Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de un inculpat care contesta o prevedere legala potrivit careia avocatii ai caror soti, rude sau afini activeaza ca judecator nu au voie sa pledeze la aceste instante, au declarat pentru Hotnews.ro surse apropiate Curtii. Pe 15 noiembrie, Curtea a admis exceptia ridicata de inculpatul Marin Maciuca, ceea ce inseamna ca, de acum incolo, avocatii cu rude judecatori pot pleda la instantele unde acestea activeaza. Maciuca dorea sa angajeze un avocat, specialist in penal, a carui sotie este judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia civila.
- Interdictia functionase in legea avocaturii, a suferit modificari de-a lungul timpului dar a fost reintrodusa in 2010, la initiativa Guvernului, printr-un proiect de lege votat in Parlament.
- UPDATE Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, pentru HotNews.ro: "Constitutional vorbind, impartasesc o alta opinie decat cea exprimata in decizia Curtii, cu tot respectul. Din punctul de vedere al profesiei de avocat, eliminarea textului va dezavantaja avocatii care nu au soti, rude sau afini la instanta, pentru ca, intemeiat sau nu, justitiabilii se vor indrepta spre ceilalti. Din punct de vedere al credibilitatii actului de justitie, eliminarea textului nu va ajuta, daca aceasta portita va fi folosita pentru abuzuri si conflicte de interese."
- Laura Stefan, coordonator anticoruptie la Expert Forum: "Aceasta decizie a Curtii Constitutionale nesocoteste faptul ca pentru increderea cetatenilor in justitie este important ca asupra acesteia sa nu planeze nici un fel de suspiciune de lipsa de impartialitate. In cazul in care permitem ca avocatii sa pledeze sau sa-si reprezinte clientii la instantele sau parchetele unde sotii lor lucreaza, justitiabilii vor percepe aceasta actiune ca aducand atingere impartialitatii justitiei, crezand chiar daca nu intotdeauna cu just temei ca vor fi avantajati in deciziile judiciare acei justitiabili reprezentati de sotii sau sotiile judecatorilor sau procurorilor".
Art. 21 alin (1) din Legea nr. 51/ 1995, care face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate:
- "Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instantele precum si la parchetele de pe langa acestea, inclusiv la Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Inalta Curte de Casatie si Justitie sau la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror, indiferent de sectia, directia, serviciul sau biroul in care isi desfasoara activitatea".
Inculpatul Marin Maciuca a invocat faptul ca textul criticat incalca dreptul la aparare, care ar include si dreptul de a alege avocatul. Acesta considera ca, prin interzicerea dreptului avocatului ales de a pleda in fata Instantei Supreme, chiar si la o alta sectie decat cea la care functioneaza sotul, ruda sau afinul sau, se incalca dreptul la aparare. Mai mult, inculpatul sustinea ca textul ar ingradi dreptul la munca al avocatului, libertatea de a-si alege locul de munca si ar fi incalcata egalitatea de sanse fata de alti avocati.
Culmea este ca judecatorii de la Curtea Constitutionala au admis exceptia ridicata de avocat, desi asociatiile profesionale ale avocatilor s-au opus desfiintarii acestei interdictiii care previne un evident conflict de interese. Mai mult, avocatii amintesc ca legea avocaturii a fost supusa in 1995 controlului de constitutionalitate si ca a fost modificata in 2004, la insistenta fostului senator-avocat Antonie Iorgovan (PSD).
Exclusiv pentru Inalta Curte s-a prevazut atunci ca avocatii pot pleda la alte sectii decat acelea la care functioneaza ca magistrati rudele/sotii/afinii lor. La initiativa Guvernului, interdictia a fost reintrodusa pentru toate instantele, un proiect de lege in acest sens initiat de Guvern fiind votat in decembrie 2010.
Mai multe asociatii de avocati sunt de parere ca interdictia este constitutionala "pentru evitarea incalcarii regulilor fundamentale ale conflictului de interese si pentru salvgardarea unei valori fundamentale a statului de drept - increderea in justitie". Altfel spus, avocatii insisi, adica cei asupra carora opereaza aceasta interdictie, nu se plang de ea.
In lumea avocatilor sunt notorii situatiile in care se incearca eludarea acestei interdictii prin divortul sotilor si continuarea convietuirii sau prin evitarea casatoriei, partenerii preferand sa ramana in relatii de concubinaj. "Permitand unei persoane sa fie reprezentata de un avocat ruda cu colegul judecatorului se creeaza tocmai un dezechilibru intre partile unui proces. In aceasta situatie, pentru a exista egalitate ar trebui ca toate partile sa fie reprezentate de avocati rude cu judecatorii instantei respective", sustin avocatii.
De altfel, relatiile de rudenie dintre avocati si judecatori de la Inalta Curte de Justitie si Casatie au devenit subiect de investigatii jurnalistice. Site-ul Lumea Justitiei a publicat in 2010 o serie de articole despre rudele din sistem ale judecatorilor de la Inalta Curte si de la Tribunalul Bucuresti.
In ultima perioada au existat inclusiv initiative legislative favorabile avocatilor. Unul dintre acestea a fost un amendament promovat la sfarsitul lui 2010 de deputatul PDL, Daniel Buda (in prezent presedintele Comisiei de Integritate din PDL). Potrivit amendamentului Buda, avocatii-infractori nu mai raspund penal daca invata clientii sa dea mita, sa faca trafic de influenta, comit falsuri sau dau consultanta in evaziune fiscala.
In urma anchetei HotNews.ro, Guvernul a abrogat, printr-o ordonanta de urgenta adoptata in februarie 2011, articolul din legea avocatilor care prevede ca ￢avocatul nu raspunde penal pentru recomandarile si opiniile profesionale pe care le comunica clientului sau si nici pentru actele juridice pe care le propune clientului sau, urmate de savarsirea de catre client a unei fapte prevazute de legea penala￢. Amendamentul Buda a fost in vigoare insa timp de o luna (intre 28 decembrie si 2 februarie) si a produs efecte juridice, in plus a retroactivat, deoarece in penal se aplica legea mai favorabila.
0
19
