In aceste zile se va da startul celei mai importante discutii publice a anului in Romania: reforma sistemului medical. Solicitarile FMI nu lasa loc de intors guvernului de la Bucuresti care a promis ca, pana la sfarsitul lui decembrie, vor fi elaborate masurile necesare pentru „o reforma comprehensiva in sectorul sanitar”. Pe 1 ianuarie 2013 organizarea sistemului medical romanesc va arata cu totul altfel. E important pentru noi toti, e vital pentru fiecare, caci din semintele sadite astazi ar putea rasari maine o planta de leac sau o buruiana uriasa care sa ne sufoce.
Despre propunerea unei reforme a sistemului sanitar s-a vorbit frecvent pana acum, dar fara detalii clare. Joi, in cadrul unei intalniri a Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare, Virgil Paunescu, consilierul prezidential pe Sanatate, si Cristian Vladescu, fostul presedinte al Comisiei Prezidentiale pentru Sanatate Publica, au dat cateva detalii mai clare privitoare la noua reforma. Sintetizand aceste declaratii publice precum si alte informatii obtinute din surse oficiale si neoficiale, putem desena astazi un tablou complet si amanuntit al noului sistem medical din Romania.
- Contributia de baza (al carei viitor nivel nu a fost inca stabilit) va continua sa fie obligatorie si colectata in Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate(FNUAS), ca in prezent. Banii vor ajunge de aici – prin intermediul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) – in visteria caselor de asigurari private care vor oferi tuturor pacientilor - indiferent de venit - un pachet de servicii medicale de baza (al carui continut urmeaza sa fie stabilit). Practic, fiecare cetatean va incheia o asigurare obligatorie de sanatate putand insa sa-si aleaga liber asiguratorul privat in functie de oferta acestuia.
- Fata de asigurarea obligatorie, asiguratorii privati vor oferi si pachete suplimentare de servicii medicale acelor cetateni dispusi sa plateasca in plus fata de contributia obligatorie (actualul CAS). Banii astfel obtinuti vor intra direct in fondul caselor private de asigurari, fara a mai trece prin FNUAS.
- Esentiale in functionarea noului sistem vor fi serviciile medicale incluse in pachetul de baza. In prezent, o echipa de experti straini lucreaza la definirea acestui nou pachet si, desi oficial guvernul Boc intentioneaza „excluderea unor servicii medicale costisitoare neesentiale” din acest pachet (scrisoarea de intentie FMI), in noul proiect nu se propune deocamdata reducerea semnificativa a serviciilor medicale incluse in acest pachet de baza. Cel mai probabil este ca aceasta propunere sa aiba castig de cauza intrucat o reducere semnificativa nu va putea fi realizata fara costuri politice fatale intr-un an electoral cum este 2012. Intrebarea naturala care se naste este: si atunci ce vor primi in plus pacientii pentru asigurarile private suplimentare?
- Principalul avantaj oferit pacientilor prin pachetul suplimentar de asigurari medicale va fi timpul de asteptare redus pentru a beneficia de consultatii sau anumite interventii chirurgicale. In noua configuratie a sistemului sanitar, timpul de asteptare pentru un consult la un specialist sau la o investigatie paraclinica va ajunge si la peste o luna (cum se intampla in Olanda, al carei sistem este modelul proiectului romanesc) pentru cei care beneficiaza doar de pachetul de asigurari de baza. Acestia vor intra pe liste de asteptare, doar cazurile urgente urmand a fi tratate imediat. Pe langa scurtarea acestui timp de asteptare, alte beneficii pentru posesorii de pachete suplimentare vor fi accesul la specialisti renumiti sau la servicii medicale neincluse in pachetul de baza.
- Principala critica adusa noului proiect este disparitia criteriului solidaritatii sociale din sistemul sanitar romanesc. Totusi, noua formula va continua sa asigure o anumita redistribuire a banilor platiti la FNUAS de catre categoria de populatie cu venituri peste medie. CNAS va compensa asiguratorii privati in cazul pensionarilor sau bolnavilor cronici printr-o „cota de risc”. Astfel, daca un privat va primi 50 de euro de la CNAS pentru un pacient tanar si sanatos, in cazul unui pensionar asiguratorul privat va primi 300 de euro, indiferent de contributia pensionarului la FNUAS. In centrul acestui mecanism va sta un algoritm de calcul prin care se doreste ca batranii sa devina clienti dezirabili pentru asiguratorii privati. Practic, oamenii mai bolnavi vor primi o subventie mai mare din partea statului decat cei sanatosi. Statul va continua sa subventioneze si costul asigurarilor de baza pentru cei sub 18 ani si pentru anumite programe nationale speciale pentru bolnavi cronici. Se intentioneaza insa reducerea unora dintre programele nationale speciale care functioneaza in prezent.
