Impactul financiar estimat al aplicarii Noilor Coduri (n.r. civil, penal, de procedura civila si de procedura penala) pe durata de trei ani de la intrarea lor in vigoare este de 707.375.781 RON (aproximativ 164 milioane de euro), se arata intr-un raport publicat vineri de catre Ministerul Justitiei. Impactul financiar priveste redimensionarea bugetelor Ministerului Justitiei, Ministerului Public si Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Studiul de impact subliniaza necesitatea de marire a schemelor de personal la nivelul instantelor din tara, precum si nevoia de investitii in sediile instantelor si parchetelor (sali de judecata, mobilier) si de extindere a infrastructurii IT.

Studiul de impact a fost intocmit de un consortiu format din SCA Tuca Zbarcea&Asociatii, SC KPMG Romania SA, The Gallup Organization-Romania SRL si Hewitt Associates Sp., in urma unui contract de consultanta semnat cu Ministerul Justitiei pe 10 septembrie 2010, finantat de Banca Mondiala.

Raportul final poate fi consultat integral aici.

Noul Cod civil a intrat in vigoare in octombrie 2011, iar noul Cod de procedura civila va fi pus in aplicare cel mai probabil incepand cu data de 1 iunie 2012. De asemenea, noile Coduri penal si de procedura penala vor intra in vigoare in luna martie 2013.

Studiile recomanda trei ani de implementare a noilor coduri, din care primii doi ani reprezinta perioada de tranzitie iar cel de-al treilea an reprezinta primul in care efectul actualelor coduri nu mai este resimtit si sistemul incepe sa functioneze exclusiv in conformitate cu prevederile noilor Coduri, influenta prevederilor din cele vechi disparand.

Evaluarea impactului financiar/bugetar al Noilor Coduri asupra ariilor de interes major incluse in analiza a luat in considerare o perioada de analiza de 3 ani de la momentul intrarii in vigoare a Noilor Coduri

Raport: Este nevoie de marirea schemelor de personal

Raportul final al studiului de impact subliniaza ca in sistem, in prezent, sunt 752 de posturi vacante, dintre care 282 sunt judecatori, 216 sunt grefieri, 88 - personal auxiliar, 21 - informaticieni, 85 - consilieri de probatiune, 28 - functionari publici.

Consultantii arata ca numarul judecatorilor si al procurorilor raportat la 100.000 de locuitori (18,3, respectiv 8,4) este apropiat de media europeana, insa arata ca sunt neajunsuri mari in ceea ce priveste personalul auxiliar fara atributii de judecata, existand 41,1 angajati raportat la 100.000 de locuitori (media europeana, 55,6).

"Indiferent ce nivel de eficienta se anticipeaza ca vor avea instantele in viitor, este foarte probabil ca atingerea acestui nivel sa fie partial conditionata de cresterea numarului de posturi auxiliare si de degrevarea judecatorilor de atributii administrative, pentru a le permite acestora sa se concentreze asupra atributiilor care nu sunt de natura administrativa", se precizeaza in raport.

"Consultantul indica o crestere a necesarului de resurse umane la nivelul instantelor (+10%) si parchetelor (+1,8%). Asadar, al doilea element de planificare a personalului, si anume sursele de recrutare si capacitatea acestora de a acoperi necesarul de resurse umane, devine de importanta cruciala", se spune in raport.

Raportul mai sublinizaza necesitatea maririi schemei de personal cu 7,8% la personalul auxiliar si o crestere de 355% a personalului de la serviciul de probatiune. In total vor fi 950 de posturi suplimentare, dintre care 400 de judecatori, restul fiind grefieri si personal auxiliar.

Consultantul a analizat resursele umane existente in instantele din Romania pentru a vedea daca posturile necesare pot fi ocupate prin relocarea sau avansarea in functie a magistratilor.

"Premisele de la care s-a pornit in realizarea acestor verificari s-au bazat pe experienta minima ceruta de lege judecatorilor de la fiecare nivel al instantelor, dupa cum am precizat mai sus, precum si pe faptul ca, in cazul judecatoriilor, doar instantele in care lucreaza in prezent cel putin 5 judecatori pot reprezenta o posibila sursa de recrutare interna (instantele cu 4 sau mai putini judecatori trebuind sa-si mentina efectivul pentru a putea respecta dispozitiile legale privind incompatibilitatea). Analiza a indicat ca 52% dintre judecatorii pot constitui o posibila sursa de promovare a judecatorilor la nivelul tribunalelor", se arata in raport.

Raportul recomanda ca din judecatorii care activeaza in sectiile penale sa fie promovati de la tribunal la curtile de apel - "se preconizeaza ca sectiile penale ale curtilor de apel isi vor suplimenta schema de personal cu aproape 100%".

