Europa negociaza intens, intre timp, noile reguli fiscale, iar Romania a anuntat aderarea la acest tratat conceput pentru salvarea monedei euro. Care este implicarea negociatorilor romani si ce pozitie transmit ei in discutiile la nivel european?
Aderarea la spatiul Schengen ramane un obiectiv neatins, dependent de rapoartele Comisiei Europene asupra justitiei din Romania. La ce sa ne asteptam de la urmatoarea evaluare a CE?
Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a raspuns tuturor acestor intrebari si va arata cum va atrage Romania in acest an cele 6 miliarde de euro din fonduri europene, anuntate de primul ministru.
Nota redactiei:
- Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
- Va rugam sa nu adresati mai mult de doua intrebari pentru a da posibilitatea invitatilor sa raspunda la cat mai multe probleme ridicate de cititori.



















Cei interesati au urmarit schimbarile de forma ale tratatului fiscal.
1. Ce sustine Romania in negocieri?
2. Cine negociaza din partea Romaniei? Presedintele spunea la un moment dat ca dvs. sau Bogdan Aurescu de la MAE veti conduce delegatia de negociere.
Va multumesc
Ioana Dumitrescu
In al doilea rand, discutiile la nivel tehnic au fost incheiate si urmeaza discutiile la nivel politic, mai intai intre ministrii de finante din statele participante la aceasta initiativa si, ulterior, o prima discutie intre sefii de stat si de guvern din statele membre la reuniunea informala a Consiliului European din 30 ianuarie.
Au ramas la nivel politic de solutionat anumite chestiuni precum: denumirea actului legislativ, includerea regulii fiscale in legislatia nationala a SM, competenta Curtii de Justitie a UE si rolul Comisiei Europene in sesizarea acestei Curti, participarea statelor din afara zonei euro la reuniunile statelor din zona euro, numarul partilor contractante din zona euro necesar pentru intrarea in vigoare a actului legislativ, etc.
Pozitia Romaniei in aceste negocieri a fost de a sustine ajungerea la un acord cat mai repede posibil, un acord ambitios, care sa permita revenirea increderii la nivelul pietelor financiare. De asemenea, Romania isi propune ca sa fie mentinuta implicarea statelor participante la aceasta initiativa din afara zonei euro la procesul decizional din zona euro.
Romania spera ca mai devreme sau mai tarziu acest act legislativ va deveni o modificare de Tratat al UE, prin participarea tuturor SM la aceasta initiativa. In acest fel se va putea mentine integritatea UE si se vor evita dificultatile politice, economice, institutionale si juridice pe care actualul act legislativ le-ar putea crea in formula de participare cu 26 de SM.
La discutiile care au avut loc la Bruxelles, au participat, pe langa ambasadorul Romaniei la UE, si reprezentanti ai diferitelor institutii din tara.
Pe de alta parte, in masura in care ar exista un acord la nivelul tuturor SM, in mod logic Romania va trebui sa sustina introducerea unei asemenea taxe la nivelul Uniunii.
Mentionez faptul ca, in prezent, sunt SM care se opun introducerii acestei taxe doar la nivelul UE si ca este putin probabil ca in perioada imediat urmatoare sa se accepte introducerea taxei pe tranzactiile financiare.
Parerea mea este ca, din punct de vedere bilateral, nu sunt prea multe oportunitati de a negocia cu partea olandeza, pentru ca Guvernul olandez are o marja de manevra in aceasta problematica practic egala cu zero. Guvernul minoritar olandez este sustinut in parlament de partidul lui de Wildeers, iar acest partid se opune ferm largirii spatiului Schengen. Asa ca insistam mai mult in ceea ce priveste diplomatia multilaterala, discutiile la nivelul Consiliului European si a altor formate de Consilii putand fi mai utile decat discutiile bilaterale.
In concluzie, desi avem ca obiectiv 2012, nu pot in niciun fel sa dau asigurari ca aceasta tinta va fi atinsa.