- Spitalele de stat din Romania se vor transforma in societati comerciale sau fundatii. Aceasta modificare va creste puterea de decizie si importanta directorilor spitalelor. Ei vor putea negocia liber salariile cu medicii angajati si vor aparea rapid diferente mari intre nivelul de salarizare oferit in spitale diferite. Relatia directa dintre CNAS si directorii spitalelor va disparea, negocierile urmand sa fie purtate intre cei din urma si asiguratorii privati. Avantajul acestei modificari este ca responsabilitatea si puterea autoritatilor locale in problemele de sanatate ale comunitatii vor deveni reale, nu doar o teorie pe hartie cum este in prezent. Dezavantajul cel mai important este handicapul cu care vor pleca spitalele de stat, care ofera conditii mult mai proaste si sunt mult mai slab dotate tehnic, in competitia cu spitalele private. Pentru asiguratorii privati, spitalele de stat slab dotate nu vor fi atat de atractive precum cele private.
- Principalul pericol al noului sistem va fi cresterea costurilor serviciilor medicale in Romania. Cazul Statelor Unite, unde piata medicala este total liberalizata, este clasic: in 2009, marii producatori auto americani au cheltuit mai mult pe asigurarile medicale ale angajatilor decat pe otelul pentru constructia masinilor (costurile serviciilor medicale in SUA s-au triplat in ultimii 20 de ani). In Olanda, modelul pentru Romania, costurile cu asigurarile medicale au crescut in ultimii 5 ani cu 41% pentru fiecare familie. Pentru controlarea acestor cresteri periculoase se intentioneaza mentinerea unui plafon al tarifelor pentru servicii medicale, stabilit de catre stat. Totusi, spitalele vor putea in continuare sa se foloseasca, pentru a creste preturile, de taxa de cazare sau de alte artificii (cum se intampla de altfel in prezent). In plus, in aceste conditii, atractivitatea pietei romanesti pentru marii asiguratori de servicii medicale este incerta. Un rol important in mentinerea scazuta a costurilor il vor avea medicii de familie care vor functiona ca paznici ai intrarii pacientilor in spitalele cu medici specialisti.
- Pentru a creste apetitul asiguratorilor privati pentru piata romaneasca NU se intentioneaza introducerea unei limite de profit pentru aceste companii in primul an de functionare a noului sistem. Introducerea unei astfel de limite a fost incercata in Olanda sau Slovenia, dar fara succes. Pentru evitarea intelegerilor intre marii asiguratori si mentinerea unei concurente corecte, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate va primi rolul de arbitru si supraveghetor al pietei. Se doreste intrarea pe piata romaneasca a 10 mari companii de asigurari medicale private, dar o prognoza mai realista este aparitia a 5 – 6 companii de asigurari. Pentru intrarea pe piata vor fi impuse cateva conditii, precum o cifra de afaceri minima si un numar minim de asigurati in sistemele din alte tari.
- Este inca neclar cine va plati si in ce sistem vor fi incluse serviciile de sanatate mintala si serviciile de urgenta. Cele din urma vor fi un punct fierbinte al viitoarelor controverse intrucat reprezinta cealalta poarta de intrare in spital (pe langa medicii de familie). Este stabilit ca serviciul SMURD va continua sa ramana un monopol de stat dar nicio decizie definitiva nu a fost luata in cazul functionarii UPU (unitatile de primiri urgenta din spitale).
Important este si ca toate aceste propuneri vor fi supuse masinariei de tocat din interiorul coalitiei de la guvernare, UDMR-ul nefiind un suporter ardent al acestor masuri. Ramane de vazut cum vor iesi aceste propuneri din negocierile politice, iar riscul ciuntirii lor irationale trebuie luat in calcul. Mai exista si cateva intrebari importante la care nu putem raspunde pana ce proiectul de modificare a legii sanatatii nu va deveni public:
- Care va fi nivelul contributiei de baza care va trebui sa fie obligatoriu platita de catre toti asiguratii? Daca Mugur Isarescu considera ca reducerea acesteia „ar fi binevenita” (desi Romania are printre cele mai scazute contributii obligatorii la asigurarile de sanatate din Europa), varianta actuala a propunerii favorizeaza mentinerea contributiei actuale.