Raport: Bugetele din justitie trebuie redimensionate. Impactul financiar - 164 milioane de euro pe o perioada de 3 ani

"Se recomanda redimensionarea bugetelor ICCJ, Ministerului Justitiei si Ministerului Public, atat in sensul suplimentarii sumelor puse la dispozitia instantelor pentru finantarea cheltuielilor de personal si a investitiilor, cat si in vederea asigurarii unui echilibru intre principalele componente bugetare (salarii si investitii)", se precizeaza in raport.

Impactul financiar estimat al aplicarii Noilor Coduri pe durata de trei ani, potrivit raportului, este de 707.375.781 RON (aprox. 164 milioane de euro), si priveste Ministerul Justitiei, Ministerul Public si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Vezi in tabelul alaturat impactul financiar defalcat pe institutiile implicate.

Impact financiar total - Noile Coduri

Foto: Ministerul Justitiei

Sau da click aici.

Raportul analizeaza necesitatea derularii de investitii in sediile instantelor si parchetelor si in extinderea infrastructurii IT. Totodata, raportul spune ca trebuie marit numarul salilor de judecata, in conditiile in care apar camerele de consiliu in cadrul instantelor.

In cadrul unei conferinte de presa, secretarul de stat in Ministerul Justitiei Lidia Barac a declarat ca totalul costurilor punerii in practica a celor patru coduri se ridica la suma de 527 milioane lei, din care 126 milioane lei investitii in infrastructura, 7 milioane lei dezvoltarea infrastructurii IT, 348 milioane lei reprezentand cheltuielile salariale cu judecatorii si procurorii care trebuie angajati in sistem, dotari speciale - 10 milioane lei, alte cheltuieli de personal - 35 milioane lei, noteaza Agerpres.

"La nivelul intregului sistem judiciar, intrarea in vigoare a Noilor Coduri va presupune suplimentarea numarului salilor de judecata (...) Se estimeaza ca punerea in aplicare a Noilor Coduri va avea ca efect necesitatea suplimentarii numarului de sali de judecata din cadrul instantelor cu 54 de astfel de spatii", informeaza raportul.

Raportul trateaza si problema cheltuielilor cu spatiile de birouri, precum si dotarea acestora, retinand ca este nevoie de un total de 169 milioane de lei, pentru o perioada de 3 ani.

Vezi in tabelul din dreapta impactul financiar legat de cheltuielile cu birouri defalcat pe institutiile implicate.

Impact financiar - noile coduri - cheltuieli cu birouri

Foto: Ministerul Justitiei

Sau da click aici.

In ceea ce priveste investitiile necesare in infrastructura IT, raportul retine ca "institutiile din cadrul sistemului judiciar sunt complet informatizate, iar personalul actual detine echipamentele IT care permit desfasurarea activitatilor curente".

Raportul spune ca este necesara suplimentarea echipamentelor IT destinate atat judecatorilor, procurorilor, cat si personalului auxiliar. In total, se estimeaza ca vor fi nevoie de peste 10 milioane de lei pentru a dezvolta infrastructura de IT ca urmare a implementarii noilor coduri.

Impactul financiar al aplicarii noilor coduri - componenta IT

Foto: Ministerul Justitiei

Vezi in tabelul din stanga impactul financiar legat de infrastructura IT defalcat pe institutiile implicate.Sau da click aici.

Evaluarea impactului punerii in aplicare a Noilor Coduri a fost ingreunata de tipul si disponibilitatea datelor, mai precis de lipsa unor seturi de date suficient de detaliate, centralizate si actualizate. Informatiile disponibile au provenit din mai multe surse: Ministerul Justitiei, Ministerul Public, instantele si parchetele individuale, CSM etc., structura, continutul, formatul, gradul de detaliere si modalitatile de raportare diferind substantial de la o institutie la alta.

In ceea ce priveste partea de cheltuieli cu resursa umana, avand in vedere necesitatea mentionata anterior de a mari schemele de personal, raportul retine ca, pe o durata de 3 ani, va fi nevoie de peste 507 milioane de lei. Din aceasta suma, cea mai mare parte revine la Ministerul Justitiei (peste 383 milioane de lei), in timp ce la Inalta Curte va fi nevoie de 72 milioane lei, iar la Ministerul public va fi nevoie de 51 milioane lei.

In cazul ICCJ, raportul spune ca "totalul cheltuielilor cu salariile judecatorilor reprezinta cea mai importanta componenta a cheltuielilor salariale, circa 84%, restul de 16% revenind cheltuielilor cu personalul auxiliar (13%) si celor aferente altor categorii de personal (3%)".

Si in cazul Ministerului Justitiei, "cheltuielile cu salariile judecatorilor reprezinta cea mai importanta componenta a cheltuielilor salariale, peste 50% din total, urmate de cheltuielile cu salariile consilierilor de probatiune, circa 28% si de cheltuielile cu personalul auxiliar (15%)".

Impactul financiar privind cheltuielile cu personal

Foto: Ministerul Justitiei

Vezi in tabelul alaturat impactul financiar legat de cheltuielile cu personal defalcat pe institutiile implicate.Sau da click aici.