Calea Grivitei este unul dintre cele mai valoroase bulevarde din Bucuresti datorita cladirilor de patrimoniu care se afla de-a lungul sau. Pe segmentul cuprins intre Calea Victoriei si Gara de Nord se afla peste 53 de cladiri clasate ca monumente istorice. Strada insasi are acest statut intre Calea Victoriei si Hotel Ibis, aproape de Gara de Nord. Desi avea toate calitatile sa devina una dintre cele mai frumoase zone din centrul orasului, cu mici pravalioare, boutique hoteluri si cinematografe, cum a fost in perioada interbelica, peste acest loc s-a asternut nepasarea si mizeria. Cu exceptia catorva institutii publice, aproape toate cladirile, fie sunt parasite, fie sunt locuite de tigani si se afla intr-o stare avansata de degradare. Ministerul Culturii si Primaria Capitalei, institutii care ar trebui sa vegheze la protejarea patrimoniului construit, nu au nicio strategie pentru a ameliora situatia.
Cum intri pe Calea Grivitei, din Calea Victoriei, pe partea dreapta se afla Muzeul Colectiilor si cladirea ASE, ambele proaspat restaurate. Imediat dupa ele este spitalul Carol Davila si un fost institut de proiectare, prafuite de trecerea timpului, insa in stare destul de buna. Vizavi sunt cateva cladiri monument istoric, construite la sfarsitul secolului XIX - inceput de secol XX, amestecate cu blocuri interbelice si comuniste. Toate sunt ponosite, cu tencuiala cazuta. Pe colt, la intersectia cu strada Budisteanu, se afla un teren viran, plin de baltoace, tomberoane si panouri publicitare, care foloseste drept parcare.
Peisajul apocaliptic incepe dupa intersectia cu bulevardul Dacia. Chiar pe colt, pe partea stanga, la numarul 33, se afla o cladire construita in 1930, care seamana leit cu magaziunul Victoria. Pe fata are bulina rosie, fiind incadrata in clasa I de risc seismic. Alaturi se afla mai multe casute, construite la sfarsitul sec XIX-inceputul secolului XX, de pe care cade tencuiala, sunt mazgalite cu grafitti si slutite cu termopane si aparate de aer conditionat. Vizavi, se afla cladirea facultatii de Arte, restaurata ingrijit, care ne da o idee despre cum ar putea arata si restul strazii daca ar fi ingrijita.
Un pic mai in fata, la numere 47-49, se afla doua imobile care stau in paragina de multi ani, fiind pradate de hotii de fier vechi. Cele doua case si terenul in suprafata de circa 1500 mp au fost retrocedate in 2002, doamnei Beatrice - Julieta Zgureanu si fratelui acesteia, Ioan Zgureanu. In 2011, Observatorul Urban al Uniunii Arhitectilor a sesizat Politiei ca cele doua imobile, monument istoric, stau cu usile si ferestrele deschise, fiind devastate zilnic de hotii de fier vechi. In urma acestei sesizari, Politia a vorbit cu proprietarii, iar acestia le-au inchis. Desi, in conformitate cu prevederile Legii 422/ 2001, privind protectia monumentelor istorice, paza, intretinerea, conservarea, consolidarea, restaurarea si punerea in valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revine proprietarilor, deocamdata de restaurare nici nu poate fi vorba fiindca proprietarii nu au bani. "I s-au adus la cunostinta d-nei Zgurea Beatrice - Julieta prevederile Legii 422/18.07.2001 si a declarat in scris faptul ca va lua masurile ce se impun pentru protectia proprietatii, in limita posibilitatilor, dar solicita si sprijin din partea autoritatilor, inclusiv a Uniunii Arhitectilor din Romania", se arata in raspunsul trimis de Politie, Uniunii Arhitectilor.
Baia Grivita ar putea intra in renovare
Vizavi se afla alte trei cladiri monument istoric abadonate. Cladirea de la numarul 50 nu mai are ferestre, iar prin golurile tamplariei se vede planseul cazut si gaurile din pereti. Si de aceasta data Uniunea Arhitectilor a sesizat Politia: "La aceasta adresa, in timp, au locuit mai multe persoane, pana in anul 2009. In prezent imobilul nu este locuit, fiind abandonat si poarta de acces este incuiata cu un lacat. Pentru a se stabili cine este proprietarul imobilului si a terenului, a fost inaintata adresa catre Biroul de Carte Funciara a Sectorului", scrie in raspunsul Politiei. Potrivit Legii 422/2001, atunci cand un monument este abandonat, proprietarul nu este cunoscut sau imobilul este in litigiu, paza si protectia revin legal administratiei locale.
Casei de la numarul 50, proprietarii i-au zidit intrarea, ca sa nu intre oamenii strazii, insa imobilul se degradeaza singur, de la o zi la alta. La numarul 54 se afla un alt monument abandonat. Tencuiala de pe cladire este cazuta, au aparut gauri in pereti. Usile si ferestrele sunt larg deschise, iar inauntru s-au adapostit oamenii strazii.
Un pic mai in fata, pe aceeasi parte a strazii, se afla baia publica Grivita. Cladirea, inaugurata in 1897 de regina Maria, a fost renovata sumar in urma cu zece ani. Acum insa, atat exteriorul cat si interiorul sunt in stare avansata de degradare. Primaria Capitalei are in intentie sa renoveze acest imobil, insa, la sedinta Consiliului General din luna februarie, consilierii generali nu au alocat fonduri,697.000 de euro, in acest scop. "Starea ansamblului baii este destul de precara deoarece partea de finisaje este vizibil afectata de umezeala, igrasie si ciuperci. In zonele unde functioneaza saunele si camerele de masaj, finisajul este deteriorat, iar placajele cu gresie, faianta ts mozaic sunt partial deteriorate. Sistemul de evacuare a apelor meteorice este de asemenea deteriorat, ceea ce a dus la infiltratii de apa la nivelul tavanelor", se precizeaza in proiectul de hotarare de Consiliu prin care Primaria cerea alocarea de fonduri pentru renovare.
