cetatenilor".
Astfel, explica IPP, "transparenta reprezinta o solutie atat pentru incurajarea unei competitii autentice in acest cadru, dar si pentru prevenirea oricaror potentiale situatii de coruptie". "Concluzia generala este ca SEAP trebuie schimbat radical, gandit prin prisma cetateanului - contribuabil caruia trebuie sa i se permita sa identifice usor orice informatie despre achizitiile din Romania, dupa multiple criterii de cautare, de la anuntul de organizare a licitatiei pana la procesul verbal de receptie a lucrarii/serviciului, cu toate eventualele acte aditionale", sustine IPP.
"Daca SEAP nu permite unui cetatean urmarirea tuturor acestor aspecte, nici autoritatile contractante, cu cateva exceptii pe care IPP le-a mentionat in studiu, nu fac eforturi, din proprie initiativa, in acest sens. Presedintia Romaniei, de exemplu, refuza sa puna la dispozitia IPP informatii detaliate despre contractele de achizitii incheiate in ultimii ani, folosind un tertip care excede prevederile legii accesului la informatii de interes public. Presedintia raspunde solicitarii IPP ca nu ii va da niciun document, dar ii va permite sa le citeasca la Palatul Cotroceni si eventual sa memoreze toate informatiile din respectivele documente. Astfel de raspunsuri dovedesc cata rezistenta opune sistemul transparentei in domeniu", arata IPP, precizand ca, din acest motiv, "a actionat in instanta 19 autoritati publice locale si centrale numai in cadrul acestei documentari".
Potrivit IPP, nici sectorul privat nu este mai dispus sa stimuleze o transparenta si, astfel, "o crestere a competitiei libere pe piata, in special in anumite domenii de activitate unde este aproape evidenta o impartire a pietei intre cativa mari jucatori (ex: piata serviciilor comunitare de utilitati publice). Printre alte practici oculte si profund condamnabile din punctul de vedere al IPP se mai numara si acelea de a introduce clauze de confidentialitate privind secretul comercial sau protectia drepturilor de proprietate intelectuala in contracte de achizitie publica ce sunt, eminamente, informatii de interes public. In ce priveste contestatiile la procedurile de atribuire, desi aparent gandit ca un mecanism care sa asigure accesul egal al tuturor ofertantilor la piata de achizitii, in realitate a ajuns sa fie utilizat ca un mijloc de sicanare a autoritatii contractante sau a competitorului, in conditiile in care tocmai firmele se opun cel mai mult accesului la documentele depuse in procesul de participare la o licitatie, inclusiv oferta tehnica".
0
0
