Avocatul Poporului sustine, intr-un punct de vedere trimis Curtii Constitutionale, ca legea ANI este neconstitutionala pentru ca, in 2010, Parlamentul a copiat in lege mai multe texte declarate neconstitutionale de CCR. Curtea Constitutionala trebuie sa decida daca va invalida pentru a treia oara legea de functionare a ANI in urma unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate de deputatul UDMR Mate Adras, acuzat de ANI de conflict de interese pentru ca si-a angajat sotia la biroul parlamentar.

  • György Frunda despre investigatiile ANI: Isi incalca atributiile, trimit adrese in strainatate, in care se intereseaza asupra situatiei averii senatorilor, deputatilor, ministrilor, consilierilor judeteni, consilierilor locali, primarilor si presedintilor.

Seful institutiei Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, a explicat pentru HotNews.ro ca punctul de vedere trimis CCR este bazat pe doua decizii anterioare ale Curtii care invalidau mai multe texte din lege. Avocatul Poporului sustine ca, in esenta, legea ANI este neconstitutionala pentru ca textele de lege invalidate de CCR au fost transpuse de Parlament in noua lege a ANI aprobata in august 2010.

  • “In momentul in care legea ANI a fost completata in Parlament s-a constatat ca textele completatoare sunt identice cu cele declarate anterior neconstitutionale de Curtea Constitutionala prin doua decizii date in 2010. Legea ANI trebuie sa ramana, dar fara acele atributii jurisdictionale. Nu e nici un fel de problema daca doua-trei texte din lege sunt declarate neconstitutionale. Deciziile CCR spun ca acele texte de lege invocate ar incalca cateva principii legate de jurisdictie. Mai precis ANI ar dobandi atributii jurisdictionale ceea ce este de neimaginat in conditiile separatiei puterilor actuale”, a explicat Gheorghe Iancu

CCR a solicitat Avocatului Poporului un punct de vedere dupa ce Curtea de Apel Cluj a transmis o exceptie de neconstitutionalitate solicitata de deputatul UDMR Mate Andras, acuzat de ANI de conflict de interese pentru ca si-a angajat sotia la biroul parlamentar.

Punctul de vedere al Avocatului Poporului in care spune ca legea ANI este neconstitutionala are la baza aproximativ aceleasi argumente utilizate de deputatul Mate Andras in solicitarea adresata Curtii de Apel Cluj. Citeste argumentele Avocatului Poporului in punctul de vedere trimis la CCR:

  • Analizând dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 6 lit. e), art. 10, art. 12 alin. (1) şi (2), art. 13- 19 şi ale art. 20-26 din Legea nr. 176/2010, care fac obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, constatăm că anumite soluţii legislative prevăzute de aceste texte legale sunt similare cu cele declarate anterior neconstituţionale prin deciziile mai sus menţionate, fiind preluate in conţinutul Legii nr. 176/2010 sau suportând modificări neesenţiale, de formă, iar nu de esenţă. [...]
  • Prin Decizia nr. 1415/2009, Curtea Constituţională a statuat câ puterea de lucru judecat insoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta, soluţia fiind aceeaşi şi pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Ca atare, apreciem că textele legale criticate incalcă şi art. 1 alin. (3) şi (4), art. 23 alin. (11), art. 26, art. 124 alin. (2) şi art. 126 alin. (2) din Constituţie.
  • Faţă de cele de mai sus, considerăm că dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate din Legea nr. 176/2010 sunt neconstituţionale in măsura in care menţin solutiile legislative care au fost constatate, prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 415/2010 şi nr. 1018/2010, ca fiind in contradicţie cu prevederile Legii fundamentale.

In noiembrie 2010, deputatul UDMR, Mate Andras, acuzat de ANI de conflict de interese pentru ca si-a angajat sotia la biroul parlamentar, a solicitat Curtii de Apel Cluj sa-i admita o exceptie de neconstitutionalitate care vizeaza legea de functionare a Agentiei Nationale de Integritate. Mate Andras sustine ca legea ANI este neconstitutionala in totalitate, ca agentia este o “structura paraconstitutionala”, ca legea de functionare a institutiei a fost adoptata cu incalcarea prevederilor legale. Curtea de Apel Cluj a admis exceptia invocata de Mate si a sesizat Curtea Constitutionala care acum trebuie sa se pronunte daca legea ANI este sau nu constitutionala.