Voi prezenta aceasta analiza in sedinta de guvern de maine si, foarte probabil, va fi aprobata o suplimentare a personalului din structurile care gestioneaza fondurile comunitare. Ulterior, va trebui sa se faca angajari conform respectivei decizii, cat mai rapid posibil, astfel incat sa se poata imbunatati activitatea in domeniu.
Daca pentru agricultura acest obiectiv este unul, sa-i spunem, obisnuit, avand in vedere sumele care au fost atrase pana in prezent (rata totala de absorbtie a fondurilor din agricultura este de aproximativ 39%), pentru fondurile structurale si de coeziune aceasta tinta este foarte ambitioasa. Asta inseamna sa cheltuim de 3,5 ori mai multi bani decat au fost absorbiti in cei 5 ani de la aderarea Romaniei la UE. Precizez faptul ca numai un asemenea obiectiv ambitios ne va putea permite sa evitam dezangajari de fonduri (mai precis pierderea lor) in 2012 si, mai ales, in 2013.
Sper ca masurile luate in ultima parte a anului 2011 sa creeze un cadru favorabil atingerii acestei tinte.
Cum credeti ca se vad in cancelariile occidentale protestele de la Bucuresti? Stiind cum functioneaza lucrurile la Bruxelles, credeti ca au ceva nelinisti in ceea ce ne priveste? Va fi afectata pozitia Romaniei in negocieri la nivelul UE de turbulentele actuale?
Multumesc
Pe plan politic, efecte negative ar putea sa fie resimtite in special pe termen mediu si lung, prin vulnerabilizarea pozitiei Romaniei in procesul decizional european.
La sfarsitul anului 2011, sumele primite de Romania de la bugetul UE se ridicau la aproximativ 11,9 miliarde de euro, in timp ce sumele platite de Romania la bugetul UE au fost de 6,2 miliarde de euro.
Deci, Romania este beneficiar net din punctul de vedere al fluxurilor financiare de la si inspre bugetul UE.
De asemenea, trebuie sa mentionez faptul ca pana in prezent nu au existat dezangajari de fonduri, dar ca exista risc in special pentru anul 2013.
In ceea ce priveste intrebarea dvs. legata de Centrul Cultural European o sa va rog sa ne transmiteti in scris mai multe informatii, astfel incat sa va putem raspunde.
derularea proiectelor din POS DRU este foarte greoaie, documentatia e stufoasa, banii vin foarte greu. ce se poate face in acest sens? Multumesc
Recent, am adoptat o modificare legislativa in baza careia fiecare structura responsabila va trebui sa proceseze cererile de rambursare venite de la beneficiari intr-o perioada de maximum 45 de zile lucratoare, cu posibilitatea de intrerupere de doua ori, perioada care sa nu depaseaca in total 10 zile lucratoare.
Problemele din ultimul timp din UE au generat discutii la nivel inalt referitor la o reorganizare a uniunii ca o federatie( ceva similar cu Elvetia sau SUA)? Este prea devreme sau prea tirziu pentru o astfel de discutie care ar face inutile/transforma tratatul fiscal european, Schengen si monitorizarile pe justitie?
Ce se poate face pentru a profesionaliza aparatul birocratic romanesc pentru a ajuta cetateanul?
In opinia mea, Uniunea a ajuns intr-o asemenea situatie in care mai exista doua doua optiuni: o integrare rapida si puternica, mergand spre un anumit tip de federalism (desigur diferit de cel din SUA) si cealalta optiune, dezintegrarea Uniunii. A continua sub formula business as usual nu mai e posibil. Desigur, la un asemenea tip de guvernare nu se va ajunge imediat, dar tendinta va trebui sa fie spre aceasta directie.
In ceea ce priveste profesionalizarea aparatului birocratic romanesc, este nevoie in principal de depolitizarea acestuia, de crestere a expertizei celor care lucreaza in sistem, de consolidare a statutului social a celor implicati.