"Unele procese intarzie 10 ani, veselia e mare", a declarat joi presedintele Traian Basescu, care a criticat amanarea la nesfarist a unor procese, lucru care face ca justitia sa fie ineficienta. "Poate maine veti da o hotarare cine e seful statului", a zis Basescu, care a participat la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor inregistrate de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, la sediul Ministerului Justitiei. "Si justitia trebuie sa inteleaga ca nu se poate substitui la nesfarsit Executivului", a spus presedintele Basescu.

"Daca am pune in aplicare deciziile judecatoresti din Romania, am fi intr-o situatie dificila", a spus seful statului, adaugand: "Degeaba facem coduri noi daca nu respectam legea".

"Judecatorii isi autoincarca agenda pentru ca nu judeca dosare, tot amana", a spus presedintele Basescu. "Nu asa se poate face justitia mai eficienta, cu amanari", a afirmat seful statului.

Iata discursul integral al presedintelui Traian Basescu, asa cum a fost prezentat de Administratia Prezidentiala:

• Bine ne-am reintalnit intr-o formula modificata de trecea alegerilor pe la CSM, schimbari la Inalta Curte. In rest, suntem cam in formula in care ne-am intalnit si anul trecut la Cotroceni, analizand stadiul in care ne aflam cu indeplinirea planului de actiune rezultat din ultimul raport MCV. Nu voi intra in niciun fel de detalii cu privire la ce trebuie sa faca justitia sau la ce trebuie sa faca Parlamentul. Va pot spune insa ca, in mod categoric, modul cum a actionat justitia - si cand spun justitie ma refer la intregul sistem, nu neaparat la judecatori sau procurori, sau chiar politisti -, modul cum a functionat sistemul la noi ne-a tinut in afara Spatiului Schengen, chiar daca nedrept. Dar a fost o justificare pentru un stat, in mod deosebit, sa aduca, in mod real in discutie, lipsa de incredere cu privire la justitie. Deci, repet, nejustificat, legat de accesul in Schengen, dar pe un fond al realitatilor justitiei noastre. Sigur, as putea sa va provoc la o analiza punct cu punct ca un diriginte care se aseaza in fata clasei si incepe si spune "Punctul unu...", dar nu pentru asta am venit. Am venit sa va mai atentionez asupra unui lucru care mie mi se pare grav, extrem de grav. Stiti ca exista obiceiul celor care pierd licitatii sa se duca in instante si, de pe locul sase, doamna, domnul judecator sa il scoata castigator - sau de pe locul doi sau trei. Vreau sa stiti reactiile Comisiei Europene in ultima vreme: "Nu puneti in aplicare aceste hotarari. Noi nu va mai finantam proiectele in care justitia a stabilit cine este castigatorul". Atentie! Chiar ieri s-a primit o scrisoare legata de o licitatie pentru un tronson de autostrada. A spus: "Da, daca asa a spus justitia, finantati din bani de la buget, dar nu cu bani europeni". Este a doua astfel de reactie a Comisie Europene in timp foarte scurt. Deci, si justitia trebuie sa inteleaga ca nu se poate substitui la nesfarsit Executivului. As sublinia cazul de la Giurgiu, unde Corpul de control al ministrului de Interne constata lipsa de performanta a sefului Inspectoratului Judetean de Politie, il revoca din functie, si impotriva raportului si al ordinului ministrului vine un judecator care spune "Il puneti inapoi in functie". Si la cateva zile dupa hotararea judecatoreasca iese mizeria de la Giurgiu. Oameni buni, nu puteti fi de toate: si Legislativ, si Executiv si Justitie. V-am dat doar doua exemple. Deocamdata, primul este o reactie de neincredere transmisa de la Bruxelles, legata de cum se castiga prin justitie licitatiile, si nu prin comisiile de specialisti, care adesea sunt supervizate de Bruxelles in alocarea castigatorilor. Deci, s-a mers prea departe. Avem un caz acum, un contract pe Coridorul IV, care desi la instantele administrative i s-a respins contestatia, s-a dus in instanta, a gasit un judecator care a spus "Da, Gigel, tu esti castigatorul!" si Bruxellesul a spus "Nu. Spalati-va pe cap cu castigatori stabiliti in felul acesta". Atentie ca intram pe o alta panta a problematicii justitiei si suntem la inceput de utilizare de fonduri. Atentie si cu pusul de directori generali, de inspectori-sefi de politie. Asteptam in curand ca magistratii sa ne spuna pe cine punem si la SRI si, poate maine-poimaine, prin hotarari judecatoresti, veti stabili si cine este Presedintele Romaniei. Deci, atentie la echilibrul puterilor in stat.

