Valoarea creditelor contractate de municipii aproape s-a dublat anul trecut fata de 2010, arata datele furnizate de Comisia de autorizare a imprumuturilor locale (CAIL) la solicitarea HotNews.ro. In valuta, anul trecut suma imprumuturilor a fost de peste 205 milioane euro, iar in moneda nationala, de peste 600 milioane de lei. Principalele explicatii stau in lipsa prioritizarii banilor de catre Executiv, in descentralizarea care a adus in responsabilitatea administratiilor locale noi cheltuieli, dar si in scaderea incasarilor la bugetele locale, au declarat pentru HotNews.ro liderii asociatiilor de orase si municipii din Romania.
- La inceputul saptamanii, Guvernul a anuntat ca bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale se reduce anul acesta cu 15% ca urmare a renuntarii la proiecte de realizare de parcuri si piscine.
In 2010, un numar de 24 de primarii de municipii din Romania au contractat credite, in 2011 - 21 de primarii de municipii, iar doua municipii (Carei - Satu Mare si Campina - Prahova) au contractat credite atat in 2010, cat si in 2011. Potrivit datelor furnizate de Comisia de autorizare a imprumuturilor locale (CAIL), aflata in subordinea Ministerului Finantelor, in 2010 valoarea totala a creditelor bancare contractate de municipii, in euro, este de 116 milioane de Euro, iar in moneda nationala municipiile au contractat credite de 373 de milioane de Lei.In 2011, valoarea creditelor contractate aproape s-a dublat fata de anul anterior: 205 milioane de Euro si 600 milioane de Lei.
Tudor Pendiuc, presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania, a declarat pentru HotNews.ro ca "explicatiile sunt simple: sunt foarte multe probleme care trebuie rezolvate cat mai repede, cum ar fi infrastructura urbana, infrastructura sociala, deci apa, canal, termoficare, drumuri, gaze, iluminat public si in viata sociala, cu scoli, cu reparatii de dispensare, de spitale. Pe de alta parte, sunt imprumuturi pentru cofinantare".
Dumitru Teodor Banciu, presedintele Asociatiei Oraselor din Romania, a spus pentru HotNews.ro ca aceste credite sunt contractate de primarii si pentru ca acestea au primit prin descentralizare noi responsabilitati ce implica cheltuieli in plus, fara surse de finantare.
Vezi mai jos tabelul cu creditele bancare contractate de municipii in anii 2010 si 2011, potrivit informatiilor transmise HotNews.ro de Comisia de autorizare a imprumuturilor locale (CAIL):
Cel mai mare credit contractat de o municipalitate in 2010 a fost cel al Primariei Sector 6 Bucuresti, in valoare de 70 de milioane de Euro. Creditul a fost acordat de Banca Europeana de Investitii (BEI), pe 15 ani, pentru cofinantarea a 50% din costul unui proiect care prevede reabilitarea termica a 273 de blocuri de locuinte, potrivit Doingbusiness.ro.
In 2011, valoarea cea mai mare a unui credit contractat de o municipalitate a fost de 125 milioane de Euro pentru Primaria Sector 1 - Bucuresti. Si in acest caz, primaria s-a imprumutat de la Banca Europeana de Investitii, pe 20 de ani, pentru reabilitarea termica a blocurilor.
La nivelul tarii, 216 comune, orase si municipii au contractat credite in ultimii doi ani
In 2010, Comisia de autorizare a imprumuturilor locale (CAIL) aflata in subordinea Ministerului Finantelor a primit 249 de cereri pentru autorizarea contractarii de finantari rambursabile si nerambursabile (de la toate administratiile locale din tara, nu doar de la municipii) si a autorizat 216 dintre acestea. In 2011, numarul solicitarilor privind contractarea de credite de catre administratiile locale a fost de 265, dintre care au primit autorizatie tot 216, similar anului anterior. Datele au fost furnizate de Comisia de autorizare a imprumuturilor locale (CAIL) la solicitarea HotNews.ro.
Care sunt explicatiile dublarii valorii totale a creditelor, in cazul municipiilor
Tudor Pendiuc, presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania: Pe criza au scazut incasarile la bugetele locale si au scazut si investitiile
Tudor Pendiuc
Foto: Agerpres
Tudor Pendiuc, presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania si primarul municipiului Pitesti, a declarat pentru HotNews.ro ca aceasta practica a imprumuturilor are cel putin 10 ani. Explicatiile tin de responsabilitatile in crestere ale primariilor si de sursele limitate, sustine Pendiuc, membru in Comisia Nationala de Avizare a Imprumuturilor. Pe langa creditele pentru infrastructura, "sunt si imprumuturi pentru cofinantare. Noi atragem fonduri europene participand cu cofinantare: cu 2%, 15%, in general cu 2%. Atunci se contracteaza imprumuturi pentru acea cofinantare", sustine oficialul.
