"Banii dati de oameni de Boboteaza preotilor sunt depusi cu chitante in gestiunea parohiilor. De acolo se folosesc pentru nevoile parohiilor, inclusiv pentru salarizarea preotilor. Preotul care merge cu botezul isi indeplineste misiunea pastorala, de a sfinti casele credinciosilor, de a-i cunoaste pe acestia", a precizat Mitropolitul Ardealului.
Acesta a explicat ca preotii nu au avut voie sa pretinda bani oamenilor, credinciosii au "platit" preotul, de bunavoie.
IPS Laurentiu Streza spune ca nu ii va verifica pe preoti daca predau parohiilor toti banii stransi de la enoriasi, ci se bazeaza pe "buna credinta si curata constiinta" a lor.
Totusi, conducerea Mitropoliei Ardealului va verifica daca preotii intocmesc chitante pentru banii primiti de la credinciosi.
"Daca omul vrea da ceva, daca nu, nu este nicio problema. Noi vom controla si am controlat in fiecare an si l-am rugat pe fiecare preot sa ne prezinte chitanta cu care ei au inregistrat banii respectivi, ca sa putem publica daca este nevoie sumele, sa le stie toata lumea. Daca va ramane ceva si in buzunarul lui (al preotului n.r.), eu nu l-am controlat pe niciun preot, dar le-am cerut sa fie cinstit cu el, cu Dumnezeu, cu credinciosii. Daca el este cinstit, banii tot el ii foloseste pentru ca banii sunt ai parohiei. Nu am totalizat niciodata banii stransi, pentru ca nu m-a interesat asta", a spus IPS Laurentiu Streza.
Potrivit Mitropolitului Ardealului, criza nu a afectat constiinta oamenilor, iar acestia sustin parohiile sibiene.
Conform lui IPS Laurentiu Streza, cei care dau cei mai multi bani preotilor care le boteaza casele sunt "credinciosii cu constiinta cea mai puternica".
"Pe mine m-a interesat sa vad comparativ cine a dat mai mult, cine a dat mai putin. Este o problema de constiinta a fiecaruia. Ca nu merg sa controlez sau sa fac sondaj, sa ii intreb pe credinciosi pe fiecare cat a dat, ca sa inmultesc cu cate familii sunt, ca sa ii fac socotelile preotilor. Au dat mai mult cei care au avut o constiinta mai puternica", este de parere inaltul prelat.
Sfintirea caselor este un obicei pastrat de peste 2.000 de ani, aceasta fiind de altfel si o obligatie pastorala a preotului. In Mitropolia Ardealului, preotii au fost ajutati sa sfinteasca toate casele, in perioada 2-5 ianuarie. Doar in cazuri speciale, preotii mai pot merge cu Botezul Domnului, dupa Boboteaza.
Alegeri SUA
Inteleg de aici ca preotii sunt platiti din acesti bani?
Din cate stiu banii pentru salarizarea preotilor vin de la bugetul de stat. Oare ma insel eu sau Mitropolitu Ardealului manipuleaza informatia?
dupa cum este cunoscut postu` de preot este unu banos si care implica o responsabilitate egala cu 0;
n`am inteles niciodata de ce preasfinti calugari care ocupa diverse trepte in ierarhia bisericeasca incepand de la cea de calugar, staret, episcop vicar, arhiepscop, mitropolit si patriarh si care se presupune ca au renuntat la tot ce este lumesc au nevoie de bani din bujetu` de stat;
io zic ca poate fi o singura explicatie, banu` de la bujetu` de stat este mai dulce decat orice pt. inaltele fete bisericesti - s`au poate ca renuntarea la cele lumesti este pt. urechile fraierilor.
suntem saraci, da` nu suntem prosti.
cum sansele sa se nimereasca un popa hoț sa-ti sfinteasca casa sunt foarte mari, stau si ma intreb cum poate un hoț sa-ti sfinteasca casa, parerea mea.
dar de fapt asta seamana a prestari servicii.
vine menajera, iti face curat in casa,o platesti,
vine instalatorul, repara robinetul pe laga care curge apa, il platesti si pe ala, vine electricianul ca ti-o puscat tablul de sigurante, il platesti si pe ala, vine si popa sa sfinteasca casa, il platesti si pe asta. e vreo diferenta ?
e si inca una mare.
popa fiindca stropeste de 3 ori cu pamatuful si, apoi pleaca, e platit cel mai bine.
biserica e o firma de prestari servicii in toata regula.
statul ar trebui sa nu aibe nici o legatura cu biserica si ar trebui sa impoziteze bisercia, nu sa dea bani Biserici (ca institutie)
în ultimul timp m-am cam retras de la a "merge" la biserică mai ales că aştia chiar îşi rontujesc veniturile
cu stimă.,