• Noi nu avem niciun mecanism de stabilire a echilibrului intre executiv, legislativ si justitie, justitia fiind absolut autonoma din punct de vedere al optiunilor in decizii si este foarte bine asa, dar trebuie sa existe autocontrolul justitiei. Eu mai spun aici un lucru pe care am rugamintea sa-l analizati. Spre exemplu, prin acte normative legale prin care Guvernul si-a asumat raspunderea, actele normative au trecut prin Curtea Constitutionala primind aviz de constitutionalitate, s-au luat unele masuri care vizau reducerea veniturilor salariatilor de la stat in baza, deci, a unor legi care au trecut prin toate procedurile spre a fi legi obligatorii si pentru magistrati. Rezultatul, instantele au hotarat impotriva legilor prin care Romania a incercat sa treaca cu daune cat mai mici prin perioada de criza. La Ministerul de Finante, ultimele cifre erau 9 miliarde obligatii de plata din hotararile judecatoresti, 9 miliarde de roni, asta inseamna peste 2 miliarde de euro, la ora aceasta, sigur, vor mai veni pentru ca veselia este mare. Alte procese intarzie cate 10 ani, un proces de restituire unde stiu eu ce interese sunt se amana, acestea merg snur, si eu am o intrebare pentru voi aici, pentru toti, pentru ca sunteti cei responsabili si de mersul justitiei si de mersul statului, cum se poate pune justitia in situatii atat de delicate pentru ca nimeni nu are banii acestia. O tara care imprumuta ca sa-si asigure costurile, de unde credeti ca scoate 9 miliarde de lei maine ca sa respecte hotararile judecatoresti, mai ales ca perspectiva nu este ca suntem aici si s-a terminat. Nu. Este o veselie totala. De unde scoate Guvernul 9 miliarde de lei ca sa-si arate respectul pentru hotararile justitiei? Poate indicati si sursa, ca asa spune in Constitutie, cine da, cine afecteaza bugetul de stat indica sursa, iar corect ar fi ca magistratii cand dau hotarari - nu ma refer la cele care vizeaza un om nedreptatit intr-o intreprindere de stat, intr-o societate comerciala - ma refer la cele care vizeaza categorii sociale. Spuneti-ne si sursa de finantare. Este un lucru pe care vi-l cer pentru ca este constitutional. Daca dam o interpretare corecta, hotararile judecatoresti sunt cu putere de lege, cine initiaza o lege, cine adopta o lege care vizeaza afectarea bugetului de stat trebuie sa spuna si sursa de finantare a proiectului pe care l-a propus. Spuneti-ne, cei din justitie, care este sursa de finantare a hotararilor judecatoresti. Sigur, putem merge la punerea lor in executare, blocam toate institutiile statului, de la Ministerul Justitiei pana la ultima primarie. Unde este ratiunea acestui mod de a proceda? Punerea continua a statului in dificultate de fapt nu asta se intampla, punerea statului in dificultate, ci se intampla nerespectarea hotararilor judecatoresti pentru ca nu exista solutie de respectare a lor. Si mie mi se pare acest lucru extrem de grav.

