Ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, a declarat, joi, ca presedintele Traian Basescu a discutat in timpul vizitei la Washington despre cumpararea de avioane de vanatoare F-16. Principala discutie a fost cea cu secretarul Apararii, Leon Panetta, iar noutatea majora este aceea ca "exista un plan in lucru, care implica Croatia si Bulgaria".

Gitenstein a adaugat ca planul care ar presupune achizitii comune pentru cele trei tari (Romania, Croatia si Bulgaria) nu este finalizat.

Oficialul american a spus ca "exista un efort regional, care va reduce costurile proiectului, atat in ceea ce priveste producerea aparatelor, cat si a antrenarii pilotilor", adaugand ca "s-ar putea sa nu fie vorba de avione second-hand".

Gitenstein a mai spus ca "daca vor exista mai multe comenzi (n.red. din Romania, Bulgaria, Croatia, Ungaria etc), producerea avioanelor va fi mai ieftina", adaugand ca "pilotii romani sunt unii dintre cei mai buni din regiune, vorbesc engleza, lucru care face mai usor antrenarea lor".

Istoria achizitiei avioanelor F-16

HotNews.ro a scris inca de luni ca una dintre posibilile teme de discutie din cadrul vizitei presedintelui Basescu la Washington ar putea fi achizitia de avioane F-16 pentru a inlocui batranul MiG 21 Lancer, avionul de vanatoare al Fortelor Aeriene Romane.

Desi Guvernul Romaniei a suspendat in vara lui 2010 orice plan de achizitionare a 24 de avioane F-16 aflate in uz, ambasadorul Gitenstein declara in octombrie 2010 ca discutiile ar putea fi reluate "in urmatoarele sase luni".

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a aprobat in martie 2010 propunerea MApN de achizitionare a 24 de avioane F16 in uz. Achizitionarea avioanelor F16 aprobata de CSAT costa aproximativ 1,3 miliarde dolari. Ministerul Apararii preciza la acel moment ca cele 24 de avioane aprobate de CSAT sunt varianta Block 25, revitalizate si complet echipate, iar pachetul cuprinde asistenta tehnica pentru o perioada de 3-5 ani si pachet de suport logistic, simulatoare de zbor, pregatirea personalului navigant si tehnic, transportul, adaptarea infrastructurii de la sol, munitia, armamentul, costuri administrative.

Derularea Programului Avion Multirol se inscrie in Parteneriatul strategic dintre Romania si Statele Unite ale Americii, iar optiunea pentru achizitionarea de avioane F-16 se circumscrie strategiei Statului Major al Fortelor Aeriene de realizare graduala a capabilitatilor operationale aeriene, care are ca obiectiv final intrarea in inzestrare a avionului F-35 JSF (Joint Strike Fighter). In acest sens, in cadrul strategiei sunt prevazute etapele:

  • etapa initiala presupune achizitia a 24 de avioane in uz tip F-16, varianta Block 25;
  • etapa intermediara presupune achizitia a inca 24 de avioane noi F-16, varianta Block 50-52;
  • faza completa presupune intrarea in serviciu a 24 de avioane F-35 JSF, concomitent cu iesirea din serviciu a primului lot de avioane F-16 achizitionate initial.       

Emil Boc a declarat, insa, la inceputul lunii august 2010 ca Guvernul nu dispune de bani pentru avioanele F16 (n.r. - cele 24 avioane aflate deja in uz), raspuns oferit la doar doua zile dupa expirarea termenului pana la care Romania trebuia sa achite o prima transa de bani.

Ulterior, in luna octombrie, ambasadorul SUA la Bucuresti Mark Gitenstein a declarat, la Pro TV, ca Romania a luat deciza "de natura pur economica" de a renunta la programul de achizitionare de avioane F16, deoarece SUA voiau sa vanda si nu sa finanteze vanzarea acestor aparate catre Romania.

Intrebat ce opinie are despre faptul ca Romania a renuntat la programul de achizitionare de avioane F16, Gitenstein a spus: "A fost o decizie de natura pur economica. Fortele dumneavoastra aeriene au cerut F16, iar noi le-am oferit. Noi voiam sa vindem F16, nu vroiam sa finantam vanzarea lor. Nu ne-am permis s-o facem si tinand cont de "credit rating"-ul dumneavoastra nu am dorit sa facem acest lucru. Asa stand lucrurile, Romania a luat singura decizie pe care putea s-o ia - nu a cumparat F16", a explicat ambasadorul.

Intrebat daca i s-a transmis vreo data la care Romania ar putea relua acest program, el a spus ca este o problema dificila, legata de regulile aplicabile in acest caz. "Este o intrebare complicata legata de modul in care pot fi redeschise discutiile. Teoretic este posibil, poate chiar si in cadrul cererii actuale, existente, prin extinderea acesteia. (...) Cred ca este un subiect la care sa ne uitam din nou peste sase luni pe baza "credit rate"-ului dumneavoastra", a mai spus diplomatul.