Cristian Diaconescu, ministrul Afacerilor Externe, spune despre opozitia Olandei fata de aderarea Romaniei la Schengen ca "eventualele mecanisme sau aranjamente politice care cuprind un partid extremist sunt optiunea suverana a statului respectiv, dar nu pot fi opozabile intereselor unui alt stat membru al UE". Intr-un scurt interviu acordat la Iasi, Diaconescu aduce in discutie colaborarea economica foarte buna cu Olanda si recunoaste ca la nivel european exista o preocupare fata de angajamentul real al clasei politice romanesti in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar.
Rep: Olanda s-a opus iar aderarii la Schengen, discutia fiind impinsa pina in septembrie. Ce masuri aveti in vedere pentru a rezolva acest blocaj?
Cristian Diaconescu: In continuare este nevoie de demersuri politice cat se poate de clare, pentru ca un singur stat din cele 27 de state membre ale UE se opune integrarii Romaniei si Bulgariei in acest acord pe temeiuri care nu au legatura cu criteriile Schengen. Este, in opinia mea, o atitudine stranie, care trebuie sa isi gaseasca o rezolvare nu neaparat in plan bilateral, ci in plan multilateral, pentru ca partenerii nostri stiu foarte bine ca am depasit cu un an termenul limita asumat prin tratatele constitutive si actele juridice ratificate in parlamentele tuturor statelor membre la acordul Schengen privind momentul in care Romania si Bulgaria urmau sa devina parte integranta a acestei zone.
Din aceasta perspectiva, clasificarile sunt mai putin necesare. Evident ca progresele sistemului judiciar sunt cat se poate de necesare, nu numai din perspectiva mecanismului de control si verificare (MCV), dar mai ales in ceea ce priveste functionarea sistemului judiciar romanesc si a statului de drept. Dar, repet, relatia politica pe care Olanda o face cu Mecanismul de Control si Verificare nu are o baza juridica in acordurile si tratatele pe care le-am incheiat in Uniunea Europeana.
Rep: Intr-un interviu pentru Romania Libera ati anuntat o politica externa mai "contondenta". Revenind la Olanda, ne putem astepta a un raspuns mai dur al Romaniei?
Cristian Diaconescu: In nici un caz nu as dori sa se inteleaga ca printr-o politica externa "mai activa" s-ar intelege o atitudine mai agresiva pe care Romania ar avea-o in perioada aceasta in planul politicii externe.
Sa nu uitam ca discutam cu parteneri europeni cu care avem relatii politice, economice si strategice extrem de importante, necesare atat pentru Romania, cat si pentru zona in care ne aflam. Din acest punct de vedere as dori sa subliniez faptul ca interesul Romaniei va fi urmat cu mai multa consecventa si profesionalism si da, cu mai multa determinare, deoarece nu este vorba de un interes national impotriva sensului in care merge Europa si spatiul euroatlantic, ci o formulare a unei politici externe articulate cu valorile, principiile, standardele pe baza carora s-a constituit Uniunea Europeana.
Dorim insa ca in dialogul bilateral pe care nu il vom neglija cu partenerul olandez sa avem in vedere intregul context al relatiilor noastre bilaterale, inclusiv cele economice, intrucat partenerul economic olandez este deosebit de activ in Romania si relatia economica este una de succes. De ce din punct de vedere politic ne confruntam cu o alta atitudine, aproape opusa disponibilitatii de colaborare economica intre cele doua state?
Pe de alta parte, dorim sa reiteram faptul ca eventualele mecanisme sau aranjamente politice care cuprind un partid extremist sunt optiunea suverana a statului sau a clasei politice respective, dar nu pot fi opozabile intereselor unui alt stat membru al Uniunii Europene, cum este Romania.
Rep: Care e atmosfera in UE la adresa Olandei? Simtiti sprijinul celorlalte state pentru Romania in chestiunea Schengen?
Cristian Diaconescu: Fara a ma hazarda in a face evaluari punctuale, pot sa va spun ca preocuparea in legatura cu clarificarea pozitiei Olandei este mare in interiorul Uniunii Europene. Statele membre doresc ca Olanda sa isi fixeze un punct de vedere care sa tina cont de ceea ce in acest moment este legat de criteriile si standardele acordului Schengen.
Din aceasta perspectiva, speram ca atat statele membre, cat si Olanda vor ajunge la o formula de compromis care sa respecte angajamentele luate la inceputul parcursului privind zona Schengen.