• Deci mesajul meu este legat de respectarea echilibrului constitutional intre puterile statului. Legile fie ca sunt asumate prin raspunderea Guvernului, fie ca sunt trecute prin Parlament, dupa ce au primit si girul Curtii Constitutionale sunt legi si pentru judecatori, judecatorii trebuie sa le aplice. Vreau sa va spun un lucru, daca am pune in aplicare hotararile judecatoresti, Romania ar fi intr-o situatie extrem de dificila. Vreau sa stiti lucrul acesta. Daca le-am pune astazi, Romania ar fi intr-o situatie extrem de dificila. Sigur, putem avea coduri noi ￢ si le-am sustinut, sa avem coduri noi, daca abordarea este de "nu-mi pasa de lege si de cum poate functiona statul", sa stiti ca degeaba facem coduri noi, degeaba Legea micii reforme. Eu as mai face un comentariu, care nu vreau sa fie ostil nimanui. Nici aceste comentarii nu vreau sa fie ostile, dar vreau sa fie lucruri care au fost spuse, pentru ca nu ne putem face ca nu le vedem. Repet, nu ne putem face ca nu le vedem. Se intampla lucruri in neregula in raporturile care vizeaza echilibrul puterilor in stat. Mai fac o ultima observatie. Va asigur ca vom avea resurse si vom pune la dispozitie resurse sa implementam noile coduri, dar am impresia, atunci cand vorbim de cat de aglomerate sunt instantele, ca nu se are in vedere urmatorul lucru: de cate ori si de cati ani un dosar revine in urmatoarea sedinta de judecata a unui judecator care se plange ca are o suta de dosare la o sedinta. Cred ca mai mult de jumatate din ele sunt dosare care au avut deja cate zece termene, deci judecatorii isi autoincarca agenda pentru sedinta urmatoare, pentru ca nu judeca. Amana, amana continuu si atunci sigur ca ajungi la o suta si ceva de dosare, cand practica este sa amani si sa nu judeci. Va rog, Inspectia de la CSM, as fi curios sa am un astfel de punct de vedere. Din o suta de dosare, cu care intra un judecator la o curte de apel sau la un tribunal, cat la suta din ele sunt dosare amanate o data, de doua ori, de trei ori, de cinci ori, de 15 ori - de multe ori batjocorindu-se procedura? Adica judecatorul poate continua anchetarea cazului chiar in timpul procesului. Poate nu folosesc cei mai corecti termeni. Doamna presedinte, e corect? In timpul procesului, judecatorul mai poate cere probe, care trebuie completate. Cum se numeste tehnic treaba asta? Administrarea de probe suplimentare, da. Cel mai adesea iti mai trebuie o proba, pleaca cu el inapoi la Parchet. Nu este un mod de a face justitia mai eficienta decat este. Sau amanari pe care nimeni nu-mi poate spune - si rog sa fiu scuzat si de asociatiile profesionale, si de ziaristi, si de judecatori, pentru ca nu vorbesc de toti, vorbesc de cei care au asemenea practici. Spre exemplu, eu inteleg sa fiu scuzat daca gresesc, dar poate ca reprezint vocea celor de pe strada, care nu sunt juristi.

• Eu inteleg ca procedura este sfanta pentru ca ea are misiunea de a garanta drepturile procesuale ale partilor si mai ales intr-un proces penal este vorba de drepturile unuia pe care il acuzi, deci procedura este extrem de importanta, dar mie, ca om fara studii juridice, imi este foarte greu sa inteleg ca in interiorul acestui concept, dincolo de faptul ca trebuie, nici n-as pune sub semnul intrebarii daca un invinuit, un inculpat n-a avut asistenta juridica, daca a fost batut, daca a fost lovit - sunt in afara de ce pot gandi - dar profitandu-se de garantarea drepturilor procesuale se amana procese, la cererea avocatilor, pentru nimica toata - ca este stramba citatia. Asta nu face parte din, stiu eu, din afectarea drepturilor procesuale ale invinuitului. Daca nu folosesc termenii corecti, sa ma scuzati, dar daca semnatura unui procuror este in alta rubrica putin si poti sa-l pui in proces - " semneaza, domnule procuror aici, nu trimite dosarul inapoi", ca nu asta a afectat drepturile procesuale ale invinuitului. In schimb, amanarea la nesfarsit, de fapt, face justitia ineficienta si avem nevoie de eficienta justitiei. Ce as vrea sa intelegeti? Nu ma refer nici la toti judecatorii, nici la toti procurorii. Sunt foarte multi oameni dedicati meseriei lor si apreciez acest lucru, dar sunt si destui la care lucrurile nu sunt in regula. N-as vrea sa intru in niste detalii aici, le-am mai discutat in alte ocazii, este publica aceasta intalnire ca sa intru in detalii, dar marea mea rugaminte este, dincolo de MCV, stiti care este paradoxul? Ca am putea sa indeplinim tot planul de actiune din MCV, sa dea Dumnezeu, dar sa ramanem tot cu o justitie ineficienta. Deci, obiectivul nostru este sa avem o justitie eficienta, o justitie care vrea sa judece, o justitie care iti spune in mod corect "aici suntem si cu asta basta". Deci, vreau sa stiti - revin la elementul cu care am inceput - mi se pare foarte grava comunicarea facuta legata de licitatii, in care este a doua oara, cand la timp foarte scurt - se pare ca va deveni o practica a Comisiei, foarte bine - ceea ce este atribuit de justitie pentru cei care au fost declarati ca pierzand licitatia, n-aveti decat sa finantati din bugetul de stat, dar nu cu bani europeni. Este, in timp foarte scurt, a doua scrisoare de acest gen, al doilea contract in care nu putem utiliza banii europeni, desi proiectul a fost pe bani europeni, iar asta m-a facut sa o leg si cu voluntarismul justitiei, care spune "nu, domnule ministru de Interne, nu domnule ministru, nu-l schimb pe directorul acela sau pe acel inspector sef". Este prea mult, mai ales cand s-au respectat procedurile. A fost un corp de control, este dincolo de ceea ce poate fi admisibil. Sigur, probabil, pe vreo procedura ii gaseste un motiv, dar efectele le-am vazut la Giurgiu si mai sunt astfel de cazuri, nu este singurul. Deci, mesajul meu este echilibru in justitie si nu va considerati o putere care, in mod necesar, trebuie sa fie impotriva celorlalte doua puteri, pentru ca nu foloseste statului si nu foloseste cetateanului o justitie care nu aplica legile.