Pe langa deputatul Mate Andras, varf de lance al luptei impotriva ANI este senatorul György Frunda. Intr-o sedinta a Biroului Permanent al Senatului din februarie 2012 in care a fost pus in discutie raportul de activitate al ANI, acesta a explicat de ce este atat de pornit impotriva agentiei.

Senatorul UDMR a argumentat ca inspectorii ANI isi incalca atributiile atunci cand solicita date despre parlamentari sau functionari de la diverse institutii din tara sau din afara tarii. De asemenea, Frunda a luat apararea coegilor sai senatori Mircea Diaconu si Mircea Cinteza care au fost investigati de ANI, declarati incompatibili si nevoiti sa aleaga intre parlament si celelalte functii pe care le detineau. Vezi mai jos expunerea senatorului UDMR:

ANI isi incalca atributiile. Agentii de integritate trimit scrisori catre directiile financiare de la consilii judetene, de la consilii locale, catre carti funciare.

Trimit adrese in strainatate, in care se intereseaza asupra situatiei averii senatorilor, deputatilor, ministrilor, consilierilor judeteni, consilierilor locali, primarilor si presedintilor. Acest lucru nu este de competenta lor.

  • Agentia Nationala de Integritate este autoritate administrativa autonoma. Acest lucru, tradus in româneste, inseamna ca daca Agentia Nationala de Integritate sau un inspector considera ca un demnitar de stat a savârsit o infractiune, trebuie sa se adreseze parchetului competent in personam si in rem, iar aceia sa faca investigatiile necesare. De ce? Pentru ca atunci Parchetul are o raspundere. Agentia Nationala de Integritate nu are nicio raspundere si se comporta ca un organ de investigatie judecatoreasca.
  • Si fac un apel catre dumneavoastra – eu sunt baiatul rau in toata aceasta poveste, pentru ca o spun si la radio si la televiziune, nu este vorba de lupta mea personala, m-au verificat si in pantofi ce am si n-au reusit sa gaseasca nimic pentru ca sunt corect si sunt cinstit, dar in interesul cetateanului român, pentru ca sunt verificate peste un milion de persoane in tara aceasta – atentie – nu sunt verificati numai 470 de deputati si senatori, functionarii si familiile lor reprezinta peste un milion de oameni.
  • Si noi avem obligatia politica – indiferent din ce partid facem parte – si morala sa readucem Agentia Nationala de Integritate, sa-i condamnam pe corupti si sa modificam legea acolo unde trebuie.
  • Pentru ca va pun o intrebare aproape retorica: vi se pare normal ca Mircea Cinteza sa trebuiasca sa aleaga intre a fi director, sef de sectie sau sa fie senator, când era aici toata ziua? si dimineata, inainte de a veni la Senat, mergea, opera si dupa masa, dupa ce termina cu Senatul, mergea la lucru. Vi se pare normal ca Mircea Diaconu sa nu poata fi director de teatru pentru ca este senator?
  • Nu ne dam seama ca este intentia unora de a demonetiza, descalifica, deprofesionaliza Senatul si Parlamentul in general? Ca vor oameni marioneta care sa nu aiba cunostintele necesare, sa nu aiba coloana vertebrala necesara, sa nu aiba determinarea necesara, ca sa poata spune da sau nu in probleme politice.

Consiliul Național de Integritate (CNI) urmeaza sa numeasca un nou presedinte si vicepresedinte pentru Agentia Nationala de Integritate in urma unui concurs. CNI a anuntat ca pentru functia de presedinte al ANI au intrat in cursa Horia Georgescu actualul secretar general al ANI si Ionel Garlesteanu. Pentru functia de vicepresedinte candideaza Bogdan Stan, Marius Balan si Lovász András Miklos. Concursul pentru ocuparea celor doua functii urmeaza sa se desfasoare in doua etape: pe 5 martie are loc proba scrisa iar pe 21 martie candidatii vor sustine un interviu.