Sunt investitii pentru care aceste imprumuturi nu constituie o problema, pentru ca ele pot fi amortizate destul de repede, a precizat Tudor Pendiuc.
Referitor la valoarea tot mai mare a creditelor contractate in ultimii ani, presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania sustine ca o explicatie vine si din faptul ca actuala criza "diminueaza veniturile bugetelor locale prin dispozitia locurilor de munca, prin numarul tot mai mic de investitori care solicita sa intre in parteneriate cu autoritatea locala sau chiar sa vina sa investeasca".
O alta explicatie "poate sa fie si o experienta buna pe care au castigat-o in timp autoritatile locale si sunt constiente ca fara o asemenea infuzie de capital, de imprumuturi, nu pot sa rezolve problemele respective si apeleaza la imprumuturi", sustine Tudor Pendiuc. Potrivit acestuia, "sunt foarte multi investitori care iti vin in localitate daca ai apa, canal, drum, gaze, energie electrica. Tu, daca nu ai asa ceva, sigur ca nu iti vine investitorul. Tu faci investitia, vine investitorul si indirect, prin crearea locurilor de munca, prin taxele si impozitele pe care le percepi, exista o amortizare".
Primarul Pitestiului sustine, insa, ca "este de criticat acel imprumut care se contracteaza pentru obiective nu de prima necesitate si nu productive. (...) Daca il iei pentru bazin descoperit sau pentru partie de schi, te uiti si vezi: daca este intr-o zona montana, sigur ca merita, dar daca este un moft al Consiliului Local sau al Primarului..."
Limita pana la care un municipiu se poate imprumuta este 25% din veniturile proprii.
Sursa creditelor tot mai mari o reprezinta si descentralizarea fara acordarea catre administratiile locale de fonduri corespunzatoare, sustine Pendiuc. "Infiintarea politiei locale este o cheltuiala in plus care s-a dat autoritatilor locale fara sa li se dea sursa de venit. Mai departe, Legea Educatiei Nationale spune ca toate costurile standard per elev se suporta de Bugetul National. Prin legea bugetului pe 2012, se spune: se da din Bugetul National si, in completare, de la Bugetul Local. Deci iata ca deja se trece usor pe umerii administratiei locale aceasta cheltuiala. Nu mai spun ca s-au taiat subventiile la caldura. Si sunt multe altele", a declarat presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania.
Dumitru Teodor Banciu, presedintele Asociatiei Oraselor din Romania: Din lipsa fondurilor pentru cofinantare, ne trezim ca primariile ipotecheaza terenuri, paduri ca sa poata lua imprumut
Dumitru Teodor Banciu
Foto: Agerpres
Dumitru Teodor Banciu, presedintele Asociatiei Oraselor din Romania, a explicat pentru HotNews.ro ca principalele cauze pentru care primariile contracteaza imprumuturi sunt urmatoarele:
- Pentru lucrari de infrastructura: canalizare, apa, drumuri - "neavand bani in bugetul local, nefiind sustinute cu sumele indestulatoare de la Guvern prin Ministere"
- Pentru functionarea primariei
"Guvernul, in loc sa repartizeze sumele spre unitatile administrativ-teritoriale, tine banii la ministere. Am ajuns ca noi sa facem Studii de Fezabilitate (SF), sa le depunem la Minister si sa vina Ministerul sa le finanteze atunci cand doreste. Autonomia nu se realizeaza prin colectari la nivel national, in ministere, de SF-uri, propuneri de proiecte si apoi sa finanteze ei. Autonomia se realizeaza prin stabilirea strategiilor guvernamentale, ce finantezi, cu ce prioritati si dai banii acolo unde stii ca s-au facut prioritatile", a declarat Banciu.
Potrivit acestuia, imprumuturile intervin si din faptul ca "se aproba proiecte la care primariile trebuie sa vina cu cofinantare. Nu au surse de cofinantare si atunci contracteaza un imprumut". "Atunci ce se va intampla: un primar ca sa poata face un proiect ipotecheaza terenuri, paduri, etc, ia imprumut si ne trezim 20-30-50 de ani ca, pe langa imprumuturile pe care trebuie sa le restituie guvernul, mai avem si noi, autoritatile locale, de restituit. Asta este cauzata de necorelarea sistemului de finantare a administratiei publice locale", sustine presedintele Asociatiei Oraselor din Romania.