• Spre exemplu, uite, o sa va spun doua cuvinte si astea le vor aprecia si economistii, sigur vor face lungi dezbateri pe tema. Eu spun ca daca acum am aplica hotararile judecatoresti de plata salarii, Romania ar intra intr-un derapaj macroeconomic urias. Are vreo responsabilitate justitia pentru asta? Este doar o intrebare, la care nu astept raspuns, este o intrebare retorica. Daca noi am aplica acum hotararile judecatoresti? Deci cred ca cuvantul de ordine este, pe de-o parte, echilibru, pe de alta parte, credibilitate. Pentru mine, scrisoarea care a venit ieri legata de o licitatie mare este un semnal extrem de prost cu privire la cum sunt vazute hotararile judecatoresti legate de un contract si raspunsul este ferm: "Este justitia voastra, folositi banii vostri pe astfel de rezultate la licitatii; nu mai poate fi finantat proiectul din bani europeni". Deci atentie ca ceva se intampla, cu toate eforturile noastre de a scrie codurile si legislatia. Eu atat am avut sa va spun. Este, daca vreti, ceva putin peste MCV. Suntem in zona practica a reactiilor din justitie si ma tem ca pana la scrierea raportului, ne vom mai trezi cu aspecte legate de aceasta problema a pana unde merge interferenta. Sigur, aici este la fel de indreptatit "domnule, dar omul are dreptul sa mearga in justitie" si asa este. Pe de alta parte, justitia trebuie sa-si recunoasca limitele de a fi capabila sa analizeze o licitatie. O licitatie se analizeaza in luni de zile si, de multe ori, cu supravegherea mai ales pe contractele astea mari, cu supravegherea expertilor europeni, cu un verde de la ei, dupa ce a terminat comisia de licitatie, cu asistenta tehnica de specialitate. Aici trebuie gasite niste formule care, pe de-o parte, sa nu limiteze accesul la justitie, pe de alta parte, hotararea justitiei sa fie corecta, sustenabila din punct de vedere tehnic. Ori aici eu ma intreb cata expertiza are un judecator. E vorba de batalia a doi avocati. Unul spune "Clientul meu de pe locul sase, doamna, domnule judecator, este cel mai bun". Cum il crede judecatorul ca e cel mai bun, ca nimeni nu a ordonat o expertiza, nimeni nu a ordonat o nimic? Si vine si avocatul celuilalt, care a castigat, de fapt, licitatia, se apara sa nu o piarda, si spune "Onorata instanta, priviti documentele de licitatie. Eu am avut cel mai bun punctaj". Cum vine judecatorul si spune "Nu. Tot de pe locul sase ai castigat." Care sunt criteriile? Nu vreau sa le pronunt. Bun.