La intersectia Caii Grivita cu strada Buzesti se afla Cinematograf Feroviaru. Acesta a fost demolat in urma cu aproape doi ani pentru a face loc Diametralei Buzesti Berzei Uranus. Acum, pe teren se afla o imensa groapa. Langa se afla un alt teren liber unde, de-a lungul timpului, mai multi investitori au visat sa faca un cartier de zgarie-nori. Vizavi de acest teren se afla Cinematograful Dacia. Cladirea este intr-o stare avansata de degradare, fiind abandonata. Vecinii spun ca fostul cinematograf a fost retrocedat in urma cu cativa ani, iar noii proprietari nu au bani sa-l restaureze.
Cinematograful Dacia, in pericol de prabusire
In jurul cinematografului Dacia se afla case vopsite pestrit, cu mici pravalioare la parter. Niciodata, nimeni, nu pare sa fi investit vreun ban pentru renovarea fatadelor. Tencuiala este cazuta, la fel si decoratiunile din ipsos. Balcoanele stau sa cada in capul trecatorilor.
Calea Grivitei este una dintre strazile cele mai vechi ale Bucurestiului. "Initial, artera s-a numit Drumul Targovistei fiindca facea legatura cu teritoriul. Dupa inaugurarea Garii de Nord in 1872, toata aceasta zona s-a dezvoltat. Au aparut magazine, hoteluri, cinematografe, ceea ce vedem si astazi", spune arhitectul Nicolae Lascu.
De ce a ajuns acest bulevard sa arate asa, incearca sa explice arhitectul Dan Marin, membru in Comisia Zonala a Monumentelor Istorice, Bucuresti Ilfov. "Degradarea fondului construit istoric pe Calea Grivitei - de altfel, un fenomen cvasi-general, intalnit in multe alte locuri din Bucuresti - are in opinia mea doua cauze majore. Prima ii implica pe proprietari, care fie ca nu dispun de suficiente resurse pentru a-si intretine in mod adecvat cladirile, fie ca procedeaza asa in mod intentionat, pentru a elibera terenul si a construi la indicatori mai mari de densitate si inaltime. Evident, ca aceasta ultima situatie nu ar fi fost posibila fara lipsa de reactie a autoritatilor, care ani de-a randul s-au facut ca nu vad ce se intampla, ba uneori chiar au incurajat astfel de atitudini. Dincolo de motivatiile sale culturale si economice, comportamentul distructiv a fost favorizat de legislatia din domeniul patrimoniul istoric: zonele protejate au un statut ambiguu, in timp ce cladirile clasate monument sunt aparate mai mult teoretic, dupa cum o dovedesc distrugerea, ramasa nesanctionata, a podului Baneasa sau a vilei de pe bd. Aviatorilor nr.92. A doua se refera la autoritati, pentru ca ar fi complet iluzoriu sa credem ca amenzile sau procesele ar putea sa salveze, ele singure, patrimoniul construit. Cu amenzi s-ar limita distrugerile, evident, dar nu s-ar putea atinge parametrii unei situatii normale. Pentru asa ceva este nevoie de actiuni concertate, de implicarea pozitiva a proprietarilor si de implicarea activa a autoritatilor, in primul rand a administratiei locale. Desi formularea pare tautologica, ea nu este: nu sunt suficiente declaratii de intentii, strategii, programe etc., toate foarte generale si oricum ramase pe hartie - cum se intampla in prezent in Bucuresti, ci sunt necesare structuri operationale si actiuni concrete de protejare, renovare si restaurare - asa cum se intampla in alte orase si capitale europene (sa nu mi se dea drept contra-exemplu asa-zisului Centru Istoric: nu e altceva decat o improvizatie). Este nevoie de un organism specializat al PMB, destinat in exclusivitate gestionarii patrimoniului construit cu valoare culturala, o structura care, in colaborare cu organizatiile si institutiile profesionale din domeniul urbanismului, arhitecturii si restaurarii, ar genera proiecte de regenerare a zonelor istorice si ar pilota implementarea lor in teritoriu".
Calea Grivitei si alte astfel de zone din Bucurestiul vechi ar putea fi salvate de legea care ii obliga pe cetateni sa refaca fatadele pana in 2013. Daca acestia nu au bani, lucrarile vor fi facute de administratia locala si banii vor fi recuperati de la proprietari. Ca aceasta lege sa poata fi aplicata, primariile ar fi trebuit sa inventarieze toate casele cu fatade degradate, pana la 10 noiembrie 2011, si sa-i notifice pe proprietari sa-si refaca fatadele. Majoritatea administratiilor locale au declarat ca nu pot respecta acest termen deoarece nu au personal cu care sa faca inventarul. Nici in situatiile in care proprietarii s-au apucat sa-si repare fatadele cladirilor, fara sa astepte notificarea primariei, lucrurile nu au mers prea bine deoarece, din lipsa banilor si a priceperii, au pus polistiren pe fatada si au distrus decoratiile. In concluzie, la intrebarea, cand va arata Bucurestiul ca orasele civilizate din Europa, nu se intrevede niciun raspuns in viitorul apropiat.
11
11