Problema creditelor contractate de primarii "s-a inrautatit acum in contextul crizei economice", declara acesta, explicand ca "noi de unde avem bani: din colectarea impozitelor si taxelor de la cetateni si de la Guvern. Daca cetatenii sunt in criza si nu pot sa isi plateasca, primaria sufera. Daca Guvernul repartizeaza aleatoriu sumele si nu tine cont de prioritati, primaria sufera".
"Am spus-o si la Ministerul Administratiei, la Ministerul Finantelor si cu ceilalti ministri: prima data, inainte de a creste o floare, adu-i apa. Adica inainte de a pune flori si parcuri in comunitati, haideti sa punem canalizare ca omul sa aiba toaleta, haideti sa aducem apa ca omul sa poata sa foloseasca o baie, sa isi faca de mancare, dupa care facem drumuri si cand am terminat si cu drumurile facem flori, punem flori. Eu asa vad o administratie a unei tari. Altfel facem parcuri, sa avem pe unde sapa si sa nu avem cu ce le uda", a continuat Dumitru Teodor Banciu.
Potrivit acestuia, "si spitalele sunt o povara pentru administratiile locale, pentru ca toata legislatia si propunerile de descentralizare spun: cand descentralizezi si dai o activitate, trebuie sa dai si sursa de finantare. Ce s-a intamplat: se da activitatea, in primul an de activitate se da cota parte din sursa de finantare, dupa care in al doilea si al treilea an o scot de tot si la revedere. Atunci tu, autoritate locala, ce faci, ca ai primit spital, ai primit scoala, ce faci? Astea sunt probleme: le descentralizam numai sa bifam".
"Problema necesitatii de finantare a lucrarilor de infrastructura, apa, canal, drumuri, intretinere de spitale, dezvoltari de spitale, scoli - Cred ca in general primarii aici duc banii, nu cred ca-i vreun primar care ia credit sa faca un parc", a declarat Banciu.
Referitor la sumele date de Guvern catre primarii, acestea sunt cam la acelasi nivel in ultimii ani, sustine acesta. "Dar haideti sa vedem ce s-a descentralizat in ultima perioada, cate sarcini s-au dus in jos la administratia locala. Aici nu se face analiza. Daca in 2010 ai avut bani pe infrastructura sa zicem 300.000, in 2011 tot 300.000 - tinand cont ca e criza -, dar de atunci spitalul, scoala, evidenta populatiei, politie locala, asistenta sociala mi s-au aruncat in brate si toate trebuie finantate".
"Statistic, pe buget, se pot lauda guvernele si ca au dat mai mult decat in alti ani. Dar tinand cont de necesitati?", precizeaza Banciu.
Guvernul anunta prioritizarea investitiilor si taierea fondurilor pentru parcuri si piscine
Premierul Mihai Razvan Ungureanu a declarat la inceputul saptamanii ca proiectele care au un grad de realizare fizica de "peste 85%" vor primi in continuare bani si ca, din punctul sau de vedere, infrastructura de transport constituie o prioritate, transmite Romania Libera. Seful Executivului a spus luni, la TVR1, ca vrea sa continue Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii, derulat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, insa s-a aratat impotriva constructiei de bazine de inot in toata tara.
Marti, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a anuntat ca Ministerul Mediului nu va mai aloca in anul 2012 fonduri pentru amenajarea de parcuri. "Dar sunt in momentul de fata peste 200 de investitii in derulare, deci avem alocati bani pentru plata acestora, dar nu vom avea o noua sesiune", a spus ministrul.
Tot marti, purtatorul de cuvant al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, Bogdan Oprea, a declarat ca bugetul din acest an al Ministerului va fi redus cu 15%, dupa ce institutia a decis sa prioritizeze proiectele de investitii, relateaza Mediafax. Printre obiectivele ramase figureaza cele finalizate in proportie de peste 80%, cele pentru care Guvernul si-a asumat angajamentul sau cele din zonele turistice.
In legatura cu aceste anunturi ale Executivului, Dumitru Teodor Banciu, presedintele Asociatiei Oraselor din Romania, a declarat pentru HotNews.ro ca "renuntarea la parcuri este si o propunere a noastra". Insa "pe noi, Asociatia Oraselor din Romania, nu ne-a consultat nimeni. De cand s-a instalat noul Guvern nu am primit ordonante, propuneri legislative, din Parlament nu mai primim. Vad ca toata activitatea legislativa e paralizata, de o luna de zile nu ne mai vine nimic spre consultare", a precizat acesta.
Banciu sustine, insa, ca deciziile de acum pot avea ca baza consultarile mai vechi cu asociatiile, in care reprezentantii acestora au vorbit despre necesitatea de a lasa pe plan secund proiectele de parcuri.
1
2