• Eu asta am vrut sa va atentionez: ca ne intalnim intr-o zona care depaseste putin MCV-ul si care poate sa genereze daune foarte mari. Sigur ca tot impreuna cu justitia vom gasi solutii, poate chiar solutii legislative, daca este nevoie, dar trebuie sa luam nota de ce ni se intampla, legat si de lucrul cu Comisia Europeana si de realitatile economice ale tarii. Eu nu cred ca putem merge pe ideea "justitiei nu-i pasa de ce se intampla in Europa". Poate sa fie independenta justitia, in deciziile ei, de realitati; de lege si de realitati? Cum putem pune in aplicare hotararile judecatoresti imposibile, ca cea de a plati noua miliarde de lei noi, prin amendarea, practic, in instanta, a unor legi asumate de Guvern, trecute prin Curtea Constitutionala? Cum reactionam la asta? Este o preocupare a mea, pentru ca nu trebuie sa cream precedentul nerespectarii hotararilor judecatoresti. Nu trebuie creat acest precedent. Pe urma, fiecare va spune: "Nu-i treaba mea. Ce daca a hotarat judecatorul - nu?". Deci, trebuie sa gasim solutia ca hotararile judecatoresti sa fie puse in aplicare, pentru ca la dimensiunile acestea, daca ne referim la cele noua miliarde - hotarari care sunt o misiune imposibila pentru Guvern, n-are cum sa le puna in aplicare - dar, cat de des ne vom intalni, de acum, cu astfel de situatii, in care hotararile judecatoresti nu pot fi puse in aplicare. Aici, nu le putem pune noi, ca n-avem resurse, n-are Executivul resurse, dincolo, vine Bruxelles-ul si-ti spune nu pe bani europeni, nu licitatiile, castigatorii nu se stabilesc in instanta, in ce temei, iar ei spun "da, asta-i hotararea, finantatilor din bani de la bugetul vostru, dar nu cu bani europeni" - o iesire eleganta, a lor, din clinci. Dar ce face Guvernul? Deci, ganditi, va rog, si acest pachet de aspecte, pentru ca ele trebuie asezate, pentru a avea o justitie functionala si un echilibru al puterilor in stat. Nu este o pledoarie a mea, pentru nerespectarea hotararilor judecatoresti, in niciun caz, dimpotriva, va spun ca trebuie respectate, pentru ca altfel nu consolidam statul de drept. Problema este ce ne facem cand sunt imposibil de pus in aplicare sau cand sunt impotriva a ceea ce poate tara, desprinse de realitatile tarii si de realitatea legislativa. Pentru ca decizia de a se reduce salariile a fost una adoptata prin lege si nu pentru ca Guvernul n-ar fi vrut sa le dea profesorilor si medicilor salariul intreg. Nu! Niciun guvern nu-i iresponsabil; ci, pentru ca nu existau bani si pentru ca nu exista bani. Cum tratam astfel de cazuri? Doamna presedinte, din pacate am fost fata in fata si m-am tot uitat la dumneavoastra, voiam sa va multumesc pentru efortul extraordinar, pe care-l faceti in ultima vreme, sa schimbam lucrurile la Inalta Curte. Ati reusit sa preluati sediul acela, unde a fost Consulatul Statelor Unite? (...) Da, da. Important este la anul sa aveti sediul acela. Domnul ministru Igas, iti cere de doi ani Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, o cladire pe Calea Victoriei. M-as bucura mult daca as afla ca miercurea, prin hotararea de Guvern, a trecut cladirea acolo. N-au unde lucra, da? M-as bucura foarte mult. Domnilor, doamnelor, domnilor, deci doamna prezident, cum va place sa spuneti voi in justitie, nu dumneavoastra m-am adresat. Ati stat in fata mea, da? Insa sunt fenomene pe care si aici trebuie sa le analizati, pentru ca aveti Ministerul de Finante, care va poate spune cum nu poate plati. Intr-un astfel de cadru transparent putem sa ne punem problemele pe masa, fara sa spuna nimeni: "s-a amestecat in treburile justitiei" sau "s-a amestecat in treburile Legislativului sau ale Executivului". Sunt niste realitati, niste disfunctionalitati, pe care le avem in sistem, si macar sa ridicati problemele care apar si care par flagrante, in raport cu ce ar trebui sa se intample de fapt. Eu va multumesc mult, va doresc sa lucrati rodnic pe MCV, dar atentie ca MCV-ul nu este suficient, am constatat, ca nevoie functionala a Justitiei. Va multumesc. Va doresc o zi buna!"