- Pentru ce servicii medicale vor putea negocia asiguratorii cu spitalele? Se vorbeste despre liberalizarea pietei medicale din Romania dar, in varianta prezenta, piata libera nu este chiar atat de libera. In aceste conditii, reforma risca sa esueze din cauza atractibilitatii scazute a pietei romanesti pentru marii asiguratori privati.
- Cum va influenta noul sistem relatia dintre medic si pacient? Exista un risc mare ca medicii sa-si trateze pacientii tinand cont nu de interesul insanatosirii acestora, ci de interesul eficientei economice urmarite de catre asiguratori. Eficienta economica va fi principalul obiectiv urmarit si de catre directorii spitalelor, astfel incat presiunea exercitata asupra medicilor va fi considerabila.
Urmatoarele trei luni vor fi esentiale pentru sanatatea romanilor in urmatorul deceniu. Daca ea va deveni realitate, nu a mai existat in Romania ultimilor 15 ani o schimbare mai drastica de sistem precum reforma sanitara din 2012.
62% din populatia Olandei este acoperita de asigurari sociale si 31% de asigurari private. Asigurarea obligatorie este administrata de mai multe case private, iar sistemul medical este finantat prin cotizatiile la asigurari, subventii de stat si coplati de la pacienti.
Fiecare olandez isi poate alege casa de asigurari si tarifele serviciilor medicale sunt negociate de casele de asigurari cu spitalele. Plafonul tarifelor este stabilit de catre guvern. Asiguratorii pot negocia atat cu spitalele cat si cu producatorii de medicamente.
Sistemul olandez
Este nevoie de o astfel de schimbare consistenta. E limpede pentru toata lumea. In prezent, atat saracii Romaniei cat si subtiata clasa de mijloc considera sistemul medical ca fiind un rau necesar, cei mai multi prezentandu-se la medic doar in ultima instanta. Acest comportament larg raspandit ii transforma pe romani in poporul european care apeleaza cel mai rar la masurile medicale preventive, benefice atat din punct de vedere personal cat si al eficientiei economice.
Marea calitate a acestui nou sistem ar putea fi constientizarea cheltuielilor si pretului serviciilor medicale de catre fiecare cetatean in parte, acest proces urmand sa aduca si un comportament mai responsabil din partea pacientilor cat si o presiune crescuta pusa pe medici. Astazi toti romanii injura sistemul medical si acuza lacomia medicilor, dar fara sa stie exact de ce injura si pe cine injura. In cel mai rau caz, in noul sistem vom putea arata limpede cu degetul catre cel responsabil de faptul ca nu suntem bine tratati sau ca misuna sobolanii intr-un spital.
Foarte importanta va fi dezbaterea proiectului reformei medicale. Indiferent de orientarea ideologica, este mare nevoie de opinii clare si informate, precum cele exprimate de Ciprian Domnisoru pe criticatac.ro sau de Sorin Paveliu pe contributors.ro. Se ofera o mare sansa de recredibilizare liderilor opozitiei, care au ocazia sa se afirme si prin altceva decat discursuri sforaitoare, goale de argumente si fara priza la public. Apoi, o reforma atat de importanta nu trebuie promovata de catre autoritati fara initierea unei dezbateri publice transparente si fara preluarea sugestiilor venite dinspre organizatiile de pacienti si ceilalti actori din sistem. Rezistenta la schimbare a unui sistem este mare, dar nici o schimbare importanta nu se poate face pe furis.
Pentru toate miscarile civile din mediul online sau din afara lui, aceasta reforma este primul test in ceea ce priveste seriozitatea intentiilor lor si puterea de presiune sociala pe care ar putea-o exercita. Testul va fi insa pentru noi toti, caci nu poti avea pretentia sa fii corect tratat de statul in care traiesti fara sa faci efortul de a te informa in problemele esentiale. Un cetatean bun este un cetatean informat si ce subiect poate fi mai important decat sanatatea?
0
7