Fara a uita problemele sistemului judiciar romanesc, se simte un sprijin al celorlalte state membre pentru Romania in aceasta chestiune. Chiar daca legatura facuta cu Mecanismul de Control si Verificare este artificiala, totusi sunt o serie de probleme de interes national pentru Romania care trebuie avute in vedere atunci cand vorbim de modernizarea sistemului judiciar, si mai ales angajamentul politic pentru viitor ca si semnal de responsabilizare a clasei politice romanesti in ceea ce priveste sistemul judiciar.
Aceasta este o tema care revine cu o oarecare insistenta in retorica partenerilor nostri.
Pe de alta parte, sprijinul partenerilor europeni a fost evident la Consiliul European, atata vreme cat s-a stabilit o data in ceea ce priveste Romania si Bulgaria. Este un semnal care era nevoie sa apara pentru ca semnalizeaza o oarecare insistenta a statelor europene ca aceasta problema sa fie solutionata cat mai rapid.
Rep: Aceasta saptamana a adus semnarea unui protocol bilateral cu Serbia. Care sint cele mai importante prevederi ale protocolului privind minoritatile?
Cristian Diaconescu: Noi am insistat in primul rand pe aspectele care corespund pana la identificare cu standardele pe care toate statele membre UE le aplica, mai ales dreptul liber al minoritatilor nationale pentru autoidenficare clara.
Si din acest punct de vedere consideram ca minoritatea romana sau minoritatea vlaha se pot constitui ca si comunitati cu drepturi clar definite prin conventiile si acordurile nationale la care si Serbia este parte, fara o interventie administrativa, fara o ingerinta a statului si in conditiile optiunii libere de asociere intr-o forma minoritar comunitara, asa cum se intampla cu toate minoritatile din celalalte tari.
In al doilea rand, decurgand practic din acest principiu, sunt aspecte de natura lingvistica, identitate religioasa, culturala, care in mod evident decurg din aceasta asumare a faptului ca sunt membri ai minoritatilor romane si care trebuie sa primeasca si un sprijin evident din partea statului.
Repet, vorbim de obligatii internationale, si totodata de aplicarea unui cadru legal pe care la acest moment Serbia il are. Noi nu inventam acum noi principii, valori, sau standarde. Odata ce si-au sustinut candidatura pentru UE in mod evident au achiesat la aceste standarde si le doresc a fi aplicate la nivel national. Pe de alta parte, cadrul legislativ din Serbia ofera posibilitati pentru implementare, deci este vorba numai de un gest natural, aproape automat pe care acest stat trebuie sa il faca.
Rep: Ce impact vor avea declaratiile negative la adresa Romaniei facute de ministrii de Externe german si suedez?
Cristian Diaconescu: Aici vreau sa fac o clarificare cat se poate de simpla. Absolut toate statele au sustinut deciziile luate impreuna la Consiliului Afacerilor Generale. Inclusiv Germania si Suedia au sustinut luarea deciziei finale in cadrul Consiliului European la nivelul sefilor de stat si de Guvern, instituirea unui mecanism de monitorizare in ceea ce priveste Serbia care sa functioneze printr-un raport de progres in octombrie a acestui an, precum si prin implicarea inaltului comisar pentru OSCE in evaluarea progreselor inregistrate de Serbia privind protejarea minoritatilor.
Deci, pe acest palier, decizia guvernelor respective a fost clara si neechivoca. Da, au aparut unele declaratii mai mult sau mai putin indirecte ale unor ministri de externe, politicieni la randul lor, nu stiu care este ratiunea lor. Dar ceea ce pot spune e ca domniile lor au sustinut hotaririle pe care le-am luat in sensul mentionat. Restul sunt chestiuni de interpretare care tin seama de anumite ratiuni politice interne pe care nu le cunosc.
Rep: In ce stadiu este un proiect extrem de important al Romaniei in plan energetic, si anume AGRI? Cum merge cooperarea cu Azerbaidjanul?
Cristian Diaconescu: Este in stadiul unui studiu de fezabilitate care include modalitatile economice si financiare de punere in aplicare, dar si incurajarea cooperarii politice a statelor aflate pe parcursul acestui traseu. Sigur, proiectele energetice se considera a fi proiecte strategice, motiv pentru care apar dificultati de parcurs, dar speram ca acest proiect va fi realizat.
Colaborarea la nivel politic cu Azerbadjianul este excelenta. Disponibilitatea partii azere in gasirea unor solutii in care si Romania sa fie inclusa este foarte buna, dar evident pot fi si o serie de dificultati de natura strategica, economica, financiar-bancara atunci cand vorbim de finantarea unor proiecte care sunt extrem de scumpe pe astfel de trasee energetice, dar care speram sa fie depasite.
6